320 matches
-
română - constituie tema centrală a cărții. Un tânăr violonist, Paul Manolache, care nu e prezent nici o clipă direct în paginile cărții, ajuns o celebritate la Paris, devine punct de reper pentru urbea din care s-a desprins, cu micimile și josniciile ei, și mai ales pentru Annibal Ionescu, profesorul lui de vioară, care nu a avut tăria să se lepede de plumbul vieții materiale și să-și urmeze chemarea. Visând încă la ceea ce ar fi putut realiza, pe deplin conștient de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
creatorii și îndrăgostiții, ambele clase inedite de firi existând sub spectrul fiorului romantic. Un creator artist, pierdut în plângerile și exuberanțele sale stilistice străbate potecile lumii în miez de zi și întâlnește același chip blasfemitor al absenței de ideal, al josniciei cotidiene. Atunci, coboară, într-un final de amurg, noaptea cu noblețea eradicării închiderilor sub tirania formelor, cu libertatea ei de furtuni ale substanțelor fără circumscrieri. Iar artistul speră din nou, învăluit de evul inaugurat prin nostalgia stingerilor întru apus, în
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acestuia îl constituie dorințele carnale, deoarece nu pot fi eliminate și persistă și după botez și începerea vieții creștine. în această ultimă polemică a sa, Augustin accentuează aspectele cele mai întunecate și triste ale gîndirii sale, subliniind continuu omniprezența concupiscenței, josnicia omului, incapabil să dorească binele, și, în consecință, răspîndirea răului în lume. Liberul arbitru e considerat absolut irelevant pentru facerea de bine în raport cu harul lui Dumnezeu, și acesta va fi unul din motivele principale ale reacției contra doctrinelor augustiniene care
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
constă în necesitatea concentrării puterii politice într-o singură mână, a rezistenței ce trebuia opusă Europei și așa mai departe. În curând, oamenii pornesc de la apus spre răsărit, omorându-și semenii și evenimentul este întovărășit de fraze despre gloria Franței, josnicia Angliei etc. Istoria ne arată că aceste justificări ale evenimentelor nu au nici un sens general, că se contrazic ele însele așa cum se contrazice pe el însuși faptul uciderii unui om căruia i s-a recunoscut dreptatea sau cum se contrazice
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oamenilor și a întâmplărilor, este, cum spune Benedetto Croce (în Ariosto, Shakespeare, Corneille), o „Indulgență elevată, pentru că era în stare să discearnă cu severitate între bine și rău, între noblețea pe care știa atât de bine să o recunoască și josnicia de care îi era atât de silă. Astfel că nu risca să alunece în acea falsă îngăduință care coboară idealitatea pentru a o învecina realității și șterge sau face incert hotarul dintre virtute și răul omenesc.“ Dar mai este și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
marțiene... Ne-a rămas ura sentimentul cel mai durabil. Pușcăria e o școală de viață totală și iremediabil negativă. Nimeni nu a rămas vreodată cu ceva substanțial bun sau util de pe urma ei. Deținutul învață aici lingușeala, minciuna, micile și marile josnicii."136 "La pîrnaie înveți tot ce e rău. Te scoli la comandă, te îmbraci la comandă, instructorii te bat, cei mari îi trag în bulan pe cei mici; după ce crești, faci și tu pe alții. Nimeni nu-ți spune un
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ele sunt opinii și judecăți superficiale”, afirmă Cicero, pe care Însăși persoana respectivă și le produce. Remediul acestora este lupta continuă Împotriva viciului și cultivarea virtuții, În sensul că, după afirmația lui Cicero „cinstea trebuie dorită În sine și, respectiv, josnicia trebuie evitată În sine”. A fi conform cu ideile morale presupune un efort permanent al persoanei, o aspirație către desăvârșire, iar dacă acest exercițiu este prea greu de realizat; se impune cel puțin obligativitatea de a rămâne În limitele normalului, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în case deocheate, ca aceea a „adevăraților Arnoteni”, unde se dedau beției, jocurilor de cărți și plăcerilor carnale. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei îmbinându-se josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută distantă, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu detașare, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
destin acelor copii ai săi care îi trezeau îngrijorarea, celor mai dificili copii ai săi, le cunoșteam mult prea bine. [...] Trebuia oare să mai trec încă o dată prin toate acestea? Tot chinul, toată mizeria aceasta nebunească, toate aceste priviri aruncate josniciei și nimicniciei propriului meu eu, toată această teamă de a nu fi culcat la pămînt, toată această spaimă de moarte? Nu era oare mai înțelept și mai simplu să te ferești de repetarea atîtor suferințe și să dispari fără urmă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
deprindere pe care mai sper încă s-o capăt. Am să-i imit pe ceilalți, pe descurcăreții care-au izbutit, pe transfugii lucidității, am să-i jefuiesc de secrete și chiar de speranțe, fericit să mă agat împreună cu ei de josniciile ce duc înspre viața. M-am săturat de nu, da-ul mă ispitește"31. Că și Nietzsche, Cioran pare să jinduiască după experiență după care traim mai bine cu minciună decât cu adevărul și putem să duram atât cât durează
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ar putea modifica poziția metafizica a omului, profunzimea exprimării trăirilor și a filosofării fiind după Cioran independența de erudiție. Revelațiile vremurilor trecute sunt traduse pe alte planuri de gândire, intuițiile originare sunt exploatate prin mijlocirea ultimelor cuceriri ale gândirii. Urând josnicia lumii existente, Cioran își mărturisește așteptarea pentru un nou univers, într-o stare în care existența și non-existența îi sunt egale și asemenea. Omul este nefericit sau ipocrit, spune Cioran: Dacă sunt oameni fericiți pe acest pământ, pentru ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este, după Eugen Ionescu, semnatarul prefeței, „o carte mare, pe care puriștii o vor găsi simplă uneori, dar care este o mare mărturisire, încă una, vibrantă, simplă pe bună dreptate și, din fericire, adevărată, înalt și brav omenească”, ce „răscumpără josniciile noastre, slăbiciunile noastre: cine își pierde viața o va câștiga: cine crede că o câștigă, o va pierde. Remus a câștigat-o”. SCRIERI: Testamentul din morgă, pref. Eugen Ionescu, München, 1981. Repere bibliografice: George Ciorănescu, Testamentul din morgă al unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
Sierra Morena: "[...] vreau să-l imit pe Amadís, făcând aici pe deznădăjduitul, pe ieșitul din minți și pe furioasul, ca să-l imit totodată și pe viteazul Roldán, când a găsit la o fântână semne că frumoasa Angelica săvârșise cu Medóro josnicii, și de necaz a înnebunit și a dezrădăcinat copacii, tulburând apelel limpezi ale izvoarelor, omorând păstori, nimicind turme de oi, dând foc colibelor, dărâmând casele, târând după el herghelii de iepe și făcând alte nenumărate blestemății, vrednice de-a fi
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
doua - cartea temniței -, realitatea socială e doar punctul de plecare, nu scopul: ea hrănește tabloul de coșmar și determină simbolica anihilării individului într-un spațiu al captivității fără ieșire. Cutremurul sufletului încercat de prăpastia dintre aspirația la viața „îngerească” și josnicia mediului monahal, aneantizarea insului, provocată de cruda și impersonala funcționare a mecanismului punitiv, trec în prim-plan. Oroarea demolează mituri, rescrie portrete, creează atmosfera de dominare a unor forțe potrivnice omului. Scatologicul, care trădează întinarea, metamorfozele animaliere, dezvăluind răul adânc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
dorințelor carnale pentru că nu pot fi eliminate și persistă și după botez și începerea vieții creștine. În această ultimă polemică dusă de Augustin, se accentuează aspectele cele mai întunecate și triste ale gândirii sale ce relevă fără încetare omniprezența concupiscenței, josnicia omului, incapabil să dorească binele și, în consecință, răspândirea răului în lume. Liberul arbitru e considerat de-acum absolut irelevant pentru comiterea binelui în raport cu harul lui Dumnezeu și tocmai acesta va fi unul din motivele principale ale reacției contra doctrinelor
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cipiko și un spațiu real și ideal, matern și generator al mitului, în golful dintre Trieste și Istria, așa cum era pentru Foscolo "marea grecească". Exilarea din insula Lussino se află la originea furiei lui distructive, arătându-ne chipul vulgarității, cruzimii, josnicia unei istorii și a unei vieți "desacralizate", deposedate de călătoriile fantastice și mitopoetice, fără de care rămâne pe poziții de atac doar negația, moartea în primul rând. Au fost date uitării asemeni unor ruine, călătoriile care însemnau aventură, (re)descoperire, formare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
oamenilor și a întâmplărilor, este, cum spune Benedetto Croce (în Ariosto, Shakespeare, Corneille), o „Indulgență elevată, pentru că era în stare să discearnă cu severitate între bine și rău, între noblețea pe care știa atât de bine să o recunoască și josnicia de care îi era atât de silă. Astfel că nu risca să alunece în acea falsă îngăduință care coboară idealitatea pentru a o învecina realității și șterge sau face incert hotarul dintre virtute și răul omenesc.“ Dar mai este și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de josnicie, comentează Jean Borie [3, 1999, p.206]. Baudelaire demonstrează că eroul poate fi poetic și prin viciile sale. Eroismul modern este un eroism al disperării și al suferinței. Walter Benjamin, pe urmele lui Baudelaire, constată că eroul este veritabilul subiect
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cântecul donqijotesc al lui Cervantes: Eu pururi viața mea mi-o caut în moarte Și-n boală caut pururi sănătate, Alerg prin temniți după libertate Și trudnic vreau dorința să mă poarte Spre ceea ce nicicând nu pot atinge; E-n josnicie cinstea care-învinge! Ci soarta, de la care niciodată N-aștept vreun bine, alta vrea să fie - Osânda clipei ce mi-e scrisă mie... Cerând cu scârbă partea ce mi-e dată, Oricui mă-ncredințez atunci mai bine Că n-am nimic
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care vorbești, nu veți ajunge la nici o fericire, i-a replicat Oprișan. De ce nu ați venit cu argumente raționale, demne de oameni de știință, așa cum vă autointitulați, cunoscători ai realităților materiale și ai spiritului uman? De ce v-ați pretat la josnicii, folosind metode barbare, de constrângere și siluire a conștiințelor? Și de ce nici acum nu acceptați discuția, ci treceți tot la teroare și suplicii? Cu aceste metode nu convingeți pe nimeni, ba, din contră, ne îndepărtați sau creați monștri spirituali și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se justifică în ochii cititorului prin dorința de a-și conserva privilegiile, de a păstra status quo-ul. În ceea ce-i privește pe falșii profeți, aceștia atacă tezele revoluționare, le pun la îndoială legitimitatea și validitatea morală și politică. Cu o josnicie greu de egalat, Eugen Barbu indică acest fals profet în persoana Monseniorului Ghica. Însă macularea nu are loc direct, ci printr-un personaj raissoneur, secretarul acestuia, un tânăr de 29 de ani cu nume apostolic, Pavel. Ne aflăm în zona
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
său, există afirmația că Monseniorul Ghica a fost cel care l-a inițiat homoerotic, i-a cultivat înclinațiile cu discreția necesară pentru un înalt prelat catolic, catolicismul însuși fiind asociat cu homosexualitatea. Aici Eugen Barbu își dă adevărata măsură a josniciei, ulterior confirmată prin plagiat și articolele scrise în revista Săptămâna împotriva colegilor de breaslă mai tineri. Însă comunismul simțea adevărata credință, creștin- ortodoxă, catolică sau romano-catolică ca pe o adversitate ireconciliabilă. Burghez și proletar: Partidul față cu Reacțiunea Ceea ce asigură
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul - „această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index” -, Alecu Russo pare să continue ideea economistului francez : „Ovreiul [din Moldova] e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului, el n-are demnitatea amară a raselor decăzute ; frica lui a ajuns proverbială” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Când evreul reacționa totuși, românul se arăta uimit. În 1823, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
considerațiile strict personale în baza cărora mitropoliții și episcopii își aleg colaboratorii - celebrii consilieri și referenți bisericești - și mai presus de toate lipsa de credință creștină în sufletele celor mai multe „fețe bisericești” mici și mari, meschinăria, invidia, intrigile și toate celelalte josnicii omenești pe care niciunul dintre conducătorii bisericii nu are autoritatea morală să le înlăture din viața bisericească, mi-au statornicit această convingere. Răul vine, în primul rând, din educația aproape laică ce se dă în seminariile noastre teologice, cu majoritatea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]