6,501 matches
-
Această operațiune îi incumbă și nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 61. Problema de drept, redactată în termenii sesizării, nu este una care să se circumscrie cerințelor art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea unei norme de drept neclare, nici măcar pe cea
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de determinare a legii aplicabile, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare [Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016 (paragrafele 43-47); Decizia nr. 89 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022 (paragrafele 57-63, 67, 68)]. ... 63. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în fapt, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios și modalitatea de aplicare în speță. ... 64. Pentru aceste considerente, în
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar, iar în statul de drept activitatea justiției nu poate fi împiedicată de norme inferioare Constituției prin care se stabilesc condiții prohibitive pentru un judecător în exercitarea atribuțiilor sale jurisdicționale. În opinia reclamantului, prin eliminarea procedurii de suspendare se încalcă atât art. 53 din Constituție, cât și Primul principiu din Recomandarea nr. R(89) 8 adoptată de Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989. Potrivit normei constituționale, restrângerea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
corespunzător acțiunii ipotecare executorii este cel prevăzut de art. 405 alin. (1) teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă, întrucât norma trebuie interpretată ca referindu-se numai la dreptul la executarea silită întemeiată pe un titlu condamnatoriu (jurisdicțional), iar nu și la cel decurgând dintr-un contract căruia legea îi recunoaște natura de titlu executoriu. Sub aspectul interpretării gramaticale a textului normativ, prin referirea la titluri emise în materia „acțiunilor reale imobiliare“, vizează numai titlurile condamnatorii, obținute prin
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
arbitrale, când dreptul de a obține executarea silită se naște odată cu dreptul de a obține condamnarea pârâtului (însă exercițiul său este amânat, în lipsa unui titlu executoriu), în cazul titlurilor executorii care nu se obțin în urma unei proceduri jurisdicționale, însă cărora legea le recunoaște putere executorie (astfel cum sunt, spre exemplu, contractele de credit, încheiate potrivit art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006), dreptul se naște, în principiu, la momentul la care obligația stabilită în titlul
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
conținut a art. 405 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă relevă că legiuitorul a prevăzut aplicabilitatea termenului special de 10 ani numai în privința executărilor întemeiate pe un titlu condamnatoriu, emis într-o procedură jurisdicțională, ca efect al valorificării dreptului material la acțiune condamnatorie, prin intermediul unei acțiuni judiciare, în cursul căreia, în scopul realizării protecției judiciare a drepturilor și intereselor ocrotite de lege, instanța de judecată sau organul arbitral examinează îndreptățirea titularului dreptului subiectiv
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
organul arbitral examinează îndreptățirea titularului dreptului subiectiv dedus judecății în legătură cu dreptul real imobiliar reclamat. Deopotrivă, din punct de vedere lexical, relevantă este și terminologia uzitată, textul făcând referire la noțiunea de „acțiuni“, ceea ce semnifică necesitatea intervenției organului jurisdicțional în vederea obținerii unui titlu executoriu, ca efect al exercitării acțiunii civile în sens procesual, respectiv obținerea unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, necesar pentru începerea executării silite, dacă este cazul. ... 184. Paralel interpretării gramaticale, urmărind evoluția cronologică și istorico-teleologică a
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
prescripția executării drepturilor reale, rezultă că sfera de cuprindere a titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, la care se referă art. 405 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă, vizează doar acele titluri condamnatorii jurisdicționale, pronunțate în materia acțiunilor reale imobiliare, ceea ce ne îndreptățește să excludem din aria acestora pe cele nonjurisdicționale, extrajudiciare, a căror componentă executorie este conferită direct, prin lege, titularului pentru satisfacerea dreptului sau a interesului legitim, în cadrul procedurii execuționale
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
substanțial, care trebuie realizat prin punerea în executare a titlului executoriu. În această situație, dacă dreptul este imprescriptibil - astfel cum este dreptul la acțiune ipotecară, în regimul Codului civil actual -, creditorul va putea obține un nou titlu executoriu, pe cale jurisdicțională, fără a i se putea opune excepția autorității de lucru judecat [art. 707 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură civilă]. ... 198. Așadar, în cazul în care contractul de ipotecă și-a pierdut puterea executorie, prin intervenirea
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
că acestea au pus capăt procedurii administrative în speță. ... 60. În aceste condiții, trebuie să se examineze dacă instanțele interne, cărora le revine în primul rând sarcina de a interpreta și aplica legislația națională, puteau să procedeze la un control jurisdicțional al răspunsului DRI și al ministerului. Curtea observă că textul Ordonanței nr. 26/2000 prevede că acordarea statutului de utilitate publică unei asociații sau unei fundații este de competența „Guvernului României“, deci a executivului (supra, pct. 16 și 17). Aceasta constată
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, acordarea unui astfel de statut este lăsată la latitudinea executivului, chiar dacă asociația sau fundația solicitantă îndeplinește cerințele legale, și că refuzul executivului de a acorda acest statut nu poate face obiectul unui control jurisdicțional. ... 62. Prin urmare, chiar dacă se admite argumentul Guvernului, întemeiat pe opiniile instanțelor de apel, potrivit căruia reclamanta putea să conteste refuzul DRI de a acorda fundației statutul de utilitate publică (supra, pct. 29), Curtea se îndoiește de utilitatea unei
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
lângă fiecare curte de apel, având rolul de cercetare prealabilă a celor sesizate de ANI prin raportul de evaluare, fără să fie ea însăși o „autoritate administrativă“ sau să funcționeze pe lângă o astfel de autoritate. Spre deosebire de actele jurisdicționale, actele pronunțate de comisia de cercetare averilor, dacă nu dispun clasarea cauzei, au exclusiv rolul de a sesiza instanța judecătorească sau parchetul competent, după caz, acesta fiind singurul rol juridic. ... 10. Ca atare, în lumina acestei interpretări, ordonanța de clasare
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
averilor, dacă nu dispun clasarea cauzei, au exclusiv rolul de a sesiza instanța judecătorească sau parchetul competent, după caz, acesta fiind singurul rol juridic. ... 10. Ca atare, în lumina acestei interpretări, ordonanța de clasare, deși nu este un act administrativ jurisdicțional, nu întrunește nici elementele unui act administrativ tipic, așa cum este definit de art. 2 alin (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la componența comisiei de cercetare a averilor și la modalitatea de administrare a probatoriului care
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
stă la baza soluției pronunțate de aceasta. Astfel, dacă modalitatea de instrumentare a probatoriului, specifică unei instanțe judecătorești, precum și componența comisiei de cercetare a averilor - 2 judecători și un procuror - nu sunt suficiente pentru a-i conferi acesteia caracter jurisdicțional, nu se poate nega faptul că aceste elemente reprezintă garanții suplimentare de imparțialitate și contradictorialitate ale activității de cercetare ce se desfășoară și se finalizează prin pronunțarea soluțiilor prevăzute de art. 10^4 alin. (1) din Legea nr. 115/1996, inclusiv soluția
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
text de lege, acest drept ar fi conferit de ocuparea, anterior pensionării, a funcțiilor de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. Este exclusă din această enumerare categoria consilierilor juridici sau a jurisconsulților, care nu se ia în considerare la acordarea pensiei de serviciu pentru persoanele care la momentul pensionării au o altă ocupație decât cele enumerate mai
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
judecătorii, procurorii, magistrațiiasistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
303/2004 menționează condiția de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) și funcțiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. În contextul normativ al art. 82 din Legea nr. 303/2004, alin. (5) al art. 82 din lege are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
cu caracter juridic încheiate de minister și acordă asistență juridică compartimentelor ministerului. Articolul 139 (1) Direcția contencios are următoarele atribuții: a) reprezintă ministerul și apără drepturile și interesele acestuia în fața instanțelor judecătorești, a instanțelor arbitrale și a altor organe jurisdicționale, precum și în raporturile cu alte organe, cu persoane fizice sau juridice; ... b) reprezintă ministerul și apără drepturile și interesele acestuia în procedurile de mediere, pe baza mandatului dat de conducerea ministerului; ... c) redactează, în termenele procedurale și depune la
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
în termenele procedurale și depune la dosarul cauzei, sub semnătura directorului, întâmpinările, răspunsurile la întâmpinări, notele de ședință, concluziile scrise, în dosarele în care ministerul este parte; ... d) întocmește orice alte acte procedurale legate de reprezentarea ministerului în fața organelor jurisdicționale și le expediază la dosarul cauzei; ... e) solicită, în situația în care apreciază necesar, de la compartimentele ministerului, instituțiile subordonate acestuia sau instanțele judecătorești, puncte de vedere, date sau informații, în vederea formulării lucrărilor specifice direcției, răspunsurile urmând a fi
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
și motivele care stau la baza exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în dosarele în care Autoritatea este parte; ... l) reprezintă Autoritatea în fața instanțelor judecătorești, în toate cauzele în care este parte, precum și în fața altor organe jurisdicționale; ... m) elaborează acte de procedură-cadru, în vederea reprezentării unitare a instituției în fața instanțelor și a altor organe cu activitate jurisdicțională; ... n) ține evidența litigiilor în care Autoritatea este parte; ... o) elaborează și prezintă conducerii Autorității, ori de câte ori
REGULAMENT din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257525]
-
reprezintă Autoritatea în fața instanțelor judecătorești, în toate cauzele în care este parte, precum și în fața altor organe jurisdicționale; ... m) elaborează acte de procedură-cadru, în vederea reprezentării unitare a instituției în fața instanțelor și a altor organe cu activitate jurisdicțională; ... n) ține evidența litigiilor în care Autoritatea este parte; ... o) elaborează și prezintă conducerii Autorității, ori de câte ori este necesar, propuneri argumentate privind oportunitatea promovării/nepromovării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în dosare în care Autoritatea este parte
REGULAMENT din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257525]
-
Oricum, dispozițiile art. 5 din Legea nr. 77/2016 nu reglementează condiții de admisibilitate a notificării. Îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată este supusă analizei controlului jurisdicțional în condițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016, prin formularea unei contestații de către creditor. Or, o astfel de contestație a fost formulată și face obiectul unui dosar în curs de soluționare. ... 24. Instanța a apreciat că nu poate reține
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
data intrării sale în vigoare. ... 12. Se mai susține că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin lipsa realizării unui control jurisdicțional efectiv de către instanța judecătorească, în cadrul procedurii reglementate la articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 229 alin. (3^2) și (3^3) din actul normativ criticat]. Astfel, se arată că autoritatea tutelară/direcția generală de asistență socială și protecția copilului
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]