28,495 matches
-
amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare [art. 56 alin. (4) din Legea nr. 101/2016]. De asemenea, potrivit legii și jurisprudenței instanței de contencios constituțional, echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
în ceea ce privește mențiunea autoarei excepției de neconstituționalitate cu privire la interpretarea normelor criticate de către unele instanțe judecătorești, Curtea învederează că aceste aspecte excedează competenței sale, întrucât, în ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
ultime modificări și beneficiarii anteriori ai Legii nr. 165/2013, până la modificările legislative din martie/octombrie 2020, pe de altă parte. Se invocă în acest sens paragrafele nr. 42-55 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, precum și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. ... 15. Se mai susține că textul de lege criticat are totodată implicații foarte largi și împovărătoare asupra bugetului de stat, prin urmare era obligatorie solicitarea unei informări
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
impunere privind anumite obligații fiscale prevăzute de dispozițiile criticate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate nu întrunesc cerințele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție și conturate prin jurisprudența Curții Constituționale, din moment ce nu cuprind nicio prevedere referitoare la conducerea contabilității, înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor etc. Se arată că și dacă s-ar fi dorit să se plătească impozitul pe veniturile din alte surse în perioada de referință
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
dobândirii caracterului licit al bunurilor, instituită prin Constituție, în măsura în care se interpretează că orice venituri a căror sursă nu a fost identificată se prezumă că au fost sustrase de la impozitare. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale. ... 7. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele criticate nu contravin normelor constituționale invocate în susținerea acesteia, astfel: prevederile legale în discuție
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Având în vedere contextul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, motivarea acesteia, jurisprudența Curții Constituționale în materie și cea prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. ... 15. În ceea ce privește interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, aspect ce se circumscrie atribuțiilor subiecților îndrituiți cu aplicarea legii, iar instanța de judecată
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
declarării stării de insolvabilitate. Din analiza prevederilor antereferite reiese că acestea stabilesc persoanele și condițiile în care poate avea loc angajarea răspunderii acestora, printre care se regăsește și aceea a exercitării mandatului cu rea-credință. ... 13. Cu privire la reaua-credință, în jurisprudența sa, Curtea a apreciat că aceasta poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale. Exercitarea
DECIZIA nr. 184 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258844]
-
normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 7. De asemenea, se susține că reglementarea criticată, prin care se suspendă aplicarea unor dispoziții legale adoptate în vederea îndreptării unor situații discriminatorii, la două luni de la data la care aceste prevederi modificate au intrat
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
Legea nr. 111/2017, că, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență, care își menține valabilitatea și în cazul de față. ... 18. Astfel, prin Decizia nr. 188 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 16 iulie 2021, paragrafele 24-28, invocând jurisprudența sa anterioară în
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
are o bogată jurisprudență, care își menține valabilitatea și în cazul de față. ... 18. Astfel, prin Decizia nr. 188 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 16 iulie 2021, paragrafele 24-28, invocând jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea a reținut că acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. ... 19. Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea Constituțională a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
cauză, în legătură cu invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, sub aspectul cuantumului reparației acordate, în funcție de momentul soluționării notificărilor, respectiv înainte sau după modificarea textului de lege criticat, prin Legea nr. 22/2020, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). ... 24. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
că aceasta contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 28. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materia adoptării ordonanțelor de urgență, prin care a statuat asupra condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin.
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 28. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materia adoptării ordonanțelor de urgență, prin care a statuat asupra condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, de exemplu, prin
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
comunicării. Instanța nu va proceda însă la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru. ... 18. În jurisprudența sa, spre exemplu fiind Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 43 și 44, referitor la termenele prevăzute de art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stabilite de legiuitor pentru a face dovada achitării taxei
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
dintre cele stabilite de instanță prin încheiere nu atrage anularea cererii ca insuficient timbrată de către instanță, organele fiscale fiind cele care, în cazul eșalonării, procedează la urmărirea executării obligației. ... 22. Curtea a statuat, de altfel, în mod constant în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Așa fiind, atunci
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
legiuitor în cuprinsul art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a situațiilor în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
de cost, în cazul în care acestea sunt stabilite potrivit legii. ... Codul unor servicii comunitare de utilități publice va avea în vedere definirea serviciului comunitar de utilități publice, având în vedere atât tradiția națională, cât și legislația Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și definirea altor concepte fundamentale pentru domeniul vizat etc. Astfel, se are în vedere împrejurarea potrivit căreia nu toate serviciile comunitare de utilități publice se pot precalifica ca fiind de interes economic general
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]
-
Uniunii Europene, precum și definirea altor concepte fundamentale pentru domeniul vizat etc. Astfel, se are în vedere împrejurarea potrivit căreia nu toate serviciile comunitare de utilități publice se pot precalifica ca fiind de interes economic general. Atât legislația, cât și jurisprudența europeană prevăd că nu pot fi definite ca servicii de interes economic general serviciile care sunt prestate deja sau care pot fi prestate satisfăcător și în condiții care să răspundă interesului public de către întreprinderi care își desfășoară activitatea în
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]
-
Legea nr. 101/2016, mai ales dacă termenul de prescripție a fost întrerupt chiar de către autoritatea contractantă, context în care a indicat un alt termen de depunere a notificării în discuție. ... 10. În contextul criticilor formulate se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului aferentă prevederilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, sunt redate aspecte ce țin de procesul legislativ și de motivarea soluțiilor legislative cuprinse în Legea nr. 101/2016
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
din Constituție și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Existența unor limitări ale dreptului privind accesul liber la justiție este implicită exercitării acestuia, aspect recunoscut atât prin practica judiciară națională, cât și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu condiția ca restrângerea accesului la justiție să fie proporțională cu scopul urmărit și să nu fie de o manieră sau până la un nivel la care acest drept să fie atins în substanța sa
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]