381 matches
-
-mi dau seama că am atins performanțe rușinoase de murdărie. După ce-mi las armamentul În rastel și colegii de tură În dormitor, ajung la boilerul din baie mai mult zombi decît om, cu intenția de a-mi lăsa și jegul aici, Înainte de a pleca acasă. Boilerul masiv de fontă e rece, deși sînt urme că cineva l-a folosit recent. În Întunericul cuptorului, se vede licărind o mînă de jar viu, ca o galaxie Îndepărtată, sub un munte de cenușă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
urechi să asculte un pic ce-i spun... Ce mare căcat, fac o baie (asta e, lucrurile au stat de-așa fel că n-am apucat să mă spăl cum trebuie, că doar nu-s dilimache să mă omor după jeg!), arsura se vindecă pînă joi... nu, pînă miercuri (a fost un accident, o Întîmplare nefericită - chiar nu poate să Înțeleagă ?), o să dorm un pic și-mi revin (așa arată toate santinelele, palide și lente)... Și, oricum, ce mai contează toate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lui Ruby o mână pe umăr. — Hai, mă, Sam ne-a prostit pe toate. Părea atât de fermecător și de treabă. Încă mi se pare incredibil că a făcut toate lucrurile pe care le-a făcut. Omul ăla e un jeg ordinar. Ai dreptate, zise Chanel. Pe bune, e mai bine că s-a terminat. Știu, a fost de acord Ruby, dar l-am iubit atât de mult și mi-e așa de greu acum. Sâmbătă dimineață, cu o oră Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
săli de baie faianța pe pereți. Nimeni, Însă, n-ar fi trebuit cu nici un chip să guste telemeaua comercializată de țața Norica: numai Dumnezeu știe În ce condiții de murdărie fusese preparată. În casă la acea Îngălată femeie era atâta jeg și domnea asemenea duhoare, că până și muștelor le era scârbă și-o ocoleau, iar cele ce ajungeau Înăuntru din greșeală cădeau Îndată la pământ, mai dădeau de două-trei ori din picioare și rămâneau țepene. Știa oricine că, În șorțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
transforma într-o virtute, dacă e folosit în mod aluziv, inspirat: „CC al PSD”. Evitați calamburul cu orice preț sau cuvintele uzate: locație, brand, implementare, target, interfață etc. Evitați termenii de argou, expresiile cu tentă vulgară: șmen, țeapă, tun, mânărie, jeg, a aburi, blat etc. Evitați personificări și metonimii ieftine: „Guvernul Tăriceanu gâfâie și dă în primire”, „Parisul ne ia peste picior” etc. Evitați titlurile lungi, pe trei rânduri, și însoțite de supratitlu, chiar și atunci când par corecte. Exemplu: „Printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu știu 3 2 italiană non șo 3 2 spaniolă no sé 3 2 franceză je ne sais pas 1 3 2 3' engleză I do not know 1 4 3 2 germană ich weiss nicht 1 2 3 daneză jeg véd det ikke 1 2 5 3 rusă ja ne znaju 1 3 2 finlandeză en tiedä (3 1) 2 eschimosa naluvara (3 2 6 1 5) chineză wo bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
voia lor în rețeaua delațiunii. Bref, se simte o jucărie a fatalității, un instrument ce poate fi folosit oricând în scenariile de demascare a "dușmanilor" Albaniei, liberali, revizioniști, cosmopoliți, oricum filo-europeni. În flagrant contrast cu arivistul de partid, zis și "jegul", programat cu ADN-ul ticăloșiei, un amalgam de aptitudini speciale în virtutea cărora ar fi călcat și pe cadavre dacă i s-ar fi cerut, eroul nostru declară război acestei tipologii cu puteri maligne și structurilor polițienești ale regimului. Conștientizând comedia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de genitiv (mine), care coincide cu cea a pronumelui posesiv, se constată că engleza are, de fapt, două forme, una pentru funcția de subiect și alta pentru funcția de complement, adică așa cum se prezintă situația în limbile nordice: dan.-nom. jeg, caz oblic mig [maj] "pe mine, mă; mie", sued.-nom. jag, caz oblic mig [mεj], norv. nom. jeg, caz oblic meg. Neerlandeza are, de asemenea, o formă pentru nominativ, ik, dar pentru cazul oblic are o formă accentuată, mej, și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forme, una pentru funcția de subiect și alta pentru funcția de complement, adică așa cum se prezintă situația în limbile nordice: dan.-nom. jeg, caz oblic mig [maj] "pe mine, mă; mie", sued.-nom. jag, caz oblic mig [mεj], norv. nom. jeg, caz oblic meg. Neerlandeza are, de asemenea, o formă pentru nominativ, ik, dar pentru cazul oblic are o formă accentuată, mej, și una neaccentuată, me, în vreme ce limba germană prezintă o gamă mult mai bogată: nom. ich, gen. meiner, dat. mir
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
auxiliarul la preterit și cu participiul se formează, în mod simetric, mai mult ca perfectul indicativ. Unele dintre idiomurile germanice, engleza, norvegiana și suedeza, uzează de auxiliarul "a avea": engl. I have called. "Am chemat"; I had called. "Chemasem"; norv. Jeg har kommet. "am venit"; sued. Du har arbetat mycket idag. "Ai muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Două auxiliare de viitor se folosesc și în limba norvegiană, dar aici nu mai există repartizarea pe persoane, å skulle (cu aceeași origine ca engl. sceal) "a plănui; a trebui" și å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosesc și în limba norvegiană, dar aici nu mai există repartizarea pe persoane, å skulle (cu aceeași origine ca engl. sceal) "a plănui; a trebui" și å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to be) urmat de participiul verbului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai ghiorăie stomacul, și îi arătau plăcile. Iar el se așeza, vrăjit, lângă gramofon și fredona în gând melodiile. Le învăța repede și se ducea a doua zi printre copii și le cânta. Și ei erau fericiți. Printre cadavre, în mijlocul jegului și al sărăciei, muzica l-a salvat, iar prin muzică, și el i-a salvat pe ceilalți. A învățat să cânte cu patos, cu sufletul, nu cu plămânii, ca și cum ar fi cântat ultima melodie ce s-ar fi auzit vreodată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și a simțit cum șiroaiele îi clătesc părul și fața. A stat așa minute bune, a și deschis gura și a băut pe nerăsuflate. Ochii îi erau roșii și obosiți. Pe nas abia dacă putea trage aer, era înfundat de jeg, de muci și sânge uscat, a trebuit cu unghiile să-și elibereze nările și, rupând din coji, a început din nou să-i dea sângele. Privea în chiuvetă cum se amestecă cu apa și cu jegul care încă îi curgea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
aer, era înfundat de jeg, de muci și sânge uscat, a trebuit cu unghiile să-și elibereze nările și, rupând din coji, a început din nou să-i dea sângele. Privea în chiuvetă cum se amestecă cu apa și cu jegul care încă îi curgea din păr. „O zi în plus poate sau câteva ore și puteam fi mort. Naiba ar fi știut“, gândi el. Apoi, cu multă spumă, cât folosea pen- tru o săptămână, și-a dat barba jos. Bucată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
avea nici pătură, nici măcar un cearșaf, doar o nenorocită de saltea jegoasă într-un colț, pe un pat șubred, pe care l-a descoperit pipăind cu mâinile în gol, ca un orb. O saltea care puțea izbitor a urină și jeg, pe lângă mirosul înțepător de mucegai și umezeală din celulă, care i-a stârnit imediat câteva crize de tuse puternice, până când fața toată i s-a umflat și a vărsat din nou. Îi era sete și n-avea nimic de băut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ai șoselelor; aparținuserăm acelei durabile „aristocrații a hoinarilor“ și avuseserăm chiar și cărți de vizită cu titlurile noastre impresionante și ireproșabile. PÎnă acum. Acum eram doar doi autostopiști cu rucsacuri În spate, cu salopetele noastre În care se Îmbibase tot jegul străzilor - eram doar umbrele aristocraților care fuseserăm. Camionul ne lăsase la marginea de sus a orașului, la intrare, și, cu pași stinși, ne-am tîrÎt bagajele pe străzi, pe sub privirile amuzate sau indiferente ale trecătorilor. În depărtare, portul radia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
-și făceau de lucru prin birourile cazematei Casei Scânteii. Tot mai insistam, deși de la o vreme mă Împăcasem cu gândul că nu-mi voi vedea romanul tipărit. Cu atât mai rău pentru el, Îmi spuneam, cu atât mai rău pentru jegurile astea comuniste care se joacă cu forța cuvântului tipărit, mai eficientă decât orice armă și orice armată. Aforismul ăsta de rahat flutură Încă pe buzele bestiei din șapte tone de bronz. Știam, dintr-o joacă nevinovată, fără intenție sau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de mine. Duceți-vă la tovarășu’ director, domnu’ Golea! Tovarășu’ director vă va lămuri. M-am lămurit deja, mi-e limpede acum că tovarășii stau În cazemata asta și domnii prin pușcăriile din Împrejurimi, și vă fut În gură de jeguri comuniste! — Da, o să mă duc la tovarășul director și-o să-i spun că m-ați trimis la el pentru că nu sunteți În stare... — Chiar vă rog! Manuscrisul dumneavoastră e la tovarășu’ director. — Tovarășu’ director l-a citit? — Bineînțeles că l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
voastre de garoi urâți. După ce-i Împrăștie care Încotro și am rămas doar cu protejatul nostru, ăsta continua să orăcăie Îndârjit, roșu ca racul și cu mucii proaspeți atârnându-i și legănându-i-se până la brâul chiloțeilor tetra scroțiți de jeg, muncindu-se din răsputeri să rupă bolovani din arătura uscată ca să arunce după agresori. — Florinele, unde-i mă-ta? Se lăsase pe vine În fața lui, dar amarnic se mai perpelea Florinel În focul dorinței de răzbunare. N-avea vreme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca la un spectacol de toată bafta la tevatura mutei cu brotacul În brațe. I se tăiase răsuflarea de bucurie și de obidă. Gâfâia strângându-l la piept și albindu-l de pupături din creștet până-n tălpi peste crusta de jeg și muci, de-ai fi zis că tocmai Îl salvase dintr-un cataclism și gesticula În toate părțile aruncându-și-l dintr-o mână În alta și gemea și mugea acompaniată de orăcăiala copilului care-i dădea apă la moară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu brotacul În brațe. Ținea cu tot dinadinsul să ne arate ce i-au făcut și parcă ar fi vrut să ne ia drept martori Întorcându-l pe toate părțile În fața noastră și albindu-l de pupături peste crusta de jeg și muci vechi și proaspeți. La fel ca nevastă-sa, Îi zgândărea și-i Întețea orăcăiala cu propriile-i mugete, mmmââââ... Bine că trecuse pericolul. Nu fusese nici un pericol de fapt. Deja Îmi dădeam seama și respirația Îmi revenea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
colț de pâine și să tragă o dușcă de rom și două fumuri de țigară, Îl Înveseleai pentru toată ziua și parcă-ți trecea și de frig văzându-l cum se zbenguie prin casă Înveșmântat doar În crusta aia de jeg și muci. Adevărul e că Încă aveam putere să sper privindu-l pe Andrei cum patrulează cu mâinile Înfipte adânc În buzunare prin țarcul și grajdul ăsta din care vom scăpa cât de curând. Păi poimâine e luni, da, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]