180 matches
-
prind de mână cu tot soarele, ce cade printre raze, Și iarna verii noastre, ce -n sfinți ne-a întrupat, acum s-aplaude... Vom asculta o melodie,-mpovărându-ne iubirea despărțită, Înt-un altar al florilor ne-am pomenit...Iar se dezgheață junețea ofilită, Și vom lăsa, pe clapele amare, vibrații, culmile să le smerim, Ca niște păpădii pierdute printre vise, să învățăm să mai iubim. Și iarna cea de-o vară, cu poezia florilor lui Bach, prin muzică se naște, Să ascultăm
TE AȘTEPT LA MUZICĂ DE BACH de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376890_a_378219]
-
două decorații de aur) și la Familia (nuvela istorică Orfanii, subintitulată "nuvelă istorică, din timpii abia trecuți", 1866 și Prețul de capitulare). Traduce primele poezii din Petöfi Șandor în românește Az ember ( Omul), Aurora română, I, 1865, nr. 5; Ifjuság (Junețea), I, nr. 9, 1865. La Foaie pentru Minte, Animă și Literatură (1859) publică și creațiile originale: Amicul C. Gr...; Suvenir umbrei amicului Vasile Grama; Quisque fortunae suae faber est; Cândva și acum. George Marchiș și paternitate unor poezii atribuite lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
travestit în enigmatica Mona Lisa, rămîne cîteva ore... înrămat, în timp ce invitații săi își consumă, relaxați, șampania și pișcoturile. Ascultînd, mai alaltăieri (cu ce efort!), placa iliesciană cu diviziunea muncii, bla-bla. bla-bla, și cu alte asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în perspectiva iminentei "civilizații digitale". Cîtă nenorocire a adus omenirii "grija" dirijată pentru flămînzii lumii! Ce eșec sîngeros a însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la care se revendică azi, fariseic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conștientizarea de sine a acestui imens segment demografic pentru viitorul societății noastre încă atît de traumatizate! M-a speriat însă gîndul nocturn că energia aceasta vulcanică, ce străbătea arterele orașului, ar putea fi auto-canalizată doar spre exacerbarea irepresibilelor plăceri ale juneții. Lăsînd deciderea sorții noastre generale doar în seama nostalgicilor de la ferestre. 6 aprilie Cu venerabilul profesor mă văd, invarabil, vineri seara, la concertul Filarmonicii, iar a doua zi... vai, vai, vai, la stadion. Și la meciul de azi, aceeași scenetă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
meu între ele, așadar, de cîte ori mi se pansează antipaticul orgoliu, am grijă imediat să spun că, da, mulțumesc, sînt într-adevăr acolo, dar sînt între... Gheorghiu-Dej și Miluță Gheorghiu. Chestiune de literă, în fond. Și nu prea. Anii juneții mi s-au consumat în plină dictatură, și numai hormonii în buiestru m-au plasat cît de cît în marginea ei, într-un microcosm pe care mi l-am confecționat cu oarecare perfidă pricepere managerială. Dincolo de presiunea unui cotidian irespirabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al lui Enion care-mi răsúnă în Portaluri? 5 Ia stăpînirea tu! Ia Spectru-acesta! mergi nainte în puterea-mi, Fiindcă ostenit-am și trebuie să dorm în somnu-ntunecat al Morții. Fratele tău, Luváh, lovitu-m-a, dar te indura de junețea-i, Deși de Bătrînețea-mi nu te-ai îndurat, O, Urizen, Prințe al Luminii". Urizen se ridicắ de la strălucitoarea Sărbătoare aidoma cu-o stea prin cerul serii, 10 Sărind de bucurie spre glasul ce-l chema din Sărbătoarea pizmei. Întîi privi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iși alunge disperarea; îndurerat și-nfricoșat, pe Vala O văzu încolăcindu-se în jurul naltelor cuptoare unde era închis Luváh. Cu bucurie auzi răcnetele lui și-uită că el era Luváh al ei, Cu care fericită preumblatu-s-a în timpurile inocentei și juneții. 80 Ascultați glasul lui Luváh din vetrele lui Urizen: "De sînt aievea Domnul Valei, și voi, O, fii ai Oamenilor, Lucrarea mîinilor lui Lúvah în timpuri ale Veșniciei, Cînd am chemat nainte Rîma din recele și-adîncul întuneric Crescut-o-am
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
glorifică eroii trecutului, invocă demnitatea în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
plină de-ncîntec, înaintea a mai două generațiuni, fără ca să-i vie publicului în minte de-a-și (ține) pune înaintea ochilor acest esemplu prozaic și de-a se răci pentru Genuss. Ba din contra te simți atins cu farmec de-acea junețe și putere a spiritului paste care a trecut timpul mai fără neci un fel de putere, pentru că nu simți în neci un moment lipsa de aceea ce e mai de căpetenie în arte, adică de-a vedea înainte-ți o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arată mai în urmă că nu sunt decât o undă ușoară a iritațiunei juvenile, a cărei vad (fund) sec face imposibilă orce mișcare care-ar vrea să meargă mai adânc. Sbiera-Zagotti, când vorbește de închipuiretatea acelor juni cari, în focul juneții lor, iau instinctul imitărei și sumulațiunea drept veritabile. Prognosticul cel greu pentru veritabilitatea (autenticitatea) talentului de reprezentațiune dramatică constă așadar esențialmente în înrudirea fiecărui individ cu o mulțime de circonstanțe și personalități în care individul se continuă, cum am zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca și slăbiciunea și impotența acestui stadiu, disproporțiunea lui față cu tipurile cele mari dramatice să iasă din ce în ce mai mult la lumină, și ridicarea la conștiință de arte să fie din ce în ce mai neapărată. Plângerea cumcă lipsesc naturi eroice, pline de putere și junețe, din cari poezia vieței să respire, cum am zice, din toți porii, trebuie așadar să amuțească înaintea legei spiritului lumei, care ordonă ca fiecare activitate spirituală să se regenereze din adâncurile conștiinței de sine, o lege căria trebuie să i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din paradisul primei simțiri pline de inspirațiune și fără de-a-și fi înlocuit pierderea acestei lumi prin câștigarea unei a doua, a lumei conștiute, el balansează între puterea naturei și puterea spiritului. Numai forma vieței a rămas, fondul vieței însă (junețea) a fugit, și denăuntru el nu s-a renăscut. Actorul astfel a devenit rutinier, care se mai poate încă întrebuința ca utilitate; în arte, categoria cea mai săracă. Este aceasta soartea tuturor reprezentatorilor cari n-au trecut neciodată peste treapta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Anestin, P. N. Alexandrescu și un V. Cârlova. Se republică, sub titlul M. Kogălniceanu profesor, fragmente din cursul ținut de istoric la Academia Mihăileană din Iași în anul 1843, iar din D. Bolintineanu - articolul Datoriile către patrie. V. Lambru traduce Junețea regelui Enric de Ponson du Terrail. R.Z.
REVISTA SOCIETAŢII „SANTINELA ROMANISMULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289262_a_290591]
-
să fie util țării [...], cu o percepție acută a realului, dar și cu predispoziție romantică spre reverie. MARIN BUCUR SCRIERI: Ceasurile de mulțumire ale lui..., București, 1843; Apel la toate partidele urmat de Încrederea-n sine, Paris, 1850; Scrieri din junețe și esiliu, I-II, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1885; Scrierile lui..., I, îngr. Vintilă C. A. Rosetti, București, 1887; Amintiri istorice, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1889; Pagini din trecut, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1902
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Un om față cu istoria, JL, 1994, 17-20; Cornelia Ștefănescu, „Originalitate... măsurată”, JL, 1994, 17-20; Mihai Șora, Neasemuitul Ionesco..., „22”, 1994, 21; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu în căutarea libertății și a lui Dumnezeu, VR, 1994, 11-12; Arșavir Acterian, Ceva din junețea bucureșteană a lui Eugen Ionescu, APF, 1995, 3-4; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu și „diavolul” politic, VR, 1995, 3-4; Ungureanu, La vest, I, 103-112; Caraion, Tristețe, 96-102; Petreu, Jocurile, 138-154; Ierunca, Semnul, 270-272; Marian Victor Buciu, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe care, din unghiul artei pentru artă, le încercase în junețe (definiția artei, a frumosului, despre naturalism, despre simbolism, sancționat, rigid, ca o „fantezie deșartă”, „în căutarea neînțelesului”, despre „pornografia în artă”, despre dramatizarea romanelor, care ar fi un „atentat împotriva esteticei”). Câteva substanțiale „portrete scandinave” sunt probabil preluate din surse
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
discuție aprinsă la Academie în jurul lui „u mut” între Gh. Sion, Al. Roman, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu, despre sumarele gazetelor „Observatoriul” și „Telegraful român” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, „Luminătoriul” din Timișoara etc., despre apariția volumelor Scrieri din junețe și exil (I) de C.A. Rosetti și Note critice de Nicolae Densușianu ș.a. „Foița” ziarului este ocupată de un lung „episod din războiul ruso-româno-turc”, Cum încărunțește cineva într-o noapte, semnat Don Ascanio (D.C. Ollănescu-Ascanio), de legenda Domnul de
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
reflexiv-critică a adultului nici elementele contextuale ale universului adolescentin configurat epic (PTAP: „pregătirea tineretului pentru apărarea patriei”, „acțiunile” pionierești etc.), nici imaginarul existențial al protagonistului. Timpul exterior furnizează mai mult elemente cu funcție scenografică, lăsând culoar timpului interior, al primei juneți, cu toate accelerările, expectativele și elanurile sale. Cu un limbaj constituit, până în pragul excesivității, din argotisme liceale (și nu numai), V. își identifică personajele și concomitent își portretizează cititorul-țintă. SCRIERI: Muzici și faze, București, 2000. Repere bibliografice: Mihai Iovănel, Faze
VERDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290488_a_291817]
-
Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la Cozia (1887), Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri: Carte de basme, I-IV, București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
cuvenitele reflecții. Scriitorul e un reflexiv, un contemplativ, care mimează afectele poeților romantici. Mai conform firii sale poate fi socotit un Apolog, unde predică o existență cumpătată, sub semnul rațiunii. În volumul selectiv Păcatele tinerețelor (1857), trei secțiuni (Amintiri de junețe, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) sunt ocupate de scrieri în proză, capitolul de poezie intitulându-se, cu autoironie, Neghină și pălămidă. Lipsit de facultatea invenției, N. fie recurge la anecdotică, fie se bizuie pe propriile suveniruri
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin piesele parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Volumele Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale (1938) și Îndurare! (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din volumul Mi-a cântat cucu-n față (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
neistovitei sete de-a lupta” cu sine însuși, în scenarii intertextuale în care trimiterile se fac mai cu seamă la mitologia greacă. Îi reușește lirismul reflexiv-elegiac, revelându-l ca poet problematic și contrazicând „calmul” ce i s-a imputat în junețe. Tema tanatică apare din ce în ce mai insistent și mai grav, ca în Cartea zodiilor (1982): „O liniște-a neliniștilor sapă/ În trupul meu un leagăn ori o groapă./ Pe cine legăn? Înmormânt pe cine?/ Pădurea umbrelor se zbate-n mine”. Începând cu
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]