168 matches
-
Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs, Ed. Vrin, Paris, 1931, p. 269. Cf. Ath. Joja, Istoria gândirii antice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 224. Gilbert Durand, op.cit., p. 146. Cf. Cratylos, 440a. Ath Joja, op.cit., p. 237. v. L. Brunschvicg, Les étapes de la philosophie mathématique, PUF, Paris, 1947, p. 43. H. Joly, op.cit., p. 362. Cf. HYPERLINK "http://www.politis.fr/article.php3?id article=119" http://www.politis.fr/article.php3?id article=119 „Or, la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
redacția gazetei Lucrătorul român, organ al primei „Asociații generale a lucrătorilor din România“. 175. Mai târziu strada Aristide Briand, astăzi considerată o continuare a străzii Ion Câmpineanu. 176. Frédéric Damé (Bucarest en 1906, București, 1907), ortografiază altfel numele cizmarului maghiar: Joje. 177. Hotel Regal, apoi Hotel Stănescu; Hotel Negoiu (1987, astăzi sediul unei societăți de asigurări), tot pe strada Ion Câmpineanu peste drum de Hotelul Union. 178. Vechiul palat al Ministerului de Interne se afla pe locul clădirii care a adăpostit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
24, 26, 31, 32, 68, 101, 122, 172, 225, 319, 351, 369 Iosif, Lazăr: 327 Ispirescu, Petre: 148 Istrati, C.I.: 337 Isvoranu, Ionel (Iancu): 159-161, 247 Isvoranu, M.: 289 Izvoreanu, Ilariu: 302, 404 Iulian, Ștefan: 233, 380 Jobin (pălărier): 120 Joje: v. Iojé Jules („omul de cauciuc“): 203 Juvara, N.: v. Giuvara, N. Kalinderu, Ion: 268, 331 Kalinderu (Calinderu), N. (dr.): 149, 273, 274, 331, 298, 337 Karagheorghevici (familia): 127 Karagheorghevici, Alexis (Alexa Gheor ghi): 118, 127 Kavaliotti, G.: 266 Keller
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
douăsprezece din cele optsprezece volume ale ediției originale a operelor lui Hegel. Însemnări despre Hegel (1967) edifică asupra imensului travaliu depus de traducător, ca și asupra pătrunderii lui profunde și subtile în arcanele sistemului și expresiei hegeliene, care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art, Paris, 1928; ed. București, 1968; Actualitatea lui Descartes, Brașov, 1933; Mitul utilului. Linii de orientare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
filosofiei, I-II, București, 1963-1964, Știința logicii, București, 1966, Prelegeri de estetică, I-II, București, 1966, Studii filosofice, București, 1967, Prelegeri de filosofie a religiei, pref. trad., București, 1969. Repere bibliografice: N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1940, 219-228; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, 261-264; N. Tertulian, Misiunea unei generații, RL, 1978, 20; Vaida, Mitologii, 204-207; D.D. Roșca în filosofia românească. Studii, coordonator Tudor Cătineanu, pref. Dumitru Ghișe, Cluj-Napoca, 1979; Cotruș, Meditații, 502-506; Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
literară a lui I. Heliade-Rădulescu, București, 1935, 297-303; Pillat, Tradiție, 88-116; Streinu, Clasicii, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’epoque des lumières, Sibiu, 1945, 365-429; G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1965, 11-26; Vianu, Studii, 545-559; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, passim; Georgescu, Polivalența, 63-186; Clasicism, baroc, romantism, Cluj, 1971; Cornea, Originile, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1979, 115-144; D. Păcurariu, Clasicismul românesc, București, 1971; Marino, Dicționar, I, 283-353; Streinu, Pagini, IV, 355-358
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
dar și la contribuția filosofică a acestuia, discutate într-un amplu context al mișcării ideilor filosofice pe plan național și universal la finele secolului al XIX-lea. În sumar, figurează și alte studii, consacrate lui P.P. Negulescu, Vasile Băncilă, Athanase Joja, Tudor Vianu, Eugeniu Sperantia ș.a. Pe lângă eseuri literare, D. semnează frecvent în paginile „Tribunei” interviuri cu personalități ale vieții culturale românești și străine. SCRIERI: Partea și întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Cluj-Napoca, 1994; În scorbura din oglindă, Cluj-Napoca, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
Cântecul, 120-125; Petru Creția, Cuvânt despre memorialistica lui Tudor Vianu, MS, 1996, 3-4, 1997, 1; Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, București, 1996, 53-55; Velea, Universaliști, 7-18; Alexandru Zub, Tudor Vianu, DL, 1997, 4; Centenar Tudor Vianu, MS, 1997, 2-4 (semnează Crizantema Joja, Alexandru Duțu, Marin Diaconu, George Gană, Vasile Lungu, Silviu Angelescu, Paul Cornea, Adrian Marino, Barbu Brezianu, Valentin Lipatti ș.a.); Mircea Anghelescu, Anul Vianu: un început, LCF, 1997, 34; Z. Ornea, Scrieri inedite ale lui Vianu, RL, 1997, 39; Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
a literaturii, și-a păstrat cursul de literatură universală. Cum aveam să mai constat și altă dată când m-am dus la el la catedră, la Filologie, plângându-mă de excluderea mea brutală de la Filozofie pe care o datoram lui Joja, amicul lui Dej, Profesorul păstra în splendida-i privire întunecată, catifelată, o licărire tragică. O panică subreptice care avea, probabil, să-i scurteze zilele - a murit de un atac de cord! -, o tristețe „îngropată” și vie în același timp, acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
iar poliția era, firește, foarte bine repre zentată peste tot. După ce au vorbit Petre Grădișteanu, Dimitrie Giani, Gheorghe Paladi, Bonifaciu Florescu, toți liberali în opoziție cu guvernul, lumea s-a împrăștiat dându și întâlnire pentru a doua zi la sala Joje din strada Regală, unde a fost convocată o întrunire de protestare. La epoca de care mă ocup nu era încă destul public pentru ca să umple o mare sală de întrunire; masele nu erau chemate la viața publică, votul uni versal nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
redacția Românului a venit știrea că Ciurcu, tatăl și fiul, au vândut ziarul l’Indépendance Roumaine lui George Em. Lahovary, membru al elitei conservatoare, ucis mai târziu în duel de către Nicolae Filipescu. A doua zi s-a ținut la sala Joje întrunirea de protestare în fața unui public agitat. Pe strada Regală lumea foia, dar și poliția. Pe trotuarele din fața sălii, publicul se îngrămădise și aștepta înfrigurat desfășurarea evenimentelor. Președinte al întrunirii a fost aclamat Dimitrie Giani: au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
băilor Eforiei și s-a întors la sălile cele mici: Bossel, Dacia etc. Opoziția coalizată de astă dată, dă semnalul luptei de răsturnare împotriva cabinetului Brătianu. În ziua de 22 februarie, o întrunire publică a coaliției se ține la sala Joje din strada Regală și e prezidată de Dumitru Brătianu. De acum nota agresivă crește din ceas în ceas. Dumitru Brătianu a spus, adresându-se către conservatorii cu care s-a coalizat: „Dumneavoastră, domnilor, nu sunteți loviți decât în drepturile d-voas
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a Blocului Atlanticului de Nord. Monstrul există încă și sărbătorirea lui a însemnat sărbătorirea morții la pândă, a sinistrei lor rachete și rampe de lansare, a armelor atomice, cu hidrogen, cobalt, a războiului rece etc.“ (Gazeta literară, 9 aprilie 1959) JOJA Athanase, acad. Vecinul lui Kádár (nota V. I.) „Prietenia dintre popoarele noastre s-a manifestat cu cea mai mare forță în zilele acțiunii contrarevoluționare, pusă la cale în Ungaria de cercurile imperialiste din occident cu sprijinul unor elemente fasciste, reacționare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
operau într-o societate în plin avânt, ce se scălda în binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți în străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunând o interpretare cvasiprotocronistă (în filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
români, este considerată, pe bună dreptate, semnificativă pentru înțelegerea spiritualității din spațiul cultural românesc și cred că ar putea face obiectul unei cercetări separate. Valică Mihuleac se oprește doar asupra câtorva autori mai reprezentativi, precum Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja sau, mai nou, Basarab Nicolescu, le pune în evidență ideile, fiind de fiecare dată atent la posibilele corelații cu tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
enunțurile de predicație contradictorie, care afirmă în același timp predicate opuse despre același subiect: "Dumnezeu este unu și multiplu", "Isus este om și dumnezeu", " Lumina este corpusculară și ondulatorie" etc. De altfel, există și definiri exprese în acești termeni. Athanase Joja, de exemplu, susține că antinomia "constă din atribuirea a două proprietăți opuse aceluiași subiect"17. Dacă ne păstrăm în linia definiției kantiene, putem interpreta această utilizare în sensul că astfel de enunțuri sunt antinomii comprimate, ce pot fi desfăcute în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de vedere deosebit de semnificativă. În cele ce urmează, voi urmări câțiva autori pe care îi consider mai reprezentativi pentru această "gândire favorabilă antinomicului" din filosofia românească. Îi voi aduce în discuție, în ordine cronologică, pe Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu și Basarab Nicolescu. Fiecare dintre aceștia desfășoară anumite forme de gândire în care antinomicul este angajat într-un fel sau altul, în forme mai tari sau mai slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund, care ar da seama de toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi metode în definitiv, este prezentă și aici. Simpatizant al gândirii dialectice, Athanase Joja n-a urmărit să distingă un alt sens al dialecticii 580. El a îmbrățișat un înțeles mai general al acestui tip de gândire, unul derivând din filosofia lui Heraclit 581, a lui Hegel, Marx și Engels. Tot ceea ce l-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice ale gândirii dialectice: legea identității concrete și legea predicației complexe contradictorii. Legea identității concrete susține că orice lucru real este o unitate mobilă, care se acordă cu sine însuși numai dedublându-se, opunându-se sieși, generând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
desfășurare, o potențialitate care se realizează, se actualizează, pe temeiul contradicției interne"584. Principiul identității abstracte, cunoscut prin cuvintele "fiecare lucru este ceea ce este" sau prin tautologia A = A, își dobândește adevărul numai în perspectiva legii identității concrete, susține Athanase Joja: "A = A nu este adevărat decât în sensul că A este subiectul propriilor sale metamorfoze, propriei sale deveniri, subiect care rămâne același devenind altul, diferind de sine și identic sieși (...). Același, nu pentru că ar rămâne încremenit într-o egalitate monotonă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identitate este imposibilă , ci pentru că el este, autos, acela care, scindându-se, diferențiindu-se, opunându-se sieși, se acordă cu sine însuși..."585. Aceasta nu înseamnă că principiul identității abstracte este fals și nici steril, ci doar că este limitat. Joja îi admite valabilitatea în formarea categoriilor logice de bază, în construcțiile logice cu acestea și în elaborarea altor constructe ale gândirii (precum noțiunea de universal, cea de lege, ideea de egalitate sau cea de substituție), fiind de acord că fără
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
susceptibilă să analizeze sau să explice logic noutățile speculative care s-au ivit în timpurile moderne, cum ar fi de pildă ideea de complementaritate (...) sau fenomenul izotropiei, care ar ilustra încă mai bine...ideea sa"591. În acest sens, Athanase Joja afirmă că principiul identității concrete este un instrument logic la dispoziția științei contemporane, prin care s-ar putea explica fenomene precum dualitatea undă-corpuscul, pe care legea identității abstracte nu le poate explica 592. Așadar, această idee pare să fie racordată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a declanșat și cercetările lui Lucian Blaga sau Ștefan Lupașcu. Hegel spunea, la vremea sa, că orice lucru este o unitate de momente contradictorii. Legea identități concrete reafirmă acest lucru pe un fond de cunoaștere nou. În acest sens, Athanase Joja afirmă: "După multe veacuri, știința a înlăturat aparențele înșelătoare și a dovedit că fenomenele naturii nu se caracterizează printr-o identitate tautologică și o densitate de monolit, așa cum încă nu de mult atomii erau închipuiți. Fenomenele se caracterizează, dimpotrivă, printr-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]