16,894 matches
-
47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituționale, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215675_a_217004]
-
de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 21D/2004 la Dosarul nr. 565D/2003, care este primul înregistrat. Părțile prezente solicită admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-au invocat în fața instanței judecătorești. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierile din 14 noiembrie 2003 și 28 noiembrie 2003, pronunțate în dosarele nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159750_a_161079]
-
s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției, arătând că principiul bunei-credințe, consacrat până la apariția Legii nr. 10/2001 doar de doctrină și jurisprudență, și-a găsit astfel aplicarea într-un domeniu particular, dar de interes social major, acela al regimului juridic al imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989. Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159750_a_161079]
-
Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat nu contravine prevederilor constituționale, arătând că ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credință a fost determinată de rațiuni care vizează asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor juridice civile. În acest sens face referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159750_a_161079]
-
fi decât de bună-credință cel ce se întemeiază pe o dispoziție a legii. Soluțiile adoptate, precum și considerentele pe care acestea se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituția republicată, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159750_a_161079]
-
2007 al Tribunalului Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 28 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 9.841/212/2007, Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213017_a_214346]
-
date concrete de identificare pentru aceste bunuri. În sfârșit, susține că sunt înfrânte și prevederile constituționale care consacră libertatea comerțului. Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213017_a_214346]
-
sedii. În consecință, activitățile pe care Inspecția Muncii le controlează nu țin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin decizia menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. Analizând criticile autorului excepției referitoare la prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 prin invocarea dispozițiilor art. 53
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200873_a_202202]
-
Curți de Casație și Justiție până la data la care instanța s-a pronunțat, respectiv 8 martie 2016. Așadar, s-a considerat că este vorba de o chestiune nouă, sub ambele aspecte, întrucât, în practica judiciară, nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară sau neunitară. Deși problematica contractelor colective de muncă are reflectare în practica judiciară, aceasta nu a formulat până în prezent răspuns la cele două aspecte ale chestiunii ridicate, situație la baza căreia stă specificul prezentului litigiu, în care, deși părțile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
că problema de drept s-ar naște dacă, prin decizia sa, Curtea de Conturi declară caracterul ilegal al contractului colectiv de muncă, instanța fiind chemată să stabilească în acest caz cui îi revine răspunderea pentru sumele acordate salariaților bugetari. VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie și punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 23. Dosarul nr. 1.151/1/2016 1. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept care formează obiectul sesizărilor formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția civilă. 2. Opiniile diferite ale instanțelor, exprimate în jurisprudența și în punctele de vedere atașate, au fost următoarele: - decizia legală a Curții de Conturi, emisă în exercitarea atribuțiilor sale, prin care se stabilește că anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă au fost acordate nelegal, raportat la prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept care formează obiectul sesizărilor formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția civilă. 2. Opiniile diferite ale instanțelor, exprimate în jurisprudența și în punctele de vedere atașate, au fost următoarele: - instanța nu poate invoca din oficiu nulitatea unei clauze contractuale încheiate cu nerespectarea dispozițiilor art. 138 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 , întrucât ar încălca principiul disponibilității părților în procesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
unor norme legale imperative. Altfel, s-ar ajunge ca instanța să încalce principiul separației puterilor în stat și principiul supremației legii. Răspunderea angajatorului instituită de art. 138 alin. (5) din lege este o răspundere de ordin administrativ sau penal. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 25. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. 26. Prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de art. 138 alin. (5) din lege este o răspundere de ordin administrativ sau penal. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 25. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. 26. Prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
cărora, în cazul în care se solicită constatarea nulității unor clauze ale contractului colectiv de muncă, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate pe toată durata existenței contractului. 48. Este corectă acea interpretare dată de doctrină și jurisprudență conform căreia, în condițiile în care regimul nulității nu este foarte clar stabilit în dreptul muncii, nulitățile absolute și relative nefiind reglementate distinct, pentru a distinge între aceste nulități se impune a institui criteriul naturii interesului ocrotit. În caz contrar, o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În realitate, din motivarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că aceasta privește numai dispozițiile art. 1 lit. h) și art. 3 din Legea nr. 119/2010 , texte asupra cărora Curtea, potrivit jurisprudenței sale, urmează a se pronunța prin prezenta decizie. Acestea au următorul cuprins: - Art. 1 lit. h): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236740_a_238069]
-
pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, și anume optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția pronunțată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. V. Distinct de cele reținute de Curte în decizia menționată, se observă că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236740_a_238069]
-
se observă că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 și 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236740_a_238069]
-
personalului care beneficia de astfel de pensii în egală măsură. Ajustarea dictată de principiul contributivității nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajați, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenței Curții, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236740_a_238069]
-
prin Decizia nr. 24/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 2 februarie 2003, prilej cu care aceasta a constatat constituționalitatea prevederilor criticate. Arată că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, precum și că, întrucât art. 52 alin. (1) se aplică în mod egal tuturor cetățenilor aflați în situații juridice similare, acesta nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
suspendării salariatul respectiv nu este împiedicat să se încadreze la altă unitate ori în altă funcție. De asemenea, pentru situația în care se va constata inexistența faptei ori nevinovăția salariatului, alin. (2) al aceluiași articol prevede măsuri reparatorii corespunzătoare. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 24/2003 . Apreciază că, întrucât textul de lege criticat se aplică deopotrivă tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica susținută de autorul excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
judecătorești cu cereri, opoziții și întâmpinări, precum și să exercite căile legale de atac. Salariatul respectiv nu este împiedicat să se încadreze la altă unitate ori în altă funcție decât cea cu care este incompatibilă fapta ce constituie obiectul acuzării. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 24/2003 și Decizia nr. 200/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 1 august 2002. Arată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât acestea nu instituie privilegii sau discriminări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
cauză, salariatul își reia activitatea avută anterior și i se va plăti o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului." Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât excepția de neconstituționalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Curtea observă că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal față de toți salariații care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
Prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015 , precitată, paragraful 15, Curtea a constatat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]