208 matches
-
pământurile sale. Asta îl înfuria, și punea slugile sale să provoace cât mai multe șicane evreilor din satul vecin, fie să le distrugă cumva ogoarele cu turmele sale lăsate fără de căpătâi să hălăduiască pe ostrovul evreilor, fie luând uneori cu japca din vitele evreilor pentru diferite pricini oricât de mici. De bună seamă, aceste fapte supărau cât se poate de mult pe evreii din sat, dar aceștia știau deja că nu e bine să ridice brațul împotriva puternicului egiptean vecin. Mai
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
care vitele intraseră și nu mai puteau ieși. De bună seamă, noaptea, crocodilii care atâta așteptau, veniseră de hac vitelor rătăcite. Deși se găsise motivul dispariției vitelor din cireadă, egipteanul hapsân nu dădu poruncă să fie înapoiate vitele luate cu japca de la evrei, ci, mai degrabă, paguba să fie la ei, nu la el ! În același an, când băieții lui Efraim, - Tamir și Menahem - , găsiră o pereche de boi ai egipteanului încurcați într-o râpă, de unde nu mai aveau cum să
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
a încheierii unor tratate urgente, și mai ales realiste, cu vecinii, fapt ce i-ar ușura integrarea în noile structuri euro-atlantice, singurele garante ale independenței și, se înțelege, prosperității. Da, a te bate pentru părți din pămîntul țării, luate cu japca de străini și parafate de trădătorul regim comunist autohton, e o chestiune de demnitate națională, dar de aici și pînă la a inventa, tocmai acum cînd nu e cazul, diferende avînd ca sujet Insula Șerpilor, pare dacă nu naivitate (ceea ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se arată în curriculum fost și demnitar, de ce nu? pe la ambasadele ceaușiste din străinătate, e acum nașul unei fundații, vai, religioase, e îngerașul care adăpostește în sediul propriei fundații locuință în același timp o grea colecție de artă. Adunată cu japca, se-nțelege. Asta o fi, oare, societatea de mijloc a unei Româniii care vrea să-și revină, să se salveze? În turbionul vernisajului, se-apropie de mine jovial-fabulosul nonagenar Barbu Brezianu, care, cu ani în urmă, recomandat, atunci, de Petru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și cu "părțile" din Ungaria și Austria primite compensatoriu de România, incontestabil și tradițional teritorii românești, cu populație majoritar românească. Urmând logica Dianei Stanciu, Italia, Iugoslavia și Ungaria, de parcă zone din respectivele noi state n-ar fi fost luate cu japca de habsburgi, iar destrămarea monarhiei bicefale n-ar fi fost un proces previzibil, ireversibil și inevitabil, anunțat de decenii prin forța de nezdruncinat a faptelor. E de înțeles simpatia traducătoarei pentru Austro-Ungaria dar aceasta nu justifică o interpretare istorică abuzivă
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
1938, devenind președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Colaborează la „Curentul”, iar în anii de război, mobilizat, e redactor la „Evenimentul zilei”. De-a lungul timpului a mai semnat Ajax (cu N. Carandino), Doctorul Caligari, Evin, I. Iova, Ion Iovin, Ion Japcă, Junius (alternativ cu George Sbârcea), Kalvincar (cu L. Kalustian și N. Carandino) ș.a. Odată cu sfârșitul războiului și instalarea regimului comunist își încheie și cariera de gazetar. Suspendat în 1945 din presă, se retrage din viața publică; reușește totuși să desfășoare
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
sau de alt ordin (în care devine firesc să-ți ajuți semenii, oferindu-le adăpost) sau să se rechiziționeze casa - ca în război. Nu era nici o măsură realmente aplicată tuturor (cum menționam, «conducerea», «nomenclatura» în genere ocupau vile luate cu japca și aveau la dispoziție toate camerele; nu puțini invadau casele altora, care erau strămutați la marginea orașului sau în vreun subsol insalubru - în cazul în care nu fuseseră de-a dreptul arestați). Nici nu era o conviețuire acceptată - adesea, pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dauna celor care ar fi dorit să scape de ei). Se trecuse șí la admiterea cumpărării sau a construirii unei locuințe ca „proprietate personală” (tot un avantaj pentru stat, care avea dificultăți în întreținerea imobilelor devenite - în mare parte cu japca - proprietate a sa). Noii proprietari nu aveau însă dreptul de a deține mai mult de o singură casă ori un apartament, pentru a nu deveni exploatatori prin închirierea celor suplimentare. Noi rămăseserăm, în acea casă din Calea Rahovei, chiar la sfârșitul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deja atacată de inamic. Abandonaseră prizonierii și fugiseră. Prizonierii nu-și schimbaseră direcția mersului, își încetiniseră doar pașii... Ceilalți, cei care se îndreptau spre răsărit, femei tinere și câțiva adolescenți, făceau parte din mâna de lucru care era luată cu japca din teritoriile sovietice ocupate și trimisă în Germania. Țăranii la care lucraseră tinerii se debarasaseră de acești șerbi, când aflaseră de soarta războiului, fugind ei înșiși din fața ofensivei rusești... Una dintre femei era însărcinată. Stăpânul ei se coborâse să însămânțeze
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
doamnă. Șefii de azi sunt privilegiații de ieri... Pentru ei nu sunteți decât un transfug, printre mulți alții, care vă întoarceți în țară ca să-i dislocați pe ei și ai lor din bunurile pe care și le-au însușit cu japca. L-au asasinat [pe tiran] ca să se cațere ei în capul mesei!” În ciuda subtitlurilor atribuite („parabolă”, „farsă”, „divertisment”) și a replicilor savuroase, adeseori de teatru bulevardier, piesele lui A. relevă adevăruri grave, uneori incomode, curajos și lucid evaluate. Reprezentate pe
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
vremea de dinaintea arhitecților și a constructorilor a fost fericită. De unde știe? Că doar n-a trăit niciodată într-un bordei din crengi dese, sprijinite pe furci înălțate de o parte și de alta. Taică-său, Marcus Agrippa, a luat cu japca de la exilați tot ce-a putut! Nu și-a câștigat averea doar prin meșteșugul armelor. Și nici bunicul ei, Pomponius Atticus, nu a muncit ogoarele. Dacă n-ar fi moștenitoarea unora dintre cei mai bogați oameni ai Romei, nu și-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acumulată anterior. Sistemul nervos și Îndeosebi ce-l muscular opuneau rezistență atrofierii, prin mișcări ondulatorii și care Tony Pavone Încerca să le diminueze prin masaje sensibile...! Avea dreptul să ceară Șefului câteva Înghițituri din alimentele ce-i fuseseră luate cu japca...! Îi lipsea Însă curajul. Acesta Îi oferise privelegiul de-a sta tolănit cât era ziua de lungă În timp ce restul deținuților...! Nu vroia să-l supere. Mai mult chiar. În timp ce el se Îndopa cu pâinea furată din rația celor flămânzi apreciind
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vârstele acelor oameni, destinele lor și timpul acelui loc. Dar nimeni nu observa. - Unde-ai găsit sania asta, Lung? - E a primăriei, că eu tot acolo lucrez, n-au găsit altul mai bun. Cât despre sanie, au luat-o cu japca adică „au confiscat-o” cum spuneți dumneavoastră, nu știu de unde și-au ținut-o aruncată până acum doi ani când au scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai întreb ceva, nu știu ce, dar Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
lei, iar 81 lei ne-au datu mai nainte la o boală a me”. --Frumos din partea părintelui Enochintie că l-a ajutat la nevoie de boală pe bietul Ioniță Goian da’, mă tem că i-a cam luat casa cu japca... --Află tu, frumoasa mea, că... --Să nu spui asta, dragule. --Ce să nu spun? --Că sunt frumoasa ta, fiindcă nu sunt încă a ta... --Și nu dorești să fii? --Dacă ar fi numai după vruta mea... - a răspuns fata, culcușindu-se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-o mutat la noi cu tăt neamu oltenesc - uite-i pe disculțâi de ieri, azi În șaretă: mâine În bihuncă, poimâne În otomobil - c-o’ pus mâna pe moara lui cutare, o’-ntrat În casăle lui cutare, o’ pus japca pe jiile de-acolo, pe dughenele de dincoaci’ - mai răi ca jâdanii! - Bineînțeles, exagera, zic eu. - Bineînțeles, nu exagera foarte. După Războiul cel Mare, România nu avea destui luminători pentru ea, floarea nației era Îngropată la Mărășești, la Oituz, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu sarcina, mă avea pe mine, dar hoțul cel bătrân tot nu s-a lăsat. N-o mai putea lua-napoi, dar nici să trăiască n-a lăsat-o. Credea că poate orice, cu bani: a cumpărat, a luat cu japca pământuri, până a ajuns hat În hat cu cele cinci hectare ale noastre. Mama Își făcuse colibă și păzea cu parul și cu Încă arme de-ale ei... Într-o zi vine cu doi funcționari de la Cadastru, așa ceva. Îi arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
anii aceia de independență nu făcuseră poporul mai bun sau mai cult. Dimpotrivă, prea adesea chiar, libertatea fusese greșit înțeleasă de mulți, care socoteau că eliberarea de sub francezi însemna să facă tot ce au chef și să pună mâna cu japca pe tot ce lăsaseră aceștia. Rezultatul fusese anarhia, criza și o permanentă agitație politică, în care puterea părea mai curând o pradă dorită de toți cei ce voiau să se îmbogățească repede, decât o modalitate de a conduce națiunea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
jumătate, se jură că i-ar fi auzit fleanca, prin fereastră, de-afară, din curte, din direcția bucătăriei Criminalului. Atunci, a fost convinsă că i l-au răpit. Da, da, exact, exact! Da, chiar! L-au luat cu anasâna, cu japca, joi, cam pe la petit dejeuner, cât am fost eu dusă la Poștă, după pensie. L-au sfeterisit, l-au șparlit mișelește, numai și numai ca să se răzbune evazionistul și handicapatul de Ghiță-tapirul, pe mine! Ghiță-mamelucul! Venalul! Vaaai..., dar se poate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
diferite coridoare, până se pomeniră în fața unui domn bătrân, chel și ursuz, care-i lăsă să-și spuie toată povestea din fir în păr. Pe urmă îi întrebă dojenitor: ― Vreți să cumpărați moșia cucoanei, ori vreți s-o luați cu japca? ― Ba noi... Încercă să protesteze Luca Talabă. ― Să taci acuma! se răsti directorul. Ați vorbit destul. V-am ascultat... Ministerul n-are dreptul și calitatea să intervie în tranzacțiile dintre vânzătorul unei proprietăți agricole și amatorii de a cumpăra, afară de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zăpăci puțin și dădu în altă polologhie de explicații: că el înțelege dragostea și nevoia lor de pământ, că doar și dânsul e proprietar și iubește ogorul strămoșesc, dar ce doresc oamenii nu se poate împlini pe dată și cu japca; suntem o țară cu legi și trebuie să ne purtăm după ele. Să aibă răbdare și să stea liniștiți, fiindcă el, cum sosește la Pitești, va raporta guvernului, și guvernul, înțelept și cu grijă pentru necazurile sătenilor, va face legile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și poate că ar merita; dar treaba asta, mărimea asta dementă, se plătește cu un preț sinistru - e posibil ca legendele care circulă să fie adevărate, trotuarele care Înconjoară Casa Poporului sînt patrulate de fantomele sutelor de constructori adunați cu japca să-și găsească aici sfîrșitul. Praful, dar și lumina, lumina asta chioară, penumbră veșnică, du-te la Universitate să te sperii de lumina crepus culară a acestei capitale de țară, treci prin Cișmigiu și ia pe tine acest praf de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
altei vitrine și, făcând mișcări fine și de neîn țeles cu bărbia și degetele, a așteptat să se apropie din nou copiii. Care nu se-nghionteau, nu râdeau, nu se uitau pe pereți, cum fac de obicei micuții aduși cu japca-n muzee, ci se târau fascinați, ca niște cap tivi, pe urmele ghidei și o-nconjurau în tăcere. Nici eu n-am mai văzut nimic din muzeu de-atunci încolo. I-am abandonat pe soții Pop - care ținuseră să intre
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cum ai fugi cu un sac de găini. Era copil“. Așa ziceau fratele și unchiul lui Felix. „Mă, să nu-i mai luați interviu și să-l băgați în seamă, că să moară acolo. Constantin ăsta de mic era cu japca, că scotea ochii la vrăbii și pisici. Și tot el a fost găsit cu crima unor străini turiști, din ăia de merg pe jos cu rucsacuri, că i-a prins în spate la crâșmă, la «Patru măgari». Doamne, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
valorică față de ceilalți, am fost pus să fac... - fiecare de la vizită când veneau, făceau ce vroiau, dacă vroiau să-mi dea mie ceva sau la oricare din camere, puteau, dar nici unul nu putea să se ducă să-i ia cu japca sau nejapca... Atunci lumea s-a simțit altfel, a început să fie mai deschisă, primea mai mult la vizită pentru că înainte, văzând că le lua ăla cu japca, scria acasă să nu le mai aducă nimic. Erau niște lucruri. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
puteau, dar nici unul nu putea să se ducă să-i ia cu japca sau nejapca... Atunci lumea s-a simțit altfel, a început să fie mai deschisă, primea mai mult la vizită pentru că înainte, văzând că le lua ăla cu japca, scria acasă să nu le mai aducă nimic. Erau niște lucruri. Niște conflicte. Dar nu m-am băgat. Nu vroiam să mă amestec ca musca-n lapte. Dacă mă leza pe mine cu ceva, discutam altfel. Eu singur, neavând nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]