147 matches
-
liderul ucrainean ultranaționalist A. Șcerbatiuc susține următoarele : trebuie vărsare de sânge, Într-o „bătălie titanică de proporții cosmice”, astfel ca „ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sânge, Într-o „bătălie titanică de proporții cosmice”, astfel ca „ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu (acquavite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii, proprietarii, aveau mare nevoie. În fine, tot ei luau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contrafăcut : „Îl amestecă cu vitriol, Înșelând pe român și otrăvind tot odată orașele și satele” <endnote id="(743, p. 48)"/>. Tot pe la mijlocul secolului al XIX-lea, poetul și dramaturgul Vasile Alecsandri vorbește despre „rachiul strâcat” care se consumă prin „crâșmele jidovești” <endnote id="(444, p. 91)"/>. Mai mult decât atât, Într- una din piesele sale, un personaj - evreu galițian, care ține o cârciumă lângă Iași - mărturisește că a vândut mușteriilor „rachiu misticat cu vitriol” <endnote id="(130, p. 314)"/>. Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru național, are tot atâta de puțini dumnezei, dacă nu chiar mai puțini, decât cel mai perciunat Avrum [...] ; singura deosebire ar fi poate aceea că otrăvitoarele dresuri ale rachiurilor, În loc de a fi jidovești, ar fi În cazul celălalt curat românești ; și, deși lucrul acesta ar fi, În adevăr, un mare pas făcut pe calea regenerării, ar trebui totuși să se considere că românul, sceptic cum e, dă foarte puțină Însemnă tate faptului că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curat românești ; și, deși lucrul acesta ar fi, În adevăr, un mare pas făcut pe calea regenerării, ar trebui totuși să se considere că românul, sceptic cum e, dă foarte puțină Însemnă tate faptului că otrava de care moare e jidovească sau curat româ nească”. De altfel, În proza lui C. Hogaș apare adesea și cârciumarul român, care „mânuiește un popor Întreg de pahare și de gărăfi”, fiind dotat „c-o Îndemânare vrednică de cel mai desăvârșit Avrum” <endnote id="(439
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sulfat pe care țăranii și cârciumarii obișnuiau să-l pună În băuturi alcoolice era alaunul (sulfat de potasiu și aluminiu), denumit În popor „piatră acră” (sau „sare acră”). Este o substanță care se procura ușor, de la orice „băcălie” sau „spițerie jidovească”. „Jupân Strul, din Târgul-Neamțului, negustor de băcan”, dar și „spițer” - personaj Într-o nuvelă a lui Ion Creangă -, vinde astfel de substanțe, ierburi tămăduitoare „și alte otrăvuri” <endnote id="(457, p. 232)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovina, Moldova, Basarabia și Ucraina era foarte asemănătoare. În tablourile sale, Marc Chagall a făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot mare”. Iată câteva replici din piesele lui Vasile Alecsandri : „Ne-a asurzit În harabaua cea jidovească de la Roman” sau (cum se exprimă un personaj grec) „vin de la Herța, cu un harabazio ovreo... țe drumo blestemato !... țe hurducarismos !” <endnote id="(427, V, p. 355, și VII, p. 382)"/>. Tot În Moldova (Iași) și tot la jumătatea secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lege să dețină pământ În proprietate : „Jidovii sunt opriți deapururea de a cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani [= robi] nu se poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită de a ține În posesie moșii” (Regulamentul Organic, Iași, 1832) <endnote id="(535, pp. 61 și 400 ; 536, p. 24)"/>. „Cristianismul predominator - spunea un personaj evreu Într-un text de la sfârșitul secolului al XIX-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu a scăpat percepției unor români. „[Jidanca] face educația copiilor lor, care este la toți În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul de 3 ani este dat la belfer <endnote id="(736)"/> de’l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evreii sunt așa cum erau În Evul Mediu : elemente ale societății dedate la Înșelăciune, Întotdeauna prefăcute și viclene ; ei flatează vanitatea și viciile societății, Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și Nicolae Paulescu) se spunea că „inteligența jidanului e curat materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu una „socială”) <endnote id="(678, pp. 38-49 ; 697, p. 86)"/>. Prin urmare, deficiențele evreului care Îl Împiedică să facă armata ar fi, zice-se, mai multe : un viciu etic (lașitatea), unul psihic (frica) și un viciu fizic (platfusul). „Oastea jidovească” La sfârșitul secolului al XIX-lea, vorbind despre viciile evreilor În general (cu referire specială la cei bucovineni), folcloristul D. Dan a observat faptul că evreul s-ar teme de câini (și de lupi, adaug eu) și de arme : „Frica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imagine, căreia Marcus Bandinus i-a găsit prin 1647 o formulare sintetică : românii ar fi „născuți pentru război” <endnote id="(655, p. 332 ; vezi și 652, pp. 15- 34)"/>. Una dintre cele mai ilare imagini este cea a unei „oști jidovești” Îngrozite de lătratul câinilor. Două proverbe românești rezumă această imagine : „Jidanii când au mers la resboi, au zis să se lege câinii” și „Leagă câinii de gard să treacă armata noastră” <endnote id="(3, p. 37)"/>. În 1890, folcloristul Dumitru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oastea clachează de spaimă la primul lătrat de câine : „- N-auzi, bade ? Latră-un câine !/ Fugi degrabă, mergi de-l leagă,/ Că se tem voinicii noștri,/ Că se teme oastea-ntreagă !”. Cum țăranul refuză să lege câinele de gard, „oastea jidovească” apelează la soluția cunoscută : „Să tocmim vreo doi români,/ Ca să meargă cu oștimea/ Și s-o apere de câini” <endnote id="(184, p. 163)"/>. Într-o altă snoavă populară, publicată În 1893, este luată În derâdere „viteaza” armată evreiască, ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde popa nu toacă”, „unde clopot nu se trage” etc. <endnote id="(150, p. 125 ; 171, p. 473)"/>. În colindele românești, după crucificarea lui Isus, Sfânta Maria pleacă În căutarea fiului tot Într-o „lume de dincolo” (numită uneori „țările jidovești”, „ulițele jidovești”, „orașu’ jidovăsc”), În care se Întâlnește cu „trei fete de jidovi” <endnote id="(181, p. 301 ; 593, p. 259)"/>. În fine, numiți „blajini” sau „rohmani” <endnote id="(139, p. 109)"/>, strămoșii din mitologia populară românească „trăiesc sub pământ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu toacă”, „unde clopot nu se trage” etc. <endnote id="(150, p. 125 ; 171, p. 473)"/>. În colindele românești, după crucificarea lui Isus, Sfânta Maria pleacă În căutarea fiului tot Într-o „lume de dincolo” (numită uneori „țările jidovești”, „ulițele jidovești”, „orașu’ jidovăsc”), În care se Întâlnește cu „trei fete de jidovi” <endnote id="(181, p. 301 ; 593, p. 259)"/>. În fine, numiți „blajini” sau „rohmani” <endnote id="(139, p. 109)"/>, strămoșii din mitologia populară românească „trăiesc sub pământ, pe cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu „lumea de dincolo”. Filozoful Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el existența unei imaginare „Împărății jidovești” : „[Evreii] au chiar o patrie. Este adevărat că nu o patrie reală, ci o patrie imaginară, Palestina : Însă o patrie pentru care au atâta iubire, atâta patriotism, Încât nu le mai rămâne iubire și patriotism pentru o altă patrie. Am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și patriotism pentru o altă patrie. Am zis Palestina, să nu credeți că această Palestina e numaidecât aceea din Asia ; după credința lor, Palestina este țara aceea unde Mesia, care are să vie, va stabili o 369Portretul mitic și magic Împărăție jidovească. Acea Palestină, Împărăție jidovească, va putea fi stabilită și la noi [În România]” <endnote id="(594, p. 648)"/>. La sfârșitul anilor ’30, membrii școlii sociologice conduse de Dimitrie Gusti au elaborat un „Plan pentru cercetarea vieții religioase” În satul românesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altă patrie. Am zis Palestina, să nu credeți că această Palestina e numaidecât aceea din Asia ; după credința lor, Palestina este țara aceea unde Mesia, care are să vie, va stabili o 369Portretul mitic și magic Împărăție jidovească. Acea Palestină, Împărăție jidovească, va putea fi stabilită și la noi [În România]” <endnote id="(594, p. 648)"/>. La sfârșitul anilor ’30, membrii școlii sociologice conduse de Dimitrie Gusti au elaborat un „Plan pentru cercetarea vieții religioase” În satul românesc. Una dintre Întrebările la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe, apelative și zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp. 166-259 ; 578, p. 33)"/>. Faptul că În „Cartea solomonarului” apăreau descântece și formule magice scrise cu diverse caractere exotice, inclusiv cu „slove jidovești”, i-a făcut pe țăranii români să o confunde cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se roagă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]