750 matches
-
se Deciseră-mpreună Să scrie-n ... codul morse! TALENTATUL CĂRĂBUȘ Un vesel cărăbuș Evolua în zbor, În magicul decor Din frunze de scoruș. Se învârtea ușor Și se juca ghiduș, Extrem de jucăuș, Precum un brav actor. Aplaudat de fani - Un jder, un sconcs și-un biber - Ar vrea să ... facă bani, Visând, lâng-o artistă Pe-o scenă-n aer liber Un teatru de revista! LOVE STORY (II) O elegantă porumbiță Zâmbea spre-o jună turturică Ce țopăia pe-o rămurică Dând
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
al său asupra frumoaselor din tinerețea sa. A surâs, complice la constatarea mea, sugerându-mi subtil că atuul încă mai "funcționează". Și abia de am scăpat cu viață din îmbrățișarea sa de urs carpatin, eu nefiind, comparativ, decât un biet jder (ca să rămânem la Carpați, zidurile cele falnice ale Cetății Neamului Valah, cu reverberație în sufletul poetului de la Chișinău). Nu știu ce i-am putut oferi eu distinsului Ionel Căpiță, ca să merit atenția dumisale, căci n-am ajuns bine acasă din vizita la
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
să-i spun decât s-alerge Pe lângă boi, și s-asculte cum Vorbește măgarul, mai bine să se-ntoarcă la ale ei rădăcini, înapoi pe Drumuri de fum, luând cu ea Baltagul, să taie Pădurea Spânzuraților, să ajungă la Frații Jderi, și acolo Muma lui Ștefan cel Mare, să îi vorbească cum e să fii Cel mai iubit dintre pământeni, care înainte de Apus de Soare, timp ce se lăsa Sara pe deal a trecut pe la Moara cu noroc, să cunoască al
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
floră este și fauna parcului Retezat. Parcul National Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim : capră neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistrețul, pisica sălbatică, veverița, pârșul de alun, viezurele, vidra, jderul de capac, nevăstuica etc. Păsările sunt și ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufnita, ierunca, fluturașul de stâncă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt și ele prezente prin
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
de argint și Cloșca cu puii de aur, pentru Gherla, Jilava, Sighet, Târgu Ocna și Pitești, pentru plopii fără soț, pentru somnoroasele păsărele și pentru ploaia din luna lui Marte, pentru vorba dulce și mângâietoare a mamei și pentru Frații Jderi, Frații Buzești și Frații Petreuș, pentru frescele și țăranii lui Grigorescu, pentru Eugen Lovinescu și Temistocle Popa, pentru Predeal, Moneasa, Sovata și Vatra Dornei, pentru dulcea vorbă „Doamne ajută!” și glasul Vicovencei, pentru iarba verde de acasă, pentru codrul - frate
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard ține hangu'. Gâsca sare pragu' Să-nghită gândacu'. Jaguarul la manej Joi se joacă cu un vrej. Luni ajunge în garaj Cu un jder în portbagaj. Mădă-Mădălina La manej muncește, Morcovi mărunțește. Mânzu-i mulțumește. Pisu-Pisicuța Patru pești primește Paneuri prăjește, La prânz ne poftește. Rica-Rândunica Roagă pe Rodica Să dreagă portița Că i-a rupt rochița. Ciușul-Măgăruș Sosește la duș În șlapii de pluș
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
pline de desene cu joiene bălțate!... Pe vremuri, treburile au mers bine pentru Iuțman. Era un vânător și un braconier iscusit. În timpul războiului, ca mulți alții, Iuțman pusese mâna pe câteva arme de vânătoare valoroase. Umbla prin păduri și vâna jderi pentru blănițele lor scumpe. Le vindea undeva prin Rădăuți, nu se știe cui. La câțiva ani după război s-a dat ordin de predare a armelor. Multă lume s-a conformat, le-au depus la miliție. Cei care mai vânau
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
meu, îți fac! Dar mai așteaptă să mănânce taică-tu, că pleacă în pădure!... - Tati, de ce pleci în pădure? Mai bine stai cu noi în casă! - Trebuie să plec. Nu ți-am promis să-ți aduc de Crăciun blăniță de jder pentru bundicica ta cea nouă, cadou de sărbători? - Hi-Hi-Hi! Tăticule! Da, mi-ai promis! Și pleci chiar azi în pădure să-mi aduci cadou? - Da, uite, mănânc, mă îmbrac și pornesc! Trebuia să plece. După ce mâncă bine, se înfofoli în
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Doar, când și când, cădeau de pe brazi bucăți mari de zăpadă stârnite de furiile vântului ce îndoia vârfurile copacilor. Nea Mihai umbla printre brazi, molizi și fagi, rotind privirile în toate părțile. Știa pentru ce venise - să caute vizuini de jder, trădate de urmele lăbuțelor lăsate prin zăpadă, care duceau drept spre bârlogul lor. Dar, ochii lui de gospodar căutau și niște trunchiuri uscate de fag, în speranța că acum, după ce căzu zăpada, va fi timpul cel mai potrivit să taie
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
jivinelor din sălbăticie. Ochii lui scrutau toate cotloanele pădurii, urmărind neobosite urmele de vietăți de prin zăpadă. Și nu erau puține. Mai mici, mai mari. Uite, astea trebuie să fie de vulpe, astea de căprioară. Iată și niște urme de jder, imprimate o vreme prin zăpadă, apoi dispărând într-un brad întunecat. Ce credeți, e ușor să prinzi un jder? Urcă-te în brazi înalți după jder, în miez de iarnă, dacă poți! Luase de acasă un sac cu care știa
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
erau puține. Mai mici, mai mari. Uite, astea trebuie să fie de vulpe, astea de căprioară. Iată și niște urme de jder, imprimate o vreme prin zăpadă, apoi dispărând într-un brad întunecat. Ce credeți, e ușor să prinzi un jder? Urcă-te în brazi înalți după jder, în miez de iarnă, dacă poți! Luase de acasă un sac cu care știa să prindă un jder de îndată ce i s-ar fi ivit ocazia. Punea sacul la gura vizuinii, sperând să se
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
astea trebuie să fie de vulpe, astea de căprioară. Iată și niște urme de jder, imprimate o vreme prin zăpadă, apoi dispărând într-un brad întunecat. Ce credeți, e ușor să prinzi un jder? Urcă-te în brazi înalți după jder, în miez de iarnă, dacă poți! Luase de acasă un sac cu care știa să prindă un jder de îndată ce i s-ar fi ivit ocazia. Punea sacul la gura vizuinii, sperând să se pricopsească cu jivina în sac, care, cum
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
prin zăpadă, apoi dispărând într-un brad întunecat. Ce credeți, e ușor să prinzi un jder? Urcă-te în brazi înalți după jder, în miez de iarnă, dacă poți! Luase de acasă un sac cu care știa să prindă un jder de îndată ce i s-ar fi ivit ocazia. Punea sacul la gura vizuinii, sperând să se pricopsească cu jivina în sac, care, cum ar fi de așteptat, n-ar sta nicicum cuminte în sac, ar fi dat naștere la o bătălie
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
aceea cutreiera hăurile pădurii în căutarea celei mai râvnite vietăți pentru blănița ei. Iată, în sfârșit, zări pe partea cealaltă a pârâului ceva mijind în jurul unui brad. Încetini mersul și se uită mirat într-acolo. Era exact o perechiușă de jderi care îl zăriră și s-au ascuns într-o scorbură. - Aha! Deci aici erați, drăgălașilor! Să vedeți ce gulerașe scot eu din voi pentru bundița lui Măriuca a mea! Coborî în pârâu, urcă un pic de partea cealaltă, apoi scoase
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
scorbură. Când ajunse în dreptul ei, desfăcu sacul la gură, îl potrivi la gura vizuinii, legă sacul cu sfoară de niște ramuri, să nu cadă. Apoi rupse un ciot de lemn și începu să bată viguros în trunchiul răsunător al bradului. Jderii din scorbură, care până atunci se simțiră, poate, în siguranță în adâncul scorburii, acum auzind bătăile ritmice în copacul lor, le-a venit a frică, deodată au simțit că nu sunt în siguranță. Atunci încercară să fugă din vizuină și
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
zbăteau cumplit două dihănii. Apoi a încercat să dezlege de zor sforile care țineau gura sacului legată de copac. Nu se știe cum, chiar când se căznea să dezlege sforile, cu o mană ținând gura sacului strâns, să nu fugă jderii, a simțit cum un picior i-a alunecat, celălalt l-a urmat, și se văzu prăvălindu-se spre rădăcinile bradului. Când a ajuns jos, s-a lovit urât de tot de rădăcini groase, simțind cum i s-au zbrelit coastele
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
trezi cam spre amiază. S-a dus repede să-l privească pe tăticul ei. Îngenunche lângă patul lui, îl mângâia cu gingășie pe față și pe creștet. Plângea. Avea remușcări: de ce trebuia să-i ceară să plece în căutare de jderi pe o astfel de vreme cumplită? Privea cu îngrijorare chipul tăticului ei. Se petrecu, însă, o minune: tatăl deschise un ochi, apoi pe celălalt. Văzu chipul copilului deasupra capului său. Ridică mâinile sale betege să mângâie fața fetei. L-au
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
bine, văzu în mâinile ei o figurină de lână albă de miel, un iepuraș alb și arătos, cu urechi și ochișori mari și frumoși. - Când ai făcut tu jucăria asta? - Ieri, tăticule! În timp ce erai plecat în pădure și umblai după jderi! E cadoul meu pentru tine! Iar pentru mine cadoul cel mai mare ești tu! Nu-mi trebuie alt cadou mai prețios! Referință Bibliografică: Cadoul de Crăciun / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1089, Anul III, 24 decembrie 2013
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Coborâți subit în stradă Alți alergători sosesc acum Și nu vor mai trece precum O părelnică veche șaradă Vânătorii cobor' de pe creste Cu haine de jder și cu blană Sătui de momițe și slană Încinși cu cartușierele peste Praful de pușcă plutește în aer Dulăii sătui au pasul greoi Stoluri de lișiți trec prin zăvoi Mirosul de sânge stârnește un vaier De unde vin ei și unde
COBORÂŢI SUBIT ÎN STRADĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361892_a_363221]
-
nostru confrate, Damian Ureche. Doamna Titina Nica Țene face parte dintr-o familie de scriitori, alăturea de stâncosul Al.Florin Țene și de puiul de dac-lup dr. în istorie Ionuț Țene, care-mi pare mai degrabă Ionuț din Frații Jderi ”. (Revista „Eminescu”, Timișoara, nr.11-12/ aprilie, 2003). La mulți ani, sănătate, bucurii și putere de muncă, distinsa și sensibilă prietena! MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografica: Premiul pentru poeta Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 527
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
o țară... Cu mame... lângă hărnicie, fericite Ca timpul să nu piară Pierdut printre atâtea griji trăite. Mi-aș fi dorit o țară... Cu oameni bravi așa cum au fost ieri, Să se mai scrie iară Romane noi cu Șoimărești și Jderi. Mi-aș fi dorit o țară... În care teama... nicicând să nu existe, Să poți la prag de seară Să vezi natura fără clipe triste. Mi-aș fi dorit o țară... Referință Bibliografică: Vis de copil... Marin Bunget : Confluențe Literare
VIS DE COPIL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364878_a_366207]
-
arhereii Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, împreună cu acesta din urmă reușind să convingă autoritățile comuniste (1953) să finanțeze restaurarea Mănăstirii Neamț. La acestea adăugăm că, frecvent, călugării și mănăstirile moldave sunt modele de oameni și locuri pentru povestirile sale („Frații Jderi”, „Demonul tinereții”, „Oameni și Locuri” etc.). Preocupat de relația dintre cele două personalități care au amprentat puternic timpul lor, eruditul publicist și scriitor Vasile Iancu, originar din Ciohorăni, deși crede că „nimeni n-o știe (relația) în toate meandrele și
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: “Nostalgia istoriei” în opera lui Mihai Sadoveanu “Suflu de epopee”, scria Petru Comarnescu în “Revista Fundațiilor”, nr. 8, din 1945 (pag. 358), “are povestirea “Frații Jderi” numai pentru că epicul se îmbină aici cu liricul, dar mai ale pentru că totul este închegat pe un plan de măreție fantastică”. Caracteristică dominantă a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
închegat pe un plan de măreție fantastică”. Caracteristică dominantă a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende și balade, după ce a fost impresionat de relicvele mânăstirilor, cetăților, a inscripțiilor, dar și de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizează trecutul istoric al Moldovei folosindu-se de personaje autentice preluate din cronici
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
al lui Mihai Sebastian. Tot în acel an, Editura Fundația Regală premiază două eseuri semnate de doi tineri cu un viitor aparte: „Nu” de Eugen Ionescu și „Mathesis sau bucuriile simple” semnat de Constantin Noica, la care adaug trilogia „Frații Jderi” a lui Sadoveanu (deschisă în 1935), ediția definitivă a poemelor argheziene (1936) sau primul volum al Operelor eminesciene (ediția Perpessicius, 1939). Nici celelalte arte nu au fost neglijate. În 1932, are loc prima Expoziție Filatelică Internațională în România EFIRO, Carol
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]