572 matches
-
miza, cu jovialitate, de parcă ne-ar face o favoare. Iubita lui se retrage. Mă uit la tentativa ei de lenjerie intimă. Râde. Îmi ascund neliniștea într-o gură de vin sorbită cu sete. Întoarce cărțile. Full de patru cu șase. Jubilez. Careu de ași. Răsturnarea de situație îl ia prin surprindere. Se încruntă. Mă amuză întristarea lui și-l sărut scurt și apăsat. Blondina noastră e perplexă. Plec înainte să revendic premiul. A doua zi de dimineață mă simt îngrozitor. Cred
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
originality, but because of its immediate sense of authenticity“. 3. Loc psihic Primele articole ale Martei Petreu au provocat imediat diverse luări de poziție. Unii autori, care din punctul nostru de vedere nu merită onoarea de a fi numiți, au jubilat la nesperata ocazie de a-și justifica vechile adversități intelectuale și antipatiile ideologice printr-o chestiune de deontologie auctorială. Alții i-au reproșat autoarei neînțelegerea și reaua credință, reducționismul și tezismul - reproșuri care se verifică într-o bună măsură. Faptul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un pui de lup fără minte, așa că nu avea pe cine să se înfurie. Știu tot! Ochii puiului sclipiră din nou, dezvăluind o nemăsurată mulțumire de sine. Te-am auzit cînd vorbeai cu Hana. Ah! Cît mă vor invidia... adăugă, jubilînd, Dakota. Nici măcar pe Hana n-ai luat-o. Noi singuri. Eu și tu. Perfect! Încetul cu încetul, se făcu lumină în capul puiandru-lui. Cumva, mărturisirea pe care i-o făcuse Hanei, cu o zi înainte, ajunsese la urechile lui Dakota
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
am avut un sentiment zdrobitor al triumfului când am putut să-i spun surorii mamei mele, tușa Livia, că tot efortul de-a păstra puritatea onomastică "ardelenesco-romană" e zadarnic, de vreme ce aproape orice nume românesc poate fi "ungurizat". I-am arătat, jubilând, o fotografie a foii matricole a elevului-militar Liviu Rebreanu, eliberat de Academia "Ludoviceum" din Budapesta, unde viitorul ofițer figura, cât se poate de... ne-ardelenește, drept Rebreán Oliver! "Așa că", i-am spus, "dacă Ťvin unguriiť, cum vă tot anunță Funar
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
se vor lupta cu înverșunare, crezând fiecare că va câștiga, nerealizând sau nesocotind însă, că se supun în același timp riscului de a pierde lupta, fiindcă în acest război nu poate fi câștigătoare decât una dintre ele. Cel care câștigă jubilează, iar cel învins iese din confruntare cu un gust amar, realizând doar acum că a greșit pentru că n-a ales mai întâi calea medierii și că a pierdut timp, bani, sănătate și șansa de a se împăca; poate însă apela
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
sus: bărbatul e liniuța curbă în jos care pleacă de la rotocolul de sus care este femeia. aleargă cu liniuța curbă de jos, aleargă zece pagini pe zi și vei reuși să cucerești orașul dragostei tale, unde rotocolul de sus va jubila. strânge-ți degetele de la o mână cu toate buricele degetelor într-un singur loc, uită-te la mână dinspre degetul mare, îndoaie mâna la nouăzeci de grade din articulație și vei vedea nouă. rotocolul de sus, care se continuă cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Culisele! Nu pricep. Pentru că tu, după câte îmi dau seama, nu faci parte din casandre. E drept, eu nu mă amestec în discuții care ar putea degenera în clevetiri. Uneori, fără voia mea, am fost atrasă în cercul celor care jubilează când găsesc un subiect spumos pentru a fi savurat. Nu fabric și nu colportez știri de acest gen. Și eu vreau să mă țin departe de bisericuțe, dar uite că sunt pusă uneori chiar la mijloc. În afară de tine, Vali, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
biserica. Din crâșmă, coboară într-o pivniță, unde îl întâmpină un „gentleman” păzit de două namile îmbrăcate în negru și cu pistoale la brâu. Aceștia se gratulau cu termenul „frate”, de unde adolescentul nerăbdător deduce că aceștia ar fi „francmasoni”. Șerban jubilează că a obținut așa de ușor drogurile jinduite. Într-adevăr, câteva luni este în culmea „perfecțiunii” și a „fericirii”. Stupefiantele sunt noul său dumnezeu. Numai că, la scurt timp, banii mamei se împuținează, iar narcomanul simte nevoia acută de cantități
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să-și ducă cu tact la împlinire propriile ordine. Era atent și precaut, dar detașat și liber de constrângeri totodată. Își trăia clipele de glorie în plin, adânc cufundate-n beția dulce a răzbunării lui iminente și imposibil de împiedicat. Jubila în tăcere, dar jubila! Într-un cuvânt, se simțea călare pe situație, stăpân absolut peste tot ce mișca acolo! În aceste momente, singurul lucru și cel mai evident, care urla cu putere în el, era numai nerăbdarea febrilă de a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a fost chiar tot?! Ah, și eu care vedeam în a face rost de droguri un lucru atât de irealizabil și de fantezist... Dar uite că m-am descurcat perfect admirabil. Pe scurt, veni, vidi, vici!1” Pur și simplu, jubila. „Într-adevăr, ce chestie interesantă!, își mai zise pe urmă. Da, recunosc că niciodată nu mă învăț minte cum trebuie! Întotdeauna sunt suficient de ambițios, încât să-mi stabilesc dinainte scopuri multe și mărețe și, totodată, suficient de inconștient, încât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sala de judecată, unde se vor lupta cu înverșunare, crezând fiecare că va câștiga, și nesocotind că se supune fiecare riscului de a pierde lupta, fiindcă în acest război nu poate fi câștigătoare decât una dintre ele. Cel care câștigă jubilează, iar cel învins iese din confruntare cu un gust amar, realizând doar acum că a greșit pentru că nu a ales mai întâi calea medierii și că a pierdut timp, bani, sănătate și șansa de a se împăca. Când soluționarea conflcitului
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și ea o trăitoare pe acest pământ și socotea că avea dreptul să se bucure de o rază de soare, să guste câtuși de puțin din pocalul fericirii. Din când în când Olga, încercată încă de unele răutăți rămase neconsumate, jubilând în viața nou hărăzită, își spunea sieși: Acum să vadă Ina în ce oraș îmi port pașii, ce toalete am în garderobă, care îmi sunt preocupările de mare doamnă, cum frecventez cele mai selecte petreceri ale celor mai de vază
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
baza acestor contribuții bibliografice, un profil al tânărului critic de la Iași, cu linii pe deplin confirmate de a treia lui carte. Spre deosebire de colegii lui, ceva mai tineri, de la București, Mihai Iovănel, Bianca Burța-Cernat și Teodora Dumitru, cronicari ce aproape că jubilează în momentele "execuției", Antonio Patraș se investește afectiv în paginile sale critice, scriind preponderent despre cărți și oameni care i-au plăcut. Tonul e de o civilitate absolută, iar punctele nevralgice ale unei opere sunt ocolite cu grație perifrastică. Textul
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
avut o profesoară, afectată psihic de viața de familie, care, a aflat că eram elev foarte bun, dar eram copilul ,,cuiva”, din cauza căreia, fără justificare, am ajuns în situația de corigență. Explodase ,,bomba” în SLOBOZIA, concurența (fete și părinții acestora) jubila. Directoarea școlii s-a sesizat și a informat-o pe mama, care m-a verificat într-o ședință ,,restrânsă”: eu ,,inculpatul”, mama ,,judecătorul”, martori cartea și caietul de chimie și executant făcălețul. Am trecut cu brio verificarea cu toata ,,bunăvoința
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
din geantă și el Întinse crema Într-un strat gros peste broasca ușii, lăsând doar o mică pată uscată. Începu să râdă ușor, pentru sine, și se aplecă aproape la nouăzeci de grade, cu ochii la Încuietoare. Ce mai broască, jubilă el În șoaptă, ce mai broască! — De ce ai nevoie de cremă? — Liniște, spuse el. E ca să nu se audă ce fac. Se Întoarse la soba rece și le făcu semn să se adune În jurul lui. — Broasca asta, le spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
spre altă parte, au oprit să ia benzină, dar se găsea greu sau, vai, trebuia să le-arunce din tren bomboane la zdrențăroșii ăia mici, erau așa, cam de vârsta mea. Tare săraci, tare necăjiți, tare nespălați, tare urâți... Și jubilează că mă pot face de rahat fără ca eu să-i pot înjura, aproape că se-așteaptă să le cer să-mi dea resturile din farfurie, să le-mpachetez, să le duc acasă, la familia mea nenorocită care flămânzește. Doar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
degetul în ceasul de la încheietură și spune: — Apusul civil e peste patruzeci și cinci... patruzeci și patru de minute. Domnișoara Hapciu tușește - o tuse lungă, hârâitoare, un sunet ca de pași pe pietriș - și abia ne putem abține să nu jubilăm. Scotocește în buzunare după o pastilă, o capsulă, dar nimic. Sora Justițiară ne părăsește, scuzându-se, o pornește în jos pe scări înspre hol, înspre patul ei, devenind tot mai scundă pas cu pas, până când creștetul ei, cu părul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de muncă. Reuși, după câteva luni, să se desprindă de Crina și să închirieze singur două standuri în hala de en-gross. O scoase pe Luana la restaurant, să sărbătorească evenimentul, apoi își oferiră o noapte pasională de iubire. Nevasta lui jubila. Avea, în sfârșit, o ocupație. Deși nu era ceea ce visase, cel puțin va ieși din casă, va cunoaște oameni noi, se va integra într-un colectiv. Dar dezamăgirea fu cruntă și veni după doar câteva săptămâni. Hala de standuri era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
întrebă dacă știa că Trofin o să plece în Franța; ridică din umeri, de unde să știe, i se amintea atât de rar de tatăl său, da, întări femeia, a fost invitat la o expoziție filatelică de mare amploare, îți dai seama, jubilează, o să întâlnească atâția colecționari în carne și oase, e atât de extraordinar când ani de zile a purtat corespondență cu toți acești oameni. Probabil, dragul meu, că pasiunea aceasta a lui nu-i tocmai joacă de copii. Știi și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trebuie anumite calități. Dumneavoastră, iertați-mă că v-o spun, nu le aveți. Le-ați pierdut sau v-ați lepădat de ele ca de niște defecte... Domnul Moduna nu ripostă. Se Însera și Își pierduse regina, dar nici Grațian nu jubila. Ratase Între timp Încă o admitere la regie. Făcuse armata la Transmisiuni două luni și fuma pipă. Purta o barbă rară de seminarist și parcă se gârbovise. În buzunarul stâng al cămășii sale kaki cu inscripția „Air Force Small” ținea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
visez de o viață: să duc și eu o veste ieșită din comun. Să mă sărute lumea de bucurie. Ca după război. Și să strige: Am Învins, completă plictisit Șendrean. Asta era! Asta era! țipă Gheretă. Ce anume? Mesajul! Gheretă jubila, țopăia fericit ca un copil În jurul porcului Înjunghiat. De unde știți? Fiecare om vrea să câștige un război, sau măcar o luptă acolo. O Încăierare cât de mică cu viața. Domnule profesor, În general e cum spuneți dumneavoastră. Acum Însă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
muncă interimar. -Exact. -Ce prenume a ales Olaf? -N-o să ți-l spun. Nu vreau să-ți influențez imaginația. Mă prefăcui că reflectez privind-o cu atenție, așa cum contempli o mostră de nuanțe la un negustor de vopsele. Părea să jubileze că este observată în felul acesta. O înțelegeam: voia să trăiască ad libitum acest moment extraordinar pe care îl trăiește fiecare o singură dată și aproape întotdeauna fără să fie conștient de asta - primirea unui nume. Într-adevăr, hotărâsem deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
deplină fără bilețelul lui Sigrid: cu diferență doar de o frază („sper că aceste produse vieneze vă vor fi pe plac”), conținutul era același ca în ajun, dar am apreciat că era proaspăt, la fel ca micul dejun. Am mâncat jubilând, mai întâi pentru că era foarte bun, mai apoi pentru că nu eram pe cale să vizitez un muzeu. Cafeaua îmi favoriză reflecția: ce aveam împotriva muzeelor? Părinții mi-au oferit o educație bună, îmi plăceau lectura, muzica - de ce oare eșuaseră în asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și că folosește, în general, o terminologie savantă pentru a descrie ceea ce simte: „modificări de rigidizare a corpului“, „trăiri greu perceptibile“... Cititorul, mai puțin norocos, caută în zadar, în paginile romanului, un bumb care să-i producă plăcere. Doar autorul jubilează, în fotografia de pe ultima copertă, stând la masa de scris, cu un pix în mână. Are aerul că spune: „Uitați-vă la mine, sunt scriitor!“ Stilul afectat Într-o carte intitulată Prin văile Golgotei (Dominus, Galați, 2002), Ion Avram povestește
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ministru, a Comisiei Senatoriale, acceptul țării unde ești trimis și apoi decretul Președintelui. În total, minimum 4-5 luni de zile. Continui jocul: Decretul să apară pînă la 1 ale lunii (un răgaz de 30 de zile). Sigur, se face. Individul jubilează. Mare politician. Mai marii săi l-au tras de urechi. Credeți că s-a lăsat? Nici vorbă. A căutat alt fraier și, din păcate, chiar a găsit. Te fac Președinte al CJ, a promis Parpanghel. Mîine îmi dau demisia. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]