196 matches
-
munți înconjurate de întărituri puternice, ziduri și turnuri" (Choniates, p. 561-562, în Fontes, III, p. 269). În toamna 1191, împăratul a plecat spre Philipopol, în direcția regiunii balcanice apusene, tulburate acum nu numai de români și bulgari, dar și de jupanul Serbiei, Ștefan Nemanja, care atacase Skoplje, în Macedonia. Ajuns la râul Sava, el s-a întâlnit aici cu regele Ungariei, Bela III, socrul său, iar la întoarcere a trecut din nou prin Philipopol, unde a instalat ca strateg pe vărul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bătrâni. În epoca medievală, mai precis secolul al X-lea, la români, un astfel de embrion statal purta numele de "țară", lat. "terra", slv. "zemlia", cu sensul de țară, pământ. La slavi, în sudul Dunării, "zemlia" era alcătuită din asocierea jupanilor sau a cnejilor ambele cuvinte sunt slave, stăpâni ereditari ai satelor pe care le conduceau și alegeau un voievod comun. Avem asemenea organisme politice zonale: "Vlașca" ("Țara Românească", în slv. bulg.), un ținut împădurit, o "țară a românilor", numită astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împăratul merse-n persoană în contra lor în toamna anului 1191, și anume în provincia Filipopole, și de astă dată ceva mai comod, luîndu-și și curtea de femei (... ) cu sine; ci prezența lui a fost îndeajuns pentru a stăvi cutreierările romîno-cumane. Jupanul sârbilor se ridicase asemenea ostil și dărâmase orașul Skopia. Isaac Angelos porni în contra lui, îl atacă lângă Morava cu succes, îl aruncă claie peste grămadă și nimici mare parte a oștirii sârbești puse pe fugă. Făr-a da pe la Nissa, împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
începe pomelnicul mănăstirii - Pahomie, Salomina - și continuă cu cele ale fraților marelui ban (Pârvul, Danciul, Radu) și ale altor rude (multe voievodale), iar pe tabloul votiv o inscripție în slavonă atestă schimbarea de identitate: „župan Barbul; prěmenova ime imu Pahomie” - Jupan Barbul, i s-a schimbat numele în Pahomie 258. Când se hotărau să părăsească „valurile acestei lumi”, boierii se „tundeau întru monahi” adesea în mănăstirile lor, private, ale lor sau ale familiilor lor259 ori în alte lăcașuri de reculegere. Mănăstirile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 276-279. A se vedea și Nicolae Iorga, op. cit., p. 76. Hainele de blană erau scumpe. Slugerul Preda și fiul său, postelnicul Mihai, au zălogit satul Patineine la niște cojocari pentru blănurile achiziționate de la aceștia: „[...] mărturisim cum amú luoat de la jupan Dima și de la jupan Zota neguțitori doi foe de samur și un fial de jder pentru cinci sute și șasezeci de galbeni. Și am pus zi să le dau banii toți la mâna a loru [...] Și pentru bună credință am
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vedea și Nicolae Iorga, op. cit., p. 76. Hainele de blană erau scumpe. Slugerul Preda și fiul său, postelnicul Mihai, au zălogit satul Patineine la niște cojocari pentru blănurile achiziționate de la aceștia: „[...] mărturisim cum amú luoat de la jupan Dima și de la jupan Zota neguțitori doi foe de samur și un fial de jder pentru cinci sute și șasezeci de galbeni. Și am pus zi să le dau banii toți la mâna a loru [...] Și pentru bună credință am datú și zălogu acest
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
brâncovenești și în cronica lui Radu Coreceanu: „isprăvind-o la al optulea anŭ alŭ domniii lor...”) sunt prezenți și în tablourile voative: „Bunul și creștinul Ioan Costandin Băsărabŭ voevod i g(o)sp(o)žda ego Mariia; Ioanŭ Antonie voevod; jupan Neagul post[elnic], slivn Antonie Voevod și tată luminatei do(a)mnei Maria”70. între responsabilitățile ce le reveneau văduvelor (care erau datoare - notează Simion Florea Marina, consemnând un obicei popular - să-și jelească bărbatŭ vreme îndelungată, să se abțină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dimensiuni). Văduva trebuia să se îngrijească de mormântul soțului și de locul unde el odihnea. Neagoslava, soția lui Barbu Craiovescu (cel îngropat la Mănăstirea Bistrița 71, unde-și sfârșise zilele ca monah:(trad. din slavonă) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Barbul marele ban al Craiovei, care și-a schimbat numele în Pahomie, veșnica lui pomenire; în anul 7013 [1520], luna martie 9”)72, a pus un epitrahil (o eșarfă lungă, brodată, aparținând veșmântului preoțesc) cu text în grecește (făcut din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
azi dispărute) de pe mormântul clucerului Vlaicu, (făcută în 1587-1588), socrul lui Mihnea Turcitul, nu există nici o îndoială. Văduva jupânița Anca, își declară singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Mihnea voevod și ale doamnei lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică, cu osârdie au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și căsătorit numai de un an și jumătate, nelăsând în urmă nici semeție”. Inscripția de pe piatra mormântului (aflat„în tinda” catedralei mitropolitane din Târgoviște) îl plângea pe cel mort în floarea vârstei și, deopotrivă, matrimonial frânt „Suptu această piatră zace jupan Scarlat vel păharnic, ginerile prealuminatului Io[an] Costandin Băsarabŭ Voevod și fecioru a lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești, tânăr încă, d-abia vărsta-i 22 de ai ajungănd și unanși jumătate numai cu iubitulu-ș soție trăindu, cruda moarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Craiovești: (trad. din slavonă) „Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh. S-a început acest sfânt hram, cu numele Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
săvârșirea Sfântului Duh. S-a început acest sfânt hram, cu numele Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-a isprăvit în anul 7028[1519], luna octombrie 1” (Inscripție ce a fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-a isprăvit în anul 7028[1519], luna octombrie 1” (Inscripție ce a fost în biserica Mănăstirii Bistrița - Inscripții medievale ..., p. 212-213, inscripția nr. II. 172). 72. Op. cit., p. 214-215, inscripția nr.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au pristăvit întru H(risto)s la octom(vrie) 29 l(ea)t 7197, 1689” (poate Doamna Maria a avizat chiar calculul greșit al anului - de la Hristos - scris cu cifre arabe). Tot acolo: „Supt această marmură zace țerăna lui Jupan Iordache Cantacuzino vel spătariu, feciorul bătrânului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic, carele cu cinste, cu bunefaceri și cu toate céle căzute, ce unul bl(a)govodn(ic) și de mare neam ca acelui s-au cuvenit, toată viiața lui au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reciproc o eventuală recăsătorire după dispariția unuia dintre ei. O recăsătorire anula, de pildă, „înfrățirea” pe avere încheiată, în august 1574, de banul Drăghici și de soția sa, Vlădaia: „[Dacă nu] poată să se țină jupânițaVlădaia fără soț, după moartea jupanului Drăghici, ci se va mărita sau jupân Drăghici ban, dacă se va însura după moartea jupaniței lui, Vlădaia, iar această întocmire și frăție să nu fie nicidecum, ci să țină cine ce-a avut moștenire”. Aceste diate ni le recomandă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zestrea soției, bunul achiziționat aparținea acesteia (un anume Borce vindea un teren cu case și grădină jupânului State și jupânesei Chirea, soția lui, dar preciza că „le vinde numai jupânesei Chirea, pentru că și-a vândut un chirteș ce-l cumpărase”; jupan Dobromir, fost mare ban, a cumpărat de la jupânița Neacșa, călugărița din Drăgorești și de la nepotul ei Radul Bidiviul, un sat gorjean - Voinigești (Neacșa îl moștenise) și a dat pe el „60.000 aspri gata” - „asprii de zestre ai jupaniței Tomaia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau Voica), o iubită a Domnului, a crescut la curte, alături de copii Doamnei Neaga (fiică a clucerului Vlaicu, pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an] Mihnea voievod și ale doamnei lui Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și șase - l-au corectat mai târziu istoricii - din care patruzeci și patru au fost trăiți într-o lungă văduvie 594) - „în curte la dumneaei”, în București. Cum muribunda ceruse „cu a dumneaei gură ca să o astruce lângă boiariul dumneaei, jupan Papa Brâcoveanul, la mănăstirea ot Brâncovéni, că acolo era îngropat”), prezența cortegiului funerar (descris și de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae 595 și alcătuit în toate împrejurările similare: „Sin vero in monasterium quoddam longe extra urbem situm se condi mandaverit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o au dus la mănăstire, la Brâncovéni, de o au îngropat”. Inscripția funerară de la Mănăstirea Brâncoveni îi povestește - aproape ca un epitaf - viața, neuitând elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neuitând elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stoicescu, op. cit., p. 135. 276. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Editura Minerva, București, 1902, pp. 78-79. 277. Banul Mihai Cantacuzino, Ghenealoghiia: „Io[an] Gligorașco Ghica Vodă dat-am cartea noastră la mâna cinstitului și credinciosului boierului nostru, dumnealui jupan Costandin vel postelnic, ca să fie într-aevea înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor, cum, dacă mă va dărui Dumnezeu cu domnia țării Românești, să nu am a amesteca pe dumnealui la luatul banilor și nici la chezășii să nu-l pui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și ele asemenea inițiative; ofițerii și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul lor și al familiilor lor; nu sunt mai prejos nici orășenii „generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat și domnia mea lui Necula vătaf, ca să-i fie ocină și ohabă, lui și fiilor și nepoților și srănepoților și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată martori am pus domnia mea: jupan İvașco mare vornic și jupan Miroslav mare logofăt și jupan Stan spătar și Mitrea vistier și Bratul comis și Harvat stolnic și Gonțea paharnic și Stoica mare postelnic. Și ispravnic Miroslav mare logofăt. Și eu, Dan, care am scris În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am dat și domnia mea lui Necula vătaf, ca să-i fie ocină și ohabă, lui și fiilor și nepoților și srănepoților și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată martori am pus domnia mea: jupan İvașco mare vornic și jupan Miroslav mare logofăt și jupan Stan spătar și Mitrea vistier și Bratul comis și Harvat stolnic și Gonțea paharnic și Stoica mare postelnic. Și ispravnic Miroslav mare logofăt. Și eu, Dan, care am scris În cetatea de scaun București luna
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]