106 matches
-
corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult a[u] fost jidovi, adică niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un ostrov, unde „a aflat o peșteră de os”, care s-a dovedit a fi „o tidvă a unui jidov de aceia din vechime, fiindu așa cam cât o casă de mare” <endnote id="(825, p. 94)"/>. b) Tot de la „jidovi” sau „urieși” au rămas Îngropate comori imense, pentru că aceștia „aveau averi nenumărate, bănet mult [...], să nu-l poți duce În zece care. Iar atunci când murea vreunul, aveau obiceiul să Îngroape cu el și toate averile lui.” „La zile mari”, deasupra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(166, p. 48 ; 89, pp. 8-10, și 35-36 ; 269, p. 163)"/>. Conform proverbelor populare românești, În general, „banul găsit e ban vrăjit” și „comoara găsită e belea nesfârșită”, dar În special când banii găsiți au aparținut, chipurile, unor „jidovi” <endnote id="(341, p. 107)"/>. Probabil că motivul mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția „evreilor reali”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina - zic țăranii. În Vâlcea se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „z”, acest toponim ar fi suferit un proces de prescurtare, „dentâi În Szidava și apoi În Jidova” <endnote id="(6, p. 62)"/>. Prizonier al propriului său sistem mitologic, artificial și utopic, Nicolae Densușianu crede, la Începutul secolului XX, că „jidovii” din tradiția populară românească nu ar fi alții decât „vechii egipteni”, iar „Novac, Împăratul jidovilor” - care a tras „brazda jidovească” - ar fi chiar Osiris <endnote id="(57)"/>. Însă cea mai spectaculoasă teorie pare a fi cea din 1887 a lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de o parte, și „căpcăuni sau tătari”, pe de altă parte, dar acestea sunt rare și irelevante. Pornind de la o premisă greșită („jidov” = „tătar”), Șăineanu ajunge la o concluzie greșită și la o falsă explicație istoricistă. El crede că prin „jidovii tătari” ar fi supraviețuit În tradiția populară memoria khazarilor <endnote id="(1)"/>, o populație turcică de la nord de Caucaz, care În secolul al VIII-lea a trecut la mozaism, iar În secolele XII-XIII a invadat estul Europei <endnote id="(vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În secolele XII-XIII a invadat estul Europei <endnote id="(vezi 869 și 248)"/>. „Căutând În interiorul rusului vei găsi un tătar”, sună un aforism, care a făcut carieră, pus pe seama lui Napoleon <endnote id="(249, pp. 68- 70)"/>. Asimilându-i pe „jidovi” cu „tătarii” khazari, Șăineanu pare să-l parafrazeze pe Napoleon : „Căutând În interiorul jidovului vei găsi un tătar”. De asemenea, el pare să repete - chiar fără să-l cunoască - un vechi proverb german : Jud’ und Tatar ist einerlei Waar’ („Evreul și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovii»] e identificat de fantasia poporului cu uriași ai trecutului, cărora s’atribuie apoi originea tuturor monumentelor unei arhitecturi primitive” <endnote id="(46, pp. 210-215)"/>. Legende balcanice similare cu cele românești prezentate mai sus au ca eroi uriași nu numai jidovi (ca În Bulgaria și Serbia), dar și elini (ca În Grecia) sau latini <endnote id="(166, p. 46)"/>. Gheorghe Brătescu susține că termenul românesc „jidov” ar proveni de la un presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis („uriaș, gigant”) <endnote id="(572, p. 17)"/>. În fine, vorbind despre „legenda locală” a potopului, etnologul Romulus Vulcănescu avansează teoria autohtonistă și protocronistă conform căreia legendele diluviene cu „uriași” [= „jidovi”] din tradiția populară românească ar proveni dintr-un „substrat mai vechi european sau indo-european al mitului, care anticipează legenda iudeo-creștină a potopului lui Noe” <endnote id="(58)"/>. Sorgintea iudaică a unora dintre motivele mitice În discuție pare a fi soluția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În tradiția populară românească cele două diluvii sunt văzute ca fiind unul și același : „Acesta [= potopul „uriașilor”] a fost pe vremea potopului lui Noe” <endnote id=" (56, p. 72)"/>. Câteodată, În textele biblice despre „uriași” și În legendele românești despre „jidovi” se regăsesc nu numai aceleași motive mitice, dar chiar și aceleași figuri de stil : „Și noi eram În ochii noștri ca și În ochii lor [= ai «uriașilor»] ca niște lăcuste” (Numerii 13, 33), În comparație cu o credință populară din Vâlcea : „Noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și Întuneric mare și viermi neadurmiți și smoală clocotind ca focul”, așa cum apare descris Iadul Într-o versiune românească - din secolul al XVI-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite, conform unei stranii aplicări a legii talionului. Jidovii din „Neamul lui Simion”, de exemplu, care „au pironit pre Isus pre cruce și l-au Încununat cu cunună de spini”, suferă „tot anul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite, conform unei stranii aplicări a legii talionului. Jidovii din „Neamul lui Simion”, de exemplu, care „au pironit pre Isus pre cruce și l-au Încununat cu cunună de spini”, suferă „tot anul” de „dureri de cap” și de „uscăciunea mâinilor și picioarelor”. Cei din „Neamul lui Dan”, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(105, pp. 245-261)"/>. În versiunile ulterioare ale legendei - fie ele culte (Minunile Maicii Domnului, Minee pe luna august etc.), fie populare -, evreii care Încearcă Împreună cu Iefonias să răstoarne catafalcul pe care zăcea adormită Sfânta Maria sunt și ei pedepsiți : „[Jidovii] ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor, ca și cel al lui Iefonias, este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele unui arhaic zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de sânge”, pentru „fărmecarea creștinilor ca să aibă de la ei milă și bun dar”, pentru ritualul de nuntă și cel de ungere a muribunzilor <endnote id="(98)"/>. Un alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a publicat romanul Catastrofa Întâmplată boiarilor În muntele Găvanul, 1821 (București, 1864), În care evocă și el Eteria. Boierii români și eteriștii greci sunt măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
guvernul Brătianu că Încălca drepturile evreilor Înscrise În documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să controlez, dacă lucrul s-a petrecut înainte sau după 10 Decembrie 1922), într-o bună zi cade ca un trăsnet din senin articolul lui Nicolae Iorga împotriva mișcărilor studențești și pentru evrei - care deveniseră ca prin minune „evrei” în loc de „jidovi” despre care se vorbea înainte în ziarul fostului „apostol” antisemit. Schimbarea aceasta de atitudine, negarea unei doctrine susținută cu atâtea argumente ani și ani de zile, și numai din invidie față de popularitatea mereu crescândă a lui A. C. Cuza în rândurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii care, neavând dreptul să posede pământ, nu puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul moșiilor și pădurilor, cu titlul înscris de jidovi orândari. Ei nu plăteau bir, ci dări. p) Locul cel mai umil în categoriile sociale l-au ocupat țiganii, foarte numeroși mai ales în așezările din Moldova. Robi ai domniei, ai mânăstirilor și boierilor până la eliberarea lor, în perioada 1855
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orășel un pogrom de felul celui petrecut la Iași. După cum am arătat, un astfel de raport cu privire la acțiunile legionarilor a fost posibil numai datorită tensiunii care a domnit Între Poliție și legionari și a acuzațiilor legionarilor cum că Poliția este „jidovită”. Iată de ce, la pregătirea pogromului, legionarii au fost mobilizați de către Secția a II-a și trimișii Serviciului Special de Informații XE "SSI" , și nu de către Poliția obișnuită sau de către Siguranță. Metoda de mobilizare, acțiunile oamenilor de legătură, locurile de Întâlnire
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fără motiv În oraș, producând alarmă... Orice Încercare de potolire a acțiunii descrisă mai sus din partea noastră a rămas fără efect și riscând Împușcarea sau linșarea, deoarece șacoloț se instiga de către civili și Împotriva Poliției. Ei țipau șcă Polițiaț e jidovită și plătită de jidani”. Comisarul-șef al circumscripției de poliție a reușit să ia legătura cu locotenent-colonelul Chirilovici XE "Chirilovici (locotenent-colonel)" și să-i ceară ajutor; Chirilovici s-a adresat colonelului Lupu, XE "Lupu, Constantin" cerându-i Întăriri. Lupu XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ordonat să fie oprit convoiul și a Început o ceartă Însoțită de Înjurături Între comandantul convoiului, căpitanul Mihăilescu XE "Mihăilescu (căpitan)" , ofițer activ de jandarmi, și căpitanul Șerban XE "Șerban, Petru" , pe care Mihăilescu XE "Mihăilescu (căpitan)" l-a numit „jidovit și vândut evreilor”. Ca ripostă, Șerban XE "Șerban, Petru" l-a provocat la duel. Cearta a luat sfârșit la intervenția comandantului Legiunii mobile de jandarmi, maiorul Gheorghiu XE "Gheorghiu (maior)" , care a găsit o soluție intermediară, după ce a analizat cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și de jaf. La Chestură s'a început trierea miilor de evrei care erau aduși, de către o comisie formată din mai mulți polițiști chiar în curtea Chesturei. În acelaș timp, din aceleași cauze s'a lansat lozinca că poliția este jidovită, din care cauză trupele s'au enervat și au început a trage focuri în evreii adunați, mai ales că în străzile învecinate se auzeau încă focuri de arme automate. Aceasta a determinat autoritățile să înceteze triajul, dirijându-se evreii rămași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
informațiunile anterioare, cât și pe informațiunile posterioare turburărilor privitoare la acțiunile elementelor legionare din Iași, care n'ar putea fi străine de aceste turburări. S'a stabilit astfel că aceste elemente legionare au lansat lozinca că poliția și jandarmeria sunt jidovite; că asemenea elemente legionare, din ordin, s'au infiltrat în serviciile de informații ale diferitelor comandamente; că aceleași elemente au declarat că turburările se vor repeta și că în cel mai rău caz după război toți jidanii vor fi împușcați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]