476 matches
-
nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2011). Așadar, această derogare, aplicabilă numai controlului a posteriori de constituționalitate, vizează obiectul acestuia; - a treia derogare, tot de sorginte jurisprudențială, se referă la norma de referință în cadrul controlului de constituționalitate, respectiv textele Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
într-un recurs în interesul legii prin care recunoscuse, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu face altceva decât să creeze cadrul normativ pentru această posibilitate, consacrată doar pe cale jurisprudențială, stabilind un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 și având în vedere și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264114_a_265443]
-
lor teritoriale cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. 28. Din analiza jurisprudenței transmise de curțile de apel, cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost constatate aspectele arătate în continuare. 29. Într-o orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că gazele de șist sunt asimilate gazelor naturale, intră sub incidența prevederilor Legii nr. 238/2004 și aparțin domeniului public al statului. Potrivit art. 3 alin. (2) și anexei la Legea nr. 213/1998 , bogățiile subsolului în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
cu noi categorii de gaze naturale, pe măsura dezvoltării sectorului petrolier, s-ar ajunge la concluzia că activităților de explorare, dezvoltare și exploatare a gazelor de șist nu le-ar fi aplicabile prevederile acestei legi. 30. Într-o altă orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că gazele de șist nu formează obiect al proprietății publice conform Legii nr. 238/2004 și nici nu au fost declarate de interes național prin alt act normativ. Astfel fiind, gazele de șist fac parte din domeniul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
stabilirea faptului dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluționeze cauza în fond, apel sau recurs". 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, cu privire la stabilirea faptului dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
de procedură penală. Așa fiind, nu se poate aprecia că instanța, atunci când soluționează recursul, are de examinat pe fond propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive, ci se pronunță asupra motivelor de casare invocate. În favoarea aceleiași orientări jurisprudențiale s-a argumentat și în sensul că în cadrul examinării recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a soluționat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale, verificând existența probelor sau indiciilor temeinice privind săvârșirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
apreciat că judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale este compatibil să soluționeze cauza în fond, apel sau recurs. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-au folosit următoarele argumente: - cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală trebuie raportate la dispozițiile art. 149^1 alin. 4 și art. 159 alin. 2 din Codul de procedură penală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
a judecat recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus cu privire la măsura arestării preventive sau la prelungirea acesteia. 4. Opinia procurorului general Soluția propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia judecătorul este incompatibil, fiind incidente prevederile art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de procedură penală. Potrivit acestei orientări, argumentul principal îl constituie faptul că judecătorul care participă la judecarea recursului împotriva încheierii prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
are loc o analiză a probatoriului, aceasta revenind exclusiv judecătorului care soluționează fondul cauzei). 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat cea de-a doua soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că judecătorul care a soluționat recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a soluționat propunerea de arestare sau prelungire a măsurii arestării preventive a învinuitului ori inculpatului în cursul urmăririi penale nu este incompatibil să judece aceeași cauză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. Prin urmare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. Or, din examinarea hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei rezultă că marea majoritate a instanțelor apreciază că este admisibilă cererea de încuviințare a executării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262447_a_263776]
-
de lege ce constituie obiect al sesizării. 61. În ceea ce privește cerința noutății, ea este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementările nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. 62. În egală măsură, însă, noutatea, în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Din expunerea motivelor de neconstituționalitate invocate în susținerea excepției, Curtea observă că autoarea acesteia critică, în mod indirect, Decizia nr. 27 din 14 noiembrie 2011 , pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, arătând că soluția jurisprudențială, obligatorie pentru instanțele de judecată, pronunțată cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, în temeiul căreia dispozițiile legii speciale, și anume titlul VII din Legea nr. 247/2005 , se aplică prioritar față de legea generală, respectiv art. 480 și următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
falsă, sau ilicită , nu poate avea nici un efect." 26. În dreptul român acțiunea în revendicare este unul dintre principalele mijloace de protecție a dreptului de proprietate. Acțiunea nu este reglementată ca atare prin lege, ci s-a dezvoltat ca o creație jurisprudențială. Acțiunea în revendicare se definește ca acțiunea reală prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului persoanei care îl posedă. Principalul efect al unei acțiuni în revendicare este că instanța care admite o atare acțiune confirmă dreptul de proprietate al reclamantului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
85/2006 , în privința competenței materiale de soluționare și a admisibilității acțiunilor formulate de autoritatea publică în domeniul silviculturii pentru recuperarea de la personalul cu atribuții de pază a fondului forestier a contravalorii pagubelor produse prin tăieri ilegale de arbori. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursurile în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate la pct. 1. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
jurisprudențial Prin recursurile în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate la pct. 1. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, instanțele de judecată au considerat că judecarea acestor cereri este de competența instanțelor de jurisdicția muncii, potrivit dispozițiilor titlului XII "Jurisdicția muncii" din Codul muncii, și că acțiunile sunt admisibile, examinând pe fond cauzele cu care au fost învestite. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
numire, ci își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă. În acest sens, au fost avute în vedere și prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 . 3.2. Într-o a doua orientare jurisprudențială, instanțele au apreciat că acțiunile formulate de autoritatea silvică pentru angajarea răspunderii patrimoniale a personalului silvic contractual cu atribuții de pază a fondului forestier sunt admisibile, iar competența de soluționare a acestora aparține instanțelor de contencios administrativ. În acest sens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
patrimoniul, în cazul angajării răspunderii civile a funcționarului public, ci prevede, în acest scop, o procedură specială, mai facilă. 4. Opinia procurorului general Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că a treia orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, pentru considerentele arătate în continuare. Din interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (3), art. 4, art. 7, art. 58 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
sensu, în care este parte persoana încadrată ca personal silvic cu atribuții de pază a vegetației forestiere, antamarea acestei chestiuni este relevantă pentru soluționarea cauzei. Relevanța acestei chestiuni derivă din faptul că întreaga argumentație a uneia dintre cele două orientări jurisprudențiale, precum și opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt fundamentate pe teoria că întregului personal silvic, fără distincție, îi este aplicabil statutul funcționarului public, în virtutea normei de trimitere de la art. 58 alin. (1) din Ordonanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și de gravitatea faptei săvârșite". Însă, temeiul de drept al acțiunilor soluționate prin hotărârile judecătorești care au conturat orientările jurisprudențiale diferite și care au stat la baza promovării prezentului recurs în interesul legii îl reprezintă dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 , care instituie răspunderea patrimonială a personalului cu atribuții de pază a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
care au realizat investiții în timpul șederii legale în România. Textele legale criticate sunt lipsite de precizie și claritate și nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul de a fi "suficient de accesibil și precis încât să înlăture orice risc de arbitrariu", astfel încât deschid calea unor abuzuri din partea Oficiului Român pentru Imigrări. În opinia autorilor excepției, textele de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209269_a_210598]
-
că persoanele îndreptățite la restituire sunt doar cultele religioase, nu și fundațiile constituite de acestea, iar extrasele de carte funciară nu fac dovada proprietății, ci doar a unui drept de administrare, este de natură să creeze o incertitudine administrativ-jurisdicțională și jurisprudențială izvorâtă dintr-o aplicare discreționară a dispozițiilor legale incidente, contrară principiului securității juridice și al preeminenței dreptului, precum și eficacitatea dreptului de acces la justiție. În calitate de garant al supremației Constituției, Curtea Constituțională trebuie să sancționeze orice tendință de limitare ori suprimare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
competente nu pot opera înscrierea în cartea funciară pe baza unor "considerații istorice de ordin general" (Hotărârea din 4 noiembrie 2014, pronunțată în Cauza Sociedad Anonima del Ucieza împotriva Spaniei, paragrafele 96 și 97). Se mai susține că această soluție jurisprudențială, prin care se neagă dreptul tabular existent la data deposedării și se recunoaște un drept de proprietate în favoarea statului, încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii și vine în contradicție și cu jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia "a considera, într-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
Legea nr. 357/2003 , contravin prevederilor art. 23 alin. (1) din Constituție, interpretate, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, în concordanță cu dispozițiile "art. 5 paragraful (1) lit. f) din Convenția europeană a drepturilor omului" și cu practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, se susține că garanțiile instituite la nivelul Constituției României și al Convenției europene a drepturilor omului în ceea ce privește dreptul la libertate și la siguranță al persoanei sunt ��ncălcate pentru următoarele argumente: textele de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168464_a_169793]
-
mai mult de 10 ani, dreptul de a fi primiți, cu scutire de examen, în ordinul profesional (Ștefan și Ștef, citată anterior, pct. 34). 17. Or, în speță, Hotărârea din 17 septembrie 2002 nu poate fi calificată drept un reviriment jurisprudențial fondat pe noua interpretare a legii, deoarece Curtea Supremă de Justiție nu a explicat motivele schimbării poziției sale înainte de a reveni, ulterior, la jurisprudența sa constantă. În acest context, Hotărârea din 17 septembrie 2002 pare a fi unică și arbitrară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255720_a_257049]
-
deoarece Curtea Supremă de Justiție nu a explicat motivele schimbării poziției sale înainte de a reveni, ulterior, la jurisprudența sa constantă. În acest context, Hotărârea din 17 septembrie 2002 pare a fi unică și arbitrară (ibidem, pct. 26). 18. Această incoerență jurisprudențială, coroborată cu absența unui mecanism capabil a asigura coerența practicii în cadrul celei mai înalte instanțe interne, a avut ca efect privarea reclamantului de dreptul de înscriere în ordinul profesional, cu scutire de examen, în timp ce altor persoane aflate într-o situație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255720_a_257049]