1,003 matches
-
și de art. 14 alin. 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Se mai susține că "nu atât din perspectiva neingradirii dreptului la muncă, ce poate fi invocată de către un avocat, ci, îndeosebi, din unghiul de vedere al justițiabilului se pune problema dacă art. 24 alin. (2) din Constituție poate fi supus efectului restrictiv al art. 49 din Legea fundamentală". În acest sens se arată că "nici unul din temeiurile menționate în art. 49 alin. (1) din Constituție nu poate
DECIZIE nr. 190 din 10 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi a dispoziţiilor art. 71 şi art. 69 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132589_a_133918]
-
alin. (2) din Constituție poate fi supus efectului restrictiv al art. 49 din Legea fundamentală". În acest sens se arată că "nici unul din temeiurile menționate în art. 49 alin. (1) din Constituție nu poate justifica restrângerea sferei de opțiune a justițiabilului în exercitarea dreptului sau la apărare". Se apreciază că, dimpotrivă, "restrângerea exercițiului anumitor drepturi și libertăți se poate impune, în condițiile prescrise de art. 49 alin. (2) din Constituție, tocmai în scopul ocrotirii dreptului la apărare, precum și a drepturilor pe
DECIZIE nr. 190 din 10 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi a dispoziţiilor art. 71 şi art. 69 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132589_a_133918]
-
îndeplinesc, cu respectarea dispozițiilor legale și a prevederilor din regulamente, atribuțiile de judecător delegat la Registrul comerțului, la Biroul de publicitate imobiliară, judecător-sindic, coordonator al compartimentelor de executări civile și penale, arhiva și registratură; ... f) mențin raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu ceilalți participanți la activitatea de judecată, în limitele normelor legale sau regulamentare, ale politeții și corectitudinii; ... g) respectă cu rigoare principiile de desfășurare a procesului, după caz, în faza de urmărire penală sau în faza de judecată (legalitatea
REGULAMENT din 10 decembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării într-o funcţie de execuţie vacanta sau pe loc la instanţe şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139244_a_140573]
-
îndeplinesc, cu respectarea dispozițiilor legale și a prevederilor din regulamente, atribuțiile de judecător delegat la Registrul comerțului, la Biroul de publicitate imobiliară, judecător-sindic, coordonator al compartimentelor de executări civile și penale, arhiva și registratură; ... f) mențin raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu ceilalți participanți la activitatea de judecată, în limitele normelor legale sau regulamentare, ale politeții și corectitudinii; ... g) respectă cu rigoare principiile de desfășurare a procesului, după caz, în faza de urmărire penală sau în faza de judecată (legalitatea
ORDIN nr. 2.958/C din 10 decembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării într-o funcţie de execuţie vacanta sau pe loc la instanţe şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139243_a_140572]
-
penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională. ... (4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) și (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă. ... ------------- Art.
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133187_a_134516]
-
căilor de atac. Mai mult, art. 59 alin. 2 din Codul de procedură penală prevede că, atunci " Când părțile se înfățișează, se ascultă și concluziile acestora". În consecință, de vreme ce nu se judecă fondul cauzei, nu se poate susține că interesele justițiabililor ar fi prejudiciate. În realitate faptele asupra cărora este chemată să se pronunțe instanță competența să judece cererea de strămutare nu țin de pricina însăși, ci de asigurarea condițiilor pe care le implică normele procedurale, respectiv nepărtinirea și obiectivitatea în
DECIZIE nr. 82 din 8 martie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. 3 şi 4, art. 57 alin. 1 şi art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134819_a_136148]
-
a principiului consacrat la art. 53 alin. (1) din Constituție, conform căruia cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, este legal și firesc că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993
DECIZIE nr. 16 din 22 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (3), ale art. 11 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140109_a_141438]
-
că instanțele Curții de Conturi funcționează, ca și instanțele de drept comun, pe baza acelorași principii, si anume: principiul independenței judecătorilor financiari [art. 107 alin. (1)]; principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, care se realizează prin aceea că justițiabililor din cauzele de competență instanțelor financiare li se aplică aceleași reguli de procedură și de drept substanțial; principiul legalității instanțelor financiare [art. 8 alin. (1) și art. 13 alin. (1)] și al activității desfășurate de acestea (competența și procedura urmată
DECIZIE nr. 312 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 şi 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139898_a_141227]
-
de neconstituționalitate. Soluția s-a bazat, în esență, pe faptul că "accesul liber la justiție nu înseamnă și gratuitatea acestuia. Art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1
DECIZIE nr. 28 din 30 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9, 10, 11, 12, ale art. 13 alin. (1), ale art. 14, 15 şi 17 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, precum şi ale art. 1, 5^3, art. 19^20 alin. (1), art. 19^22 alin. (3) şi ale art. 19^23 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140328_a_141657]
-
nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile
DECIZIE nr. 28 din 30 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9, 10, 11, 12, ale art. 13 alin. (1), ale art. 14, 15 şi 17 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, precum şi ale art. 1, 5^3, art. 19^20 alin. (1), art. 19^22 alin. (3) şi ale art. 19^23 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140328_a_141657]
-
inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detașați în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție informări asupra activității parchetelor și
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138179_a_139508]
-
inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detașați în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție informări asupra activității parchetelor și
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*) - (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142425_a_143754]
-
instanțe, după trebuințele serviciului, mai multe complete, care să judece în aceeași zi, concomitent sau succesiv. Tribunalul Militar cu aceasta, compunere judeca toți infractorii militari activi, pînă la gradul de căpitan inclusiv, pe asimilații lor activi și pe toți nemilitarii justițiabili de Tribunalele militare, oricare ar fi gradul pe care aceștia îl au în rezervă sau retragere la data judecării. Cînd tribunalul militar va avea mai multe secțiuni, cel mai vechi în grad dintre președinți va purta titlul de prim președinte
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
dela art. 260. Articolul 110 Ofițerii și gradele inferioare din corpul jandarmeriei, sînt justițiabili de instanțele ordinare pentru infracțiuni săvîrșite în exercițiul funcțiunii lor, relativ la poliția judiciară, numai cînd lucrează că auxiliari ai autorităților administrative sau judecătorești civile. Articolul 111 Justițiabilii instanțelor militare sînt supuși jurisdicțiunii instanțelor ordinare, cînd savarsesc un delict de audiență în fața unei asemenea autorități judecătorești. Articolul 112 Infractorii justițiabili de tribunalele militare pot fi judecați de instanța pe teritoriul căreia s'a comis faptul, sau de aceea
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
funcțiunii lor, relativ la poliția judiciară, numai cînd lucrează că auxiliari ai autorităților administrative sau judecătorești civile. Articolul 111 Justițiabilii instanțelor militare sînt supuși jurisdicțiunii instanțelor ordinare, cînd savarsesc un delict de audiență în fața unei asemenea autorități judecătorești. Articolul 112 Infractorii justițiabili de tribunalele militare pot fi judecați de instanța pe teritoriul căreia s'a comis faptul, sau de aceea pe teritoriul căreia a fost prins ori de aceea a unității din care infractorul făcea parte. Cînd însă mai multe tribunale militare
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
bord se judecă și orice nemilitar, care ar comite vreuna din infracțiunile prevăzute la cartea IV-a; titlul III, capitolul IX și pedepsite pînă la un an închisoare. Capitolul 3 Competența tribunalelor militare Articolul 115 Tribunalele militare judeca pe toți justițiabilii de instanțele militare, enumerați la cartea ÎI, titlul I din acest cod, cu excepțiunea celor dați în competența consiliilor de judecată și a consiliilor de justiție de bord. Tribunalul militar din Capitala țării judeca și pe ofițerii generali. Că instanțe
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
respectivă, precum și ofițerii, subofițerii combatanți și asimilați, gradele inferioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechiziționat care nu aparțin, sub nicio formă, vreunei divizii sau Corp de Armată din acea armata. Intra în competența Curților Marțiale din zona interioară toți justițiabilii de instanțele militare, pentru toate infracțiunile săvîrșite pe teritoriul respectiv. Articolul 126 Intra în competența Curții Marțiale a Marelui Cartier General, ofițerii de toate gradele afară de generali, subofițerii combatanți și asimilați, gradele interioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechiziționat
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Curții Marțiale a Marelui Cartier General, ofițerii de toate gradele afară de generali, subofițerii combatanți și asimilați, gradele interioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechiziționat, care țin organic sau în orice alt mod de Marele Cartier General. Articolul 127 Infractorii justițiabili de Curțile Marțiale, atrag în competența acestor Curți pe toți acei care au participat la comiterea infracțiunii, ca: autori principali, coautori, instigatori, complici, tăinuitori și favorizatori. Articolul 128 Infractorii nemilitari, cînd sînt trimiși în judecată Curților Marțiale, se judecă de către
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
aflate În curs înaintea Tribunalelor Militare, la data începerii stării de război. ... Cartea III Procedura înaintea instanțelor penale militare Titlul I Poliția judiciară și deschiderea acțiunii penale Capitolul 1 Poliția judiciară Articolul 130 Poliția judiciară militară cercetează infracțiunile comise de justițiabilii instanțelor militare, adunand probele și indiciile, pe care le preda autorității însărcinate cu deschiderea acțiunii penale: Ofițerii poliției judiciare militare exercita atribuțiunile lor, pe teritoriul circumscriptiunii ce le aparține, sau, în mod excepțional și pe teritoriul altei circumscripții, în care
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
ordin de urmărire suplimentar. După emiterea acestui ordin, el va lua inculpatului un nou interogatoriu, asupra noilor învinuiri. Tot astfel se va proceda și în cazul cînd ar există indicii că, în faptul imputat învinuitului ar fi implicate alte persoane justițiabile de instanțele penale militare. Dacă însă judecătorul de instrucție militar constată că faptul imputat învinuitului întrunește elementele unei infracțiuni calificate altfel decat aceea pentru care este deschisă acțiunea penală, nu va mai fi necesar un nou ordin de urmărire. În
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
citi, de față fiind și condamnatul, în prezența trupei sub arme, a ofițerilor, subofițerilor, maiștrilor militari și asimilaților lor din garnizoana. Articolul 457 Toate dispozițiunile din codul penal și alte legi speciale relative la infracțiuni și pedepse se aplică și justițiabililor de instanțele militare, întrucat, prin codul de față, nu s'ar dispune altfel. Plângerea prealabilă, pentru urmărirea infracțiunilor care necesită o atare plângere, de competență instanțelor militare, se va putea face, pentru militari, si pe cale de raport ierarhic, ce se
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
serviciul său pentru a completa termenul legal de serviciu obligator în armată activă. Nu există, pentru militari, prescripție pentru trădare. Articolul 459 Pedepsele prevăzute de codul penal pentru crimele de înaltă trădare, spionaj și acelea în contra siguranței Statului, sînt pentru justițiabilii de instanțele militare în timp de razboiu: moartea în loc de muncă silnica pe vieata sau o pedeapsă cu un grad mai mare decat cea prevăzută de lege pentru toate celelalte cazuri. Articolul 460 Infracțiunile comise de militari și pe care codul
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
codul penal și legi speciale le pedepsesc cu munca silnica, sau cu o pedeapsă de un grad mai mare ca închisoarea, se vor putea pedepsi în timp de razboiu cu munca silnica pe vieata. Articolul 461 Infracțiunile comise de toți justițiabilii instanțelor militare și pe care legile le pedepsesc cu închisoare corecționala, se vor pedepsi, în timp de razboiu, cu mai mult decat maximum prevăzut de lege, pentru fiecare din acele infracțiuni, fără însă a depăși îndoitul acelui maximum, afară de cazul
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
sau din zona interioară, va putea edicta, prin ordonanțe, publicate și afișate, infracțiuni cu pedepse menite să garanteze siguranță armatei, apărarea țării și ordinea publică. Articolul 462 Dispozițiunile prevăzute în codul penal, referitoare la măsurile de siguranță, se aplică și justițiabililor de tribunalele militare cu distincțiunile din acest titlu. Articolul 463 Detențiunea preventivă va fi computata în întregime, în cuantumul pedepsei aplicate. Articolul 464 Dispozițiunile art. 41 și 65 din codul penal sînt aplicabile și la instanțele militare. Comisiunea de supraveghere
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
dispozițiuni din codul penal, relativ la recidiva generală, sînt aplicabile și militarilor, pentru toate infracțiunile de drept comun. Articolul 467 Dispozițiunile din codul penal, referitoare la modificarea pedepselor în cazul cînd se recunosc scuze legale sau circumstanțe atenuante, se aplică și justițiabililor de tribunalele militare, în aceleași condițiuni. afară de cazurile cînd s'ar prevedea altfel în prezentul cod. Nu se poate substitui amendă închisorii, în cazul infracțiunilor prevăzute de codul de față. Pedeapsă cu moartea va fi tranformata în munca silnica pe
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]