370 matches
-
14 - într-un act semnat de către Maria grofoaia Bălăceanca,se precizează că o casă dăruită de ea bisericii Sf. Gheorghe-Vechi (altă ctitorie bălăvenească din veacul al XV-lea), se găsea "„peste drum la altarul bisericii Sfîntului Dimitrie, pă locul dumneaei jupînesei Marii Bălăceanchii” " C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "8 1797 - biserica era dărăpănată, Episcopia Buzăului nemaifăcând față întreținerii bunurilor imobile - între timp cele două episcopii își împărțiseră patrimoniul. 1802 Octombrie 14 - cutremurul cel mare doboară biserica rectitorită de Râmniceni 1804 August 28
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci. Orășelul cu această denumire e menționat documentar ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de moșie pe care călugării o aveau în dar de la jupâneasa Frățiman cu satul Curluceni. La 4 iulie 1774 îl aflăm în stăpânirea mănăstirii Frumoasa, cu 84 de gospodării cu răzeși și mazili. Orașul avea 2 preoți, biserica a fost construită în anul 1785, alături de alta veche. Sat mare și frumos
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
în apă domoala a Șiretului” și-a clădit o curte boiereasca cu turn bogatul cneaz Iurg Litean, negustor la Liov. Acolo a poposit într-o noapte de toamnă, după o vânătoare, domnul Ștefăniță Vodă (1517-1528) și s-a iubit cu jupâneasa Calomfira, soția cneazului, cu care a avut un copil: pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: "„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”". Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă la un alt nivel potrivit secolului al XXI -lea, și mai poartă denumirea de speculă. Despre veniturile actuale ale cărăușilor putem spune că sunt considerabile însumate în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pictură ca "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și una ca "Făt Frumos în luptă cu smeul". Ambele imagini au la bază un oștean medieval, care se situează ca postură între voievodul și împăratul descris în basmele populare românești. Diferențele dintre o jupâneasă și o Ileană Cosânzeană nu a prezentat deosebiri majore în iconografia existentă până atunci. Artistul a studiat cu abnegație istoria, armele, podoabele, vestimentația și mobilierul, pentru a aduce la viață epoci și întâmplări din trecut și astfel nu i-a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de adult îl nemulțumea, îl speria și-l irita profund pe nedemnul părinte vitreg. — Hai, fuga și află-ți de lucru, porunci el. A doua zi, Hiyoshi se duse la următorul patron, dogarul satului. Reveni acasă într-o lună, după ce jupâneasa dogăriei se plânsese: — Nu pot să țin un copil neastâmpărat ca ăsta în casa mea. Mama lui Hiyoshi nu putea înțelege ce voia să spună prin „neastâmpărat”. Alte locuri unde Hiyoshi a mai început ucenicia au fost atelierul ipsosarului, tejgheaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Da^ el punea slova ase: "...Deci au purces cu toții spre București și cu pompă frumoasă au intrat în București în scaunul domniei, cum să cade, dîndu cu tunurile, si cu alte tărămonii făcîndu-se, au săzut în scaun, iar doamna cu jupînesele a trecut la Cotroceni, pentru frică ciumii, ce se izvodisă în București și în toată țara. Numai de aceste 2 lucruri rele să întristasă domnul, adecă pentru ciumă și spentrut foamete, ce era începută din zilele mării-sale și cu îndemnarea
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf[ânt] fruntar l-au plătit Pop Eanoș Părșinar și cu jupâneasa dumisale Marica, fecioru[ul] lor Ștefan și cu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf[ânt] fruntar l-au plătit Pop Eanoș Părșinar și cu jupâneasa dumisale Marica, fecioru[ul] lor Ștefan și cu părinții lor Pop Grigorie, Acsene, ca să le fie lor pomană în veci de veci, Amin luna lui iunie 7 zile, de 35 de forinți” . Inscripția nu consemnează numele pictorului, dar este importantă
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în Dalmația ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că ar fi unul din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că ar fi unul din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare la istoria Serbiei, Bosniei și Ragusei; o publică însă cu următoarele modificări: Jupân Stroe Vestolmiu, jupâneasa lui, Sima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stănești. Enigma rămânea însă tot nedezlegată: unde va fi fost mănăstirea Stănești si cine era acel jupân Stroe Vestolmiul cu soția sa Sima, viețuitori în veacul al 12-lea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
părea să cunoască atât de bine casa. Femeia îi răspunsese: „A, asta-i camera de zi de la parter, nu ții minte?“ și deschisese o ușă, arătându-i o altă cameră murdară, dezordonată, de care Alex își amintea că fusese cămăruța jupânesei. Alex se gândise cu ușurare „Da, asta e!“. Apoi, privind din nou, își dăduse seama că încăperea nu era cea pe care o cunoștea ea. George își scoase fulgarinul negru. Purta unul dintre costumele lui ușoare, cadrilate, cu vestă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bărbătească. Scrisoarea, care avea să devină celebră, se nimerise, cine știe cum, la curtea marelui logofăt Radu Năsturel din Fierești, pe vremea când viitorul mare cărturar Udriște se ținea Încă, trăgându-și mucii și bâzâind, de fustele doicii și ale mamei sale, jupâneasa Despina, cu câțiva ani buni Înainte ca, buchisind Împreună cu frații săi Șerban, Cazan și Elina, să Învețe latinește de la un perceptor catolic din Occident și slavonește și grecește de la un călugăr din Rusia sau Ucraina. Marele logofăt, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Brezoianul“. Ea este nenominală și se adresează tuturor celor care au văzut, au auzit, au aflat despre traiul celor implicați într-un proces, despre „pricina acelor zvonuri de au fost cu adevăr sau de n-au fost“ sau despre „umbletele jupânesei“ sau „ale sus numitului soț“. Scopul de clarat al acestor acte este de a afla adevărul în cercetarea anumitor pricini. Un groaznic blestem se aruncă asupra celor care ar ascunde adevărul sau care ar mărturisi strâmb. Blestemul se construiește astfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la Stavri cojocaru „cu simfonie să o crească și când va ajunge la vârstă să o înzestreze și să o căsătorească“; Bălașa, tot orfană, pleacă din Craiova, în căuta re de lucru, ajun să în București, de ea se ocupă jupâneasa Iana, care o ajută să-și găseas că de lucru la Riga grămăticul ca slujnică. Unii părinți văd această perioadă ca o situație ex cep țională, provocată de moartea unu ia dintre ei și de sărăcie. Cel mai bine se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un dar ca venind din partea , așa cum este obiceiul, povestește în continuare tatăl. După toate acestea, Iamandi strigă în gura mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de prins păru, unul să-l ocolească cu diamante le care va rămânea de la cercei“, toate acestea „te poh tesc ca să le is pră veas că în doaă săp tămâni“, încheie ea. După ce-a primit zapisele dum nea lor, jupâneasa Zoița s-a sculat și-a venit la Bu cu rești pentru a se ocupa de cele trebuin cioa se. Aici dă peste Ian cu căruia îi arată întrea ga corespon den ță și îi cere părerea. Aceasta, la rândul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rie și nu poate face într-alt chip“. Pentru a îmbu na sufletul soacrei, păhărniceasa face apel la sentimente le ei de bună creștină și mamă: „dar creștină ești, mamă ești și lasă să judece dă poci“. De alt minteri, jupâneasa Zoița își începu se scrisoarea ru gând-o pe dumneaei Safta să lase de-o parte „toate vorbele cele de pri sos“. Scrisoarea, trimisă prin Ioan fe cio rul, ajunge încâteva zile și la 18 ianuarie 1805, Constantin și Safta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
50 cu cei taleri 15 și i-au dat în mâna țigăncii Slam nei, i au dus de i-au dat feciorilor căci făcuse pace cu ei.“ Bătut și jefuit de către slu gi , amantul nu re nunță la dragostea pentru jupâneasa altuia. boierul urmărește din umbră toată această afacere scabroasă pentru că poziția socială nu-i permite să se coboare la nivelul rivalului său. Slugile sunt puse să i aducă răzbunarea, fiindcă ele apar țin acele iași categorii sociale ca și amantul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de bolnavă, încât nu se poate da jos din pat. Supărat că „nici într-un chip nu va să vie să stea de față cu dumnealui vel armaș, pentru ca să descoperim lucru mai cu adevăr“, Prea Sfinția Sa se hotărăște să judece în lipsa jupânesei. Așa că, mitropolitul consultă din nou Pravila rumânească și pe Armenopol. Pe baza acestora, îi dă voie boierului Brezoianu nu numai să con fiș te zestrea soției, dar și a treia parte din avere, ne fiind copii la mijloc. Totodată, femeia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
co man dan tul unei unități militare cu efectiv de 50-70 de oameni. butcă = ca re tă, tră su ră cu 4 sau 6 cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
două fecioare. Toți, și băieți și fete, au ajuns cu bine stăpâni în gospodăriil e lor. Ș i-acum trăind noi amândoi singuratici și așteptând sfârșitul cel de obște, avem mare bucurie de oaspeți. Fără a mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]