1,912 matches
-
A fot mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul[ Crucioi sau crucea căruței = piesă din lemn, componentă a căruței, de care se legau șleaurile de care trăgea calul. Șleaurile sunt acele două bucăți din piele din mai multe straturi, ce porneau de la jugul de pe grumazul calului de la hamuri și se prindeau de crucioiul legat în fața căruții. La unele hamuri mai simple pot fi și din funie.( n.aut.)], luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
semnalul pentru o lovitură de stat ordonând gardelor palatului său să aresteze pe dictator și principalii lui miniștri. Imediat apoi, într-o inspirată proclamație către țară adresată la radio, el a declarat țării decizia lui de a scoate România de sub jugul nazist și a chemat să se întoarcă împotriva trupelor germane și să ucidă, să captureze prizonieri sau să-i alunge din țară”; „Prin judecata lui superioară, prin ascuțimea acțiunii sale și prin înaltul caracter al cârmuirii sale personale, Regele Mihai
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
forțată a Regelui Mihai”, cum spunea înainte de a se schimba, președintele Traian Băsescu. Poporul român nici nu poate răbda la nesfârșit chinul, sărăcia, nedreptatea, despiritualizarea, nici nu mai are resursele de încredere spre a mai aștepta mult libertatea, scăparea din jug. Biserica, în totalitatea confesiunilor religioase nu face nimic, așezându-se nu resemnată ci pur și simplu indiferentă față de obidirea poporului, într-o acceptare tacită, convenabilă pentru o parte dintre ierarhi, a evenimentelor care decurg din culcarea la pământ a națiunii
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe zi ce trece-amurgul Și când pe țară-o vom gândi cu toții Nu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o fântână în preajmă-i cu pocale Din aur pur cinstea curgând la vale Din
BĂI, NEA. BADE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Bai_nea_bade_george_nicolae_podisor_1328857628.html [Corola-blog/BlogPost/346738_a_348067]
-
Hristos cheamă persoane să-I urmeze, el le invită pe acele persoane „să intre și să trăiască în sfera împărăției eshatologice a lui Dumnezeu” . În Vechiul Testament, când evreul îndeplinea zilnic ritualul rugăciunii personale (shēmá) , el „a luat asupra lui însuși jugul împărăției”. Numele tehnic pentru întregul sistem al ascultării ce este întruchipat în Lege este cuvântul ebraic hălăkhăh , care înseamnă literal „mers”: este un drum regesc, modul de „a umbla în calea cea înaltă a regelui” . Când evreul , în rugăciunile publice
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
ferecate Pe câmpul de luptă din jur Te (z)bați cu tine însuți pe viață sau pe moarte Nu mai contează um bra aproapelui sau discreția îngerului de pază Sunt tolerate în cușca fiecărui indi vid Castrată omenirea a tras jugul evolu ției pe dreapta Cu tot cu riscul amenzii pen tru bruiajul muzicii sferelor de influență Peste tot și toate se înalță zidurile triumfale ale tăcerii Pe orice tarabă se găsește în exces viitor la preț redus Grăbiți-vă să lichidați Condiția
EREZIA OPTIMISMULUI FATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Erezia_optimismului_fatal_costel_zagan_1383937618.html [Corola-blog/BlogPost/342065_a_343394]
-
cea provocată benevol, ca o samavolnică nepăsare, ca un act al unui ego suprem, sau o manifestare colectivă de înlăturare din amintire a ceva sau a cuiva, până când viața intră în jocul acesta și participă la instalarea uitării. E un jug al conștiinței acest fenomen, iar disperarea vine din faptul că uitarea unora îi afectază și pe alții. Iată un exemplu clarificator în acest context: consecvența recentă, cu bucurie parcă, de a ne uita artiștii...! N-am putea spune, de exemplu
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478520371.html [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
La masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-au călcat Și s-au hrănit, storcându-i seva din belșug, Mințindu-ne mereu că ne-au eliberat, Ei ne-au condus forțat, dar noi am tras în jug. Meleagul nostru pentru ei e-o colonie, Kremlinul vrea pământul să ni-l ia, Creînd de zor „republici - autonomie“ Uitând că fiecare-și are vatra sa. Aveți pe masă plin cu vin paharul, Pâinică de pe-acest pământ, Dar, dac-
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
fost înzestrat de la Dumnezeu. De multe ori comportamentul nostru este ezitant, șovăitor, potrivit spuselor Sfântului Vasile, datorită faptului că „natura noastră are tendință egală de a înclina spre ambele părți și de multe ori se îndepărtează de la bine precum în jug, deci acum pentru patimile sufletului cade, acum iarăși prin cuvânt se ridică spre ce-i mai bine”[16]. Comentând Psalmul 33 el accentuează importanța intenției prin următoarele cuvinte: „Nimic fericit fără voință. Fiindcă nu numai fiecare virtute în principal ci
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
să și-o ducă! Cei plecați în lumea largă, muncesc mult pe bani puțini! Străini de țara pârloagă cu orfani, cruci și bătrâni! Umilit este românul și-i discriminat ca neam! când stăpân îi e străinul, să-l țină în jug sau ham! -Hoților ce-ați vândut țara pentru faimă, pic cu pic! Ne-ați înșelat așteptarea, de-am ajuns neam de nimc! Vă luptați și dați din coate, să ajungeți la ciolan! Sub lozinca, LIBERTATE, neamul l-ați făcut dușman
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419146065.html [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ruginii.html [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
tușind n-am auzit... Mai trec unele pe deasupra lăsând o dâră de fum. - ...și boala vacii nebune. - Nu-i bai! Asta-i la noi de când lumea! E un obicei încetățenit din tată-n fiu să rostești când o pui la jug: „Na, boalo! Hăis, Joiano! Cea, Priano!” - Uf! - răsuflară ușurați cei doi parlamentari. Ce ne-ați mai speriat cu glumele dumneavoastră! - Calmați-vă, oameni buni, interveni împăciuitoare primărița. - V-ați zbătut singură să ne faceți o școală elementară și să nu
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
o categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era însă doar un prim pas spre reunirea cu Țara, înfăptuit la scurt timp - la 27 martie 1918. La 28
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1471933801.html [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
de la Tiraspol, care se află acolo și astăzi, după 25 de ani de „independență”!!!) acesta a fost un pas riscant pentru securitatea personală a acelora care au luat această decizie. Am fost mulți și uniți în jurul unui ideal - descătușarea de jugul colonial economic și, în primul rând, spiritual sovietic. Fiind uniți, fiind într-un singur gând am obținut rând pe rând limba română și tricolorul, imnul, schimbarea la față a Chișinăului, scoaterea în afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea și, în
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1471933801.html [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
de lut cu sufletu-n credință Râvnind un zbor rebel de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n ... Citește mai mult Nu se întâmplă pentru-ntâia oarăCând cornul Lunii sună-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Un boț de lut cu sufletu-n credințăRâvnind un zbor rebel de albatrosS-a dăruit în tot cu prisosință,Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos.Ca magma mută-i clocotea iubirea,Dorințele-trăiri incendiare;Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea,Jugul dreptății-tristă resemnare.Iubind în taină rătăci în lumePrin codri odihnind lângă izvoare,Sau pe sub plopi fără de soț și nume,Ori pe sub tei, când da lumina-n ... XXIX. DUALITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
unii, să întrebe : "cum o cheamă ?" Și aici și pretutindeni, lumea-i spune simplu : mamă ! Mama, o icoană vie, vrednică, însă și castă Ce prin Sfânta Cununie, devenit-a și nevastă, Soțului cum A zis Cerul, totdeauna ajutor, Trăgând, pe lângă "jugul casnic", în pădure, pe ogor... Mama s-a rugat la DOMNUL cu Nădejde și adânc Ca s-o Binecuvânteze, din Iubirea Lui, cu-n prunc ! S-o facă mamă creștină, în Credință să îl crească, Mamă și la următorii, ce
ZIUA MAMEI (ÎN ROMÂNIA, PRIMA DUMINICĂ DIN LUNA MAI). MAMA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1430467089.html [Corola-blog/BlogPost/352604_a_353933]
-
Iisus Hristos nu călărește direct pe spinarea mânzului, ci I s-au întins hainele apostolilor, devenite adevărata interfață între Biserică și Mântuitorul lumii. Animalul merge supus, cu blândețe (deși nu cunoscuse căpăstrul), închipuind ușurința cu care neamurile vor primi blândul jug al Evangheliei iubirii. Dacă toată creația a avut o trăire aparte atunci, nu același lucru se poate spune despre ethosul mulțimilor adunate să prăznuiască Paștele Legii vechi chiar în epicentrul revelației dumnezeiești: la Ierusalim. Ebr. Shalom, orașul păcii, nu putea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
le va trimite îndată. Iar acestea toate s-au făcut ca să se plinească ceea ce s-a zis prin proorocul ce zice: "Spuneți fiicei ionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând și șezând pe asană, pe mânz, fiul celei de sub jug. Mergând deci ucenicii și făcând după cum le-a poruncit Iisus, au adus asana și mânzul și deasupra lor și-au pus veșmintele, iar El a șezut pe ele. Și cei mai mulți din mulțime își așterneau hainele pe cale, iar alții tăiau ramuri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Schiller, a avut funcția de consilier la curtea Ducelui. Este o lecție dată, în sensul că o societate divizată nu poate asigura progresul. Prietenilor, în scrisori le-a exprimat convingerea că nevoile materiale sunt elementele dominatoare care înhamă omenirea la jugul tiraniei, susținând că „numai atunci când se sustrage imperativelor materiei, ființa umană își atinge esența”. Mulți dintre cei care intră în politică folosesc minciuna pentru a avea succes, minciuna fiind o afirmație prin care se denaturează în mod deliberat adevărul; este
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1477783796.html [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1483993732.html [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
plumb să cază să spele bube, semne și urme de pricază. Că nu mai vrea nici vântul s-asculte false rugi... Vezi, trist e și cuvântul ce-n van îl tot îndrugi. Sunt trist doar câte-odată, când pe grumaz simt jugul minciuni-n glod brodată ce-n noi își poartă plugul. Sunt trist dar... cui îi pasă? Sunt doar un bot de lut. Sunt trist dar stau acasă, cuminte... revolut. (în spatele oglinzilor) Referință Bibliografică: sensuri / Eugen Emeric Chvala : Confluențe Literare, ISSN
SENSURI de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1488447573.html [Corola-blog/BlogPost/368956_a_370285]
-
de se înalță un nor de praf în urma lor, ca în urma carelor ce merg pe drumul țării”. (2-pg.322) În completare, Gheorghe Barițiu arăta: „ Iobagii nu erau numai români, deoarece gemeau și foarte multe comune maghiare și câteva săsești sub jugul iobăgiei”. (2- pg.323) Despre starea de spirit Barițiu arăta: „Viermele neîncrederii străbătuse atât de adânc în sufletele oamenilor, încât nici după proclamarea desființării iobăgiei, în 1848, poporul nu s-a liniștit și a rămas cu credința că domnii voiesc
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
vreo câțiva zeci de ani Profesia - om politic - S-a născut doar pentru bani; Pentru altceva? Nimic ! Suntem nație bolnavă; Prostia ne otrăvește, Iar „cârmacii de pe navă” Ne conduc tot... mai orbește. De obedienți ce suntem Ne-am pus iar jugul pe ceafă. Nu avem motiv să plângem, Că știam ce ne așteaptă. Mincinoși și hoți de mână Mai ca la Hora Unirii Fac mereu case-mpreună, Că-s mai rromi decât românii ! Ion Părăianu Referință Bibliografică: Mai... decât românii / Ion
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1468425877.html [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]