181 matches
-
1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz gospodăresc. Una din bogățiile acestor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și cu toate accesoriile (îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de pădure ocupă o suprafață redusă, de cca. 0,33% din suprafața totală a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe două maluri; vechea cetate slavonă a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a 3-a Guvernământului Transnistriei, prin care se solicită informații cu privire la stadiul de amenajare a lagărelor de la Alexandrodar și Wapniarka, respectiv precizarea termenului la care acestea vor fi funcționale. 192. 28 ianuarie 1942. Nota nr. 472 înaintată de Prefectura Județului Jugastru Guvernământului Transnistriei, referitoare la amenajarea, amplasamentul și starea lagărului de internare de la Wapniarka. 193. 29 ianuarie 1942. Buletinul contrainformativ nr. 213.921 întocmit de Armata a 4-a, privind diverse chestiuni, inclusiv numărul evreilor deportați din Odessa. 194. 31 ianuarie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
DE CĂPETENIE AL ARMATEI DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL AL TRANSNISTRIEI COMANDAMENTUL ARMATEI A III-a 1012 12. Ian. 1942. În vederea internării comuniștilor în lagăre, avem onoare a vă aduce la cunoștință că s'au dat dispozițiuni D-lor Prefecți ai Județelor Jugastru 750 și Oceacov 751 de a lua măsuri pentru amenajarea lagărelor, respectiv la Wapniarka și Alexandrodar. În lagărul Wapniarka vor fi internați comuniștii din țară, afară de evrei, iar în lagărul de la Alexandrodar vor fi internați comuniștii din Odessa și evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceste lagăre, comuniștii din întreaga țară780. D. O. Șeful de Stat Major Colonel, Dumitrescu Polichron Șeful Secției II-a Lt. Colonel, Grosu AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1129, f. 24. Documentul nr. 192 GUVERNĂMÂNTUL TRANSNISTRIEI PREFECTURA JUDEȚULUI JUGASTRU Serviciul Administrației Nr. 472 din 28 Ianuarie 1942 Onor Guvernământului Transnistriei Tiraspol. La ordinul Dv. telefonic 995/942781, avem onoare a vă raporta că în urma măsurilor luate s'a amenajat la Vapniarka, un lagăr pentru internarea comuniștilor din țară. Lagărul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ferată) rugându-vă să binevoiți a aprecia dacă prezența în acest punct a unui număr important de comuniști nu poate periclita siguranța instalațiunilor C.F., binevoind a dispune eventual asupra luării de măsuri excepționale de pază dictate de situație. Prefectul Județului Jugastru Colonel ss. Ștefan S. Gheorghiade *) Adnotări: "Copie"; "6.II.1942. Inspectoratul de Jandarmi va lua măsuri pentru a transporta aici evrei din închisoarea Odessa. ss. G. Alexianu"; "La înapoierea Lt. Col. Grosu 782 din recunoașterea ce va face va aviza. Colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5 Moghilev 6 Tulcin 1054 2532 1893 5479 7 Râbnița 25.436 Întrucât nu s'a cerut a se ține o evidență, nu se [știe] numărul exact pe categorii 8 Balta 9 Oceacov 10 Ovidiopol 6 8 9 23 11 Jugastru 12 Ananiev 80 137 10 227 13 Golta Total general 5739 22.243 11.354 65.252 Se certifică de noi exactitatea datelor din prezenta situație. GUVERNATOR ss. G. Alexianu DIRECTOR ss. Oct. Gheorghiu COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI DEPARTAMENTUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4 14 18 3 Dubăsari 62 99 67 228 4 Odessa 5 Moghilev 1300 1433 643 3376 6 Tulcin 50 89 104 243 7 Râbnița 254 548 569 1371 8 Balta 268 229 125 622 9 Oceacov 10 Ovidiopol 11 Jugastru 12 Ananiev 169 503 206 878 13 Golta Total general 2109 2920 1730 6759 Se certifică de noi exactitatea datelor din prezenta situație. GUVERNATOR ss. Oct. Gheorghiu DIRECTOR ss. Ghe. Maciu COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL AL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
195 587 5 Moghilev 20.846 22.673 10.985 54.504 6 Tulcin 50 89 104 243 7 Râbnița 254 548 569 1371 8 Balta 6288 6474 3741 16.503 9 Oceacov 3 2 6 11 10 Ovidiopol 11 Jugastru 2598 2749 2460 7807 12 Ananiev 503 202 874 13 Golta Total general 30.448 33.375 18.332 83.699 Se certifică de noi exactitatea datelor din prezenta situație. GUVERNATOR ss. G. Alexianu DIRECTOR ss. Oct. Gheorghiu AMAE, fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10 6 6 6 6 5 6 5 6 5 4 4 4 10 12 7 8 10 4 2 2 2 2 4 2 2 2 2 2 2 9 Oceacov Oceacov 3 2 6 11 11 Ovidiopol 10 Jugastru Cernevitz Crijopol Meastcovca Jabocrici Dahtalia Cneaje Veboca Olșanca Marianovca Socolovca Bila Cojnița Hajbiecva Zicovca Cacicova Pietrosu Mirinovca Petroșivca Podlesovca Pisarevca Ratuș Trostineț Techinovca Ianculovca Iampol Tomaspol Gorișcovca Palanca Netribovca Comargorod Elaneț Golovo-Rusova Vapniarca 341 187 196 130 1 12 7
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lipsa de pază și control a evreilor în Transnistria, împreună cu rezoluția Domnului Mareșal Conducător al Statului 1373, avem onoare a vă comunica următoarele: Evreii din Transnistria în total 83.077 suflete se găsesc grupați parte în lagărul dela Wapniarca Județul Jugastru, iar restul în ghetto-uri înființate în 133 localități. Cei din lagărul Wapniarca fiind socotiți mai periculoși, sunt supuși unui sever regim de pază militară efectivă, făcută de Reg. II Internare, mobilizată în acest scop prin grija Jandarmeriei. Din acest lagăr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prevederile noastre copiii în vârstă de 5-16 ani inclusiv. 2) Ei vor fi examinați de comisii de medici în centrele de adunare: a) Moghilău pentru copiii care se află în raza județelor Moghilău, Tulcin și partea de est a județului Jugastru. b) Berșad pentru nordul județului Balta și partea de vest a județului Jugastru. c) Balta pentru restul județelor din Transnistria în care se află orfani. Trierea se va face în conformitate cu instrucțiunile speciale care urmează a fi întocmite de către dl. medic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
examinați de comisii de medici în centrele de adunare: a) Moghilău pentru copiii care se află în raza județelor Moghilău, Tulcin și partea de est a județului Jugastru. b) Berșad pentru nordul județului Balta și partea de vest a județului Jugastru. c) Balta pentru restul județelor din Transnistria în care se află orfani. Trierea se va face în conformitate cu instrucțiunile speciale care urmează a fi întocmite de către dl. medic sau domnii medici desemnați special, după următoarele criterii: 1. Cei care suferă de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ghetto-ul sau colonia Scazinki. Această denumire se vede și în actele Legiunei Jandarmi Moghilău, deși prin raportul Inspectoratului General al Jandarmeriei Nr. 48.938/19421451, se precizează că în Transnistria nu există decât un singur lagăr, cel dela WAPNIARKA Județul Jugastru. b/. Situația acestor ghetto-uri și colonii se prezintă astfel: În cazărmile Scazinki au fost cazați cca. 2779 evrei, dintre care: 1553 au fost readuși la Moghilău ca specialiști, 19 au murit, 242 au fugit și au fost dați în urmărirea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1910-1912). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Comandant al Cercului de Recrutare Brăila (01.09.1940-10.01.1942); prefect al județului Jugastru (1941-1944); trecut din oficiu în rezervă la 03.11.1942. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.04.1932); colonel (din 10.05.1938). 751 Locotenent-colonel în rezervă Vasile Gorschi. 752 Prin nota Nr. 20.495 din 26.01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
trece "Străzi satul Sfârcea", iar rubrica "Elemente de identificare" va avea următorul conținut: "1. Cimitirului. L = 120 m, l = 4,5 m; 2. Garoafei. L = 180 m, l = 5 m; 3. Școlii. L = 1.400 m, l = 13 m; 4. Jugastru. L = 300 m, l = 6 m; 5. Mihai Viteazul. L = 280 m, l = 9 m; 6. Păltiniș. L = 360 m, l = 6,5 m; 7. Preda Buzescu. L = 300 m, l = 7 m; 8. Decebal. L = 200 m, l = 16
HOTĂRÂRE nr. 141 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]