107 matches
-
id="(105, pp. 245-261)"/>. În versiunile ulterioare ale legendei - fie ele culte (Minunile Maicii Domnului, Minee pe luna august etc.), fie populare -, evreii care Încearcă Împreună cu Iefonias să răstoarne catafalcul pe care zăcea adormită Sfânta Maria sunt și ei pedepsiți : „[Jidovii] ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor, ca și cel al lui Iefonias, este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele unui arhaic zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de sânge”, pentru „fărmecarea creștinilor ca să aibă de la ei milă și bun dar”, pentru ritualul de nuntă și cel de ungere a muribunzilor <endnote id="(98)"/>. Un alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a publicat romanul Catastrofa Întâmplată boiarilor În muntele Găvanul, 1821 (București, 1864), În care evocă și el Eteria. Boierii români și eteriștii greci sunt măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
guvernul Brătianu că Încălca drepturile evreilor Înscrise În documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să controlez, dacă lucrul s-a petrecut înainte sau după 10 Decembrie 1922), într-o bună zi cade ca un trăsnet din senin articolul lui Nicolae Iorga împotriva mișcărilor studențești și pentru evrei - care deveniseră ca prin minune „evrei” în loc de „jidovi” despre care se vorbea înainte în ziarul fostului „apostol” antisemit. Schimbarea aceasta de atitudine, negarea unei doctrine susținută cu atâtea argumente ani și ani de zile, și numai din invidie față de popularitatea mereu crescândă a lui A. C. Cuza în rândurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
politic capabil să le reprezinte interesele și care, din diferite motive, nu erau pregătite de concurența puternică pe care o reprezenta elementul evreiesc prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de arbitraritatea judecătorilor pământeni, căci, dacă nu-i place judecata lor, apelează la protecția străinilor numindu-se târtan."611 Faptul că exista la mijlocul anului
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Cărucioara Sâliei,/ Coș mare de jidăvoaică;/ Căpățâna de la roată/ Sînt dește de jidăvoaică...”. Impresia sporită „de sinistru și de funebru” se încarcă și de sugestia atemporalității acestei apariții terifiante, știut fiind că pământul a fost mai întâi locuit de uriași („jidovi”). Este Sâla vinovată de dispariția lor, sau pur și simplu și ei au încercat să o răpună pentru a echilibra Lumea și au pierdut? Și mai important este că fetișurile din care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce augmentează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir (295 oameni); - slujitori (454 oameni); - postelnicei și alții cu cărți de iertare și de neamuri (62 oameni); - târguri: 2, 5 ocoale, 84 de sate. Totodată, statistica atestă că numărul birnicilor din târgul Huși („liudi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
noblețe, Nicolae Mecu, de natură ideologică. Provin din partida național-legionară și pun pe seama lui G.Călinescu aberații de felul: „antinațional”, „lipsit de simț patriotic”, „incorigibilul esteto-iudaic”, susținător al „jidovilor... freudiști, pan-sexualiști, anticlasiciști și antitradiționaliști, invertiți, pederaști și avangardiști”. (Printre „jidovii” cu pricina este și Ion Ludo, care îl va trata pe G.Călinescu în 1945 de, cum altfel?, antisemit, autor al unei Istorii „imorale, pline de îndemnuri greșite pentru tineretul care trebuie să-și facă o cultură literară în spiritul
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
Pallady. Și am acceptat. Adică Eugen Crăciun, care era cronicar plastic al ziarului Adevărul, mi-a trecut mie această rubrică. Eu n-am apucat s-o umplu fiindcă, pînă să dau primul articol, a desființat guvernul Goga-Cuza ziarul, că era jidovit. (rîde) Dar conferința am ținut-o. El a fost foarte alarmat, că un tînăr care n-avea atunci nici un fel de faimă, de nici o natură, decît o oarecare influență mondenă, abordează un astfel de subiect, care el îl credea foarte
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Căcaina, di iasta parte” și a făcut schimbu cu dumnealui “Neculai Dobre” care i-a “dat o casă părințască ci ave lângă școala noastră (jidovască) cu scrisorile ei”. La sfârșit Leizer scrie: “Și spre adiverință am iscălit cu mâna me, jidovește”. “1798 iulie 8”. --La 15 august, un oarecare Iurașco spune: “făcut-am această scrisoare... la mâna dumisale Marii Moimascăi, precum să să știe... am vândut eu un loc de casă... pe Ulița Căcainii, lângă drum, din vale de casa dumisale
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
L’Organisation magique du territoire villageois Roumain”, în L’Homme, XIII, 3, 1973, pp. 150-162. 75. Victor Kernbach, Miturile esențiale. Antologie de texte, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 76. Lazăr Șăineanu, „O pagină din istoria medievală. Excursiune istorico-lingvistică II. Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521-528. 77. Spre deosebire de tron, patul nu pare a fi un simbol clasic pentru definirea unei divinități, dar, în cazul legendei sumero-akkadiene, el este un semn distinctiv normal pentru o zeiță a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1988. 124. Anca Manolescu, Locul călătorului. Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, Editura Paideia, București, 2002. 125. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2004 - vezi capitolul „Jidovii sau 136 Ordine și Haos Uriașii” (între timp a apărut o nouă ediție a cărții, revăzută, adăugită și ilustrată, la Editura Polirom, Iași, 2012). 126. Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, traducere de Gabriela și Andrei Oișteanu, prefață
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și cu caractere ebraice i-a făcut pe țăranii români să o asemene sau chiar să o identifice cu cărțile de rugă ciune ale evreilor. Astfel, „în Bucovina [se] cred[e] că taina «școlii de șolo- monărit» o știu numai jidovii din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare” (8, p. 146). De aici, nu a mai fost decât un singur pas până la nașterea insolitei credințe, atestată tot în Bucovina, că „Șolomonarii îs jidovi” și că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
știu numai jidovii din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare” (8, p. 146). De aici, nu a mai fost decât un singur pas până la nașterea insolitei credințe, atestată tot în Bucovina, că „Șolomonarii îs jidovi” și că „din altă lege nu pot ieși șolomonari, decât din jidovi” (8, p. 143 ; vezi și nota 201). V. Labirintul. Un monstru arhitectonic 1. Ordine și Haos Nu este cazul să teoretizez pe marginea multiplelor sensuri și valențe pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea, de pildă, Vasile Alecsandri descria cârciumari evrei din Moldova care comercializau „rachiu amestecat cu ciumăfăi” (40). La rândul său, Mihai Eminescu scria în 1881 despre cei care vindeau „rachiu de cucută prin sate” (41). Amândoi se refereau la cârciumari „jidovi”, contribuind semnificativ la răspândirea legendei privind otrăvirea băuturilor de către aceștia. Un personaj antisemit dintr-un roman al lui Umberto Eco îi acuză pe evreii cârciumari că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, puneau în băuturile alcoolice pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care un zugrav ar putea face un tablou foarte original... (124, p. 83). Alecsandri uită să menționeze și „tiutiungeriile jidovești”. În 1851, în catagrafia locuitorilor evrei din Iași (districtul al 4-lea), erau înregistrați nu mai puțin de 15 „tiutiungii jidovi” (238). Ciubucele boierilor români erau atât de lungi (până la 1,5 metri), încât nu încăpeau în trăsură alături de ei sau îi incomodau. Ele erau ținute de slujitori, care călătoreau afară, în spatele birjei. Când boierul mergea prin oraș călare pe cal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gara Gălbeni. Dar locurile care se vesteau aspre, de surghiun, se dovediră o foarte blândă țară. Giganți înfloriți în arnici, cu plete și umbre de nuc sub pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori ai văzduhului; jidovi împietriți în giubele, rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se află ulița Podul Hagioaiei se cheamă „Tîrgul de Sus”. Întocmai așa este și mă bucur pentru aceasta, fiule. Apoi dacă-i să intrăm în amănunte, uite ce spune Lazor: „Și pentru mai mare credința m-am iscălit și eu jidovește”. Multe or fi în capul tău, fiule, dar ceea ce nu știi este faptul că între 11 iunie 1754 și 5 iunie 1757 pe aici a trecut pârjolul, care n-a iertat nici dugheana lui Locman. Focul a trecut tocmai după ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arsu zapisul de la cine au cumpărat locul școalei, și nu iaste, și cum că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod.” Jidovii au jurat și s-a hotărât să li se lase o hudiță de „opt palme, ca să aibă și jidovii hudiță de la portița școalei pân-la Pod.” „Îi adevărat că ispisocul aista îi o comoară. Am aflat atâtea lucruri care de care mai aparte. Mai de preț însă este faptul că oricine și de orice neam ar fi fost era ascultat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Am aflat atâtea lucruri care de care mai aparte. Mai de preț însă este faptul că oricine și de orice neam ar fi fost era ascultat și li se făcea dreptate.” Am mai aflat că pe locul mănăstirii Aron Vodă jidovii din târgul Iași aveau școală încă cu mult înainte de 1714. „Spune-mi te rog, dacă tot am vorbit de armeni și de jidovi, nu cumva ți-i dor de un pisar și încă unul unguresc?” De ce nu, sfințite părinte? „Da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]