86 matches
-
bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază au hipsofile care prin concreștere închid complet 2 achene trimuchiate (numite popular jir). F. sylvatica L. este o specie comună din regiunea de cîmpie pînă în etajul montan inferior, formînd păduri pure sau în amestec cu alte specii foioase sau de conifere. "F. orientalis" Lipsky (fag de Crimeea) este sporadic prin pădurile din
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de tulpină subțire la plantele erbacee și ramură tânără de 1-2 ani la plantele lemnoase), muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. Acceptă și reacționează bine la hrana administrată complementar de om: fân, frunzare (frunze uscate servind ca așternut sau nutreț pentru vite), suculente (nutrețuri provenite din plante cu tuberculi și din rădăcinoase) și concentrate. Lupul este dușmanul
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
untdelemn, dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți). Principalii constituenți cunoscuți (ai miezului):- apa 4,74; - proteină brută 14,34; - materii grase 23,08; - materii extractive neazotate 32,27; - fibre 21,99; - substanțe uscate 3,58.Jirul are un ulei foarte fin (conținand oleina, putină, stearină și palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci. Invelișul miezului conține fagină, substanță moderat toxică. Jirul este foarte hrănitor. Se mănăncă prăjit, ca maroanele (castanele).
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
materii extractive neazotate 32,27; - fibre 21,99; - substanțe uscate 3,58.Jirul are un ulei foarte fin (conținand oleina, putină, stearină și palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci. Invelișul miezului conține fagină, substanță moderat toxică. Jirul este foarte hrănitor. Se mănăncă prăjit, ca maroanele (castanele).
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
prelucrarea lor din speciile vegetale din paranteză nu pot să se găsească în furaje decât în cantități insesizabile. 1. Cais-Prunus armeniaca 2. Migdala amară-Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb var. amara (DC.) Focke[= Prunus amygdalus Batsch var. amara (DC.) Focke] 3. Jir nedecorticat-Fagus silvatica (L). 4. Camelină-Camelina sativa(L.) Crantz 5. Mowrah,Bassia, Madhuca- Madhuca longifolia(L.)Macbr.(=Bassica longifolia L. = Illipe malabrorum Engl.) Madhuca indica Gmelin [=Bassia latifolia(Roxb.) = Illipe latifolia(Rosch.) F. Mueller] 6. Purger-Jatropha curcas L. 7. Croton-Croton tiglium
jrc4089as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89252_a_90039]
-
Toate materiile prime pentru furaje C. Impurități botanice 1. Cais-Prunus armeniaca Toate materiile prime pentru furaje 2. Migdala amară-Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb var. amara (DC.) Focke[= Prunus amygdalus Batsch var. amara (DC.) Focke] Toate materiile prime pentru furaje 3. Jir nedecorticat-Fagus silvatica (L). Toate materiile prime pentru furaje 4. Camelină-Camelina sativa(L.) Crantz Toate materiile prime pentru furaje 5. Mowrah,Bassia, Madhuca- Madhuca longifolia (L.) Macbr.(=Bassica longifolia L.= Illipe malabrorum Engl.) Madhuca indica Gmelin [=Bassia latifolia(Roxb.) = Illipe latifolia
jrc4089as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89252_a_90039]
-
scutului este reprezentată pe un fundal roșu o porțiune dintr-o poartă de cetate, care aparținea orașului Cernăuți și sub ea o ramură verde de tei. În partea stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și Filipine. le au
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
și fructe de pădure, sau roade scoarța puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații. În scorburi, pe sub pietre sau în camere săpate în pământ și apoi acoperite, își face rezerve de semințe și fructe: de jir, ghindă, alune, semințe de conifere. În România reproducerea are loc din aprilie până în septembrie, femelele fătând de 3-4 ori pe an. Maxima activității de reproducerea este în lunile mai și iulie. În unii ani însă, pot naște și în lunile
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E, se regăsesc toate în această plantă de soi despre care noi știm, în special, că o mănâncă porcii. Ei bine, oare chiar nu ne-am pus întrebarea de ce o preferă porcii jirului sau porumbului? Iată de ce - știrul mai conține riboflavină, acid folic și folat, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. Amaranthus cruentus, de pildă, sau spanacul african, conține cu 25% mai multă lisină și metionină decât orice soi cerealier, fie el porumb
Știr, BENEFICII. Tratament IEFTIN și AFRODISIAC de succes () [Corola-website/Journalistic/105201_a_106493]