232 matches
-
să prindă pe Tudor și să-l omoare la miezul nopții...” (Galaction, I, 114) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență din care rezultă funcția de complement de excepție se exprimă, în general, prin elemente relaționale. Se juxtapune direct termenului regent complementul de excepție dezvoltat, realizat pe baza formei de gerunziu a verbului a excepta: Exceptând ziua de marți, el stătea toată săptămâna în bibliotecă. Când are structură simplă, complementul de excepție este marcat de: • locuțiuni prepoziționale; acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întors obosită acasă. Articularea Rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a complementului predicativ îl are gradul de determinare prin articol a substantivului sau adjectivului. Realizând funcția de complement predicativ, substantivul nu primește articol hotărât, nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: „După doi ani s-a întors doctor.” Se distinge, prin aceasta, de subiect: „După doi ani s-a întors doctorul.” sau de complementul comparativ: • complement predicativ: Vorbește mai bine ca doctor. • circumstanțial
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai vechi timpuri. Piatra filosofală iese din noaptea care o șine prizonieră pentru a lăsa să apară conștiența și lumea manifestă. Ieșită din haos, din neant și din nediferențiere apare ca o continuare a naturii umane, identitate redusă care se juxtapune identității uriașe a universului. Piatra e sămânța, pământul, matricea, oul, elixirul chintesenței. Pe vârful munților, în apropierea cerului, în peșteri, pe insule se ascund artefactele ce împlinesc arcanele și frământă inițiații în fața idealului lumesc de a ști, de a cunoaște
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a uitat că toate zeitățile se regăsesc în respirația lui1084. De aceea începând de la Zarathustra sacrul a contrariat profanul, pentru că viziunea sa primită de la Înțeleptul Dumnezeu a statuat conceptul contrarelor bine/rău, lumină/ întuneric, trup/suflet, viață/moarte și a juxtapus ritualurile aducând eschatologic timpul la dimensiunile contemporane. Acest dualism mental dublat de percepția afectivă constituie baza sacră a artei poetice. Crai-nou verde-pal, și eu singur Prin crengile cu sunet de schelet, - Învinețit ca un cadavru... -Vino-n zăvoiul violet. Or, nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adevărurile utile și lăsând să piară ca fals ceea ce îi dăunează. Viața se află într-un contrast peren cu formele culturale pe care ea însăși le produce, în măsura în care acestea din urmă au tendința să se cristalizeze și să i se juxtapună. În fața vieții sufletului care vibrează fără a se putea dezvolta în mod nelimitat, și care este într-un anume sens creatoare, se află produsul său solid, în mod ideal de neclintit, care are neliniștitorul efect retroactiv de a fixa, mai
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
marcând terminarea unui vers, sau acționând ca organizator, uneori singurul organizator, al structurii strofei. Dar, în primul rând, rima are un sens, și de aceea este foarte strâns legată de întregul caracter al unei opere poetice. Datorită rimei cuvintele sunt juxtapuse, corelate sau opuse unele altora. Se pot distinge mai multe aspecte ale acestei funcții semantice a rimei. Ne putem întreba : care este funcția semantică a silabelor care rimează ? Rima se află în sufix (character, register), în rădăcinile cuvintelor (drink, think
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
forței sau a inventivității. Cu imaginea exuberantă am ajuns, din punct de vedere istoric, la Marlowe, primul dintre marii elizabetani, și la preromanticii Burns și Smart ; această imagine, ne spune Wells, este "deosebit de importantă în numeroase poezii de debut". Ea juxtapune "doi termeni largi, valoroși din punct de vedere imaginativ" ; ea pune față în față două suprafețe întinse, netede. Cu alte cuvinte, această categorie include comparațiile libere, raporturile bazate pe categorii evaluative simple. Burns scrie : My love is like a red
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mai târziu. Heinz von Foerster, unul dintre cei mai entuziaști participanți la conferințele Macy din anii 46-54 ai secolului trecut, și-a continuat cercetările științifice, încercând să dezvolte o „cibernetică a ciberneticii”. Cuvântul de bază era „auto” căruia i se juxtapuneau principalele concepte cibernetice. Astfel, el a încercat să definească într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
15 ani, o fată, mai bine zis, a fost accidentată de ministrul Transporturilor, potrivit presei. Există diferențe între cele trei tipuri de mai sus în ceea ce privește numărul elementelor coordonate. În liste și enumerări aflate în poziția de subiect, de obicei sunt juxtapuși mai mult de doi termeni. Sintagmele de doi termeni juxtapuși au o anumită intonație și lasă să se înțeleagă că aceștia nu formează un set închis (mai sunt și alte elemente în acest set, care nu sunt precizate sau cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
juxtapus îl înlocuiește pe primul (deci s-ar putea încadra enunțul la tipul C). Alte extinderi pot fi încadrate și la enumerări, dacă extinderea vizează mai degrabă multiplicarea referinței, nu precizarea sa. Distincția este mai ușor de făcut dacă nominalele juxtapuse denumesc persoane sau obiecte concrete. În exemplul (147), casa, mașina, terenul de golf și herghelia de la Ploiești sunt termeni care denumesc entități concrete și nu se poate considera că vreunul dintre ei îl explicitează pe cel anterior. Pot apărea probleme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
concrete. În exemplul (147), casa, mașina, terenul de golf și herghelia de la Ploiești sunt termeni care denumesc entități concrete și nu se poate considera că vreunul dintre ei îl explicitează pe cel anterior. Pot apărea probleme de încadrare dacă nominalele juxtapuse sunt abstracte și ar putea fi considerate apropiate semantic, deoarece sinonimia sau echivalența semantică este, în bună măsură, un fenomen subiectiv. În (148), termenii juxtapuși pedepsirea politicianului corupt și excluderea sa din partid ar putea fi considerați echivalenți semantic, având
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dacă termenii juxtapuși nu formează o astfel de unitate referențială, avem a face cu o relație de coordonare sau cu un alt tip de relație. La o primă vedere, pare ușor de făcut legătura între cele trei tipuri de structuri juxtapuse de mai sus și relațiile de coordonare și cea apozitivă: dacă este implicat un singur referent (tipul C și parțial structurile de la tipul B), avem a face cu o relație apozitivă, dacă sunt implicați doi sau mai mulți referenți (tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
obiectului parodiat, adică a tipului bildungsroman: „Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman este o adevărată viață de tânăr. Când zicem adevărată viață, ne gândim la faptul că nimic nu este inventat înainte de a fi.” Pe orizontala parodiabilului sunt juxtapuse o serie de texte ținând de coduri a căror particularizare permite reglarea discursului pe frecvențe joase, minimalizatoare față de ideea „înaltă” de literatură: jurnalul de tinerețe al naratorului, o scrisoare a părinților naratorului adresată acestuia, confesiunile soției naratorului. Însuși actul scrierii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
stil derivat: [...] intra și dădea bună seara numai Catrinei, spunând de fiecare dată că la proștii ăilalți nu dau bună seara. (M. Preda, Moromeții). Stilul indirect liber are de asemenea efect polifonic, dar discursul naratorului și cel al personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuație specifice stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva care putea să însemne că tatăl său vorbește să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în același fel cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
munca de interpretare, în plus, preocupările sale se dispersează în sfera gramaticii și a retoricii (etimologii, diferențe, analogii, glose) și acest lucru conferă întregii sale producții un caracter aproape impersonal; aceasta pare a fi exclusiv fructul unor compilații unde sunt juxtapuse adesea izvoare sacre și izvoare profane; pe deasupra, s-au pierdut corespondența și omiletica sa. Toate acestea fac dificilă cunoașterea unui autor ca Isidor. Astfel, acum câteva decenii, cercetătorii se mulțumeau să-l considere un simplu compilator și din analiza operei
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
posibil să estimăm viteza cu care sînt prezentate diverse evenimente. Tot așa cum viteza în trafic se măsoară prin juxtapunerea cantității de timp implicate și distanța parcursă (face șaizeci de kilometri pe oră), cantitatea de timp acoperită de fabulă poate fi juxtapusă cu cantitatea de spațiu din text pe care îl cere fiecare eveniment: numărul de pagini, rînduri sau cuvinte. Aceasta este soluția pe care au ales-o Müler și discipolii săi. S-au ridicat destule obiecții la analizele școlii lui Müler
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
biografii și lăsând în completă uitare literatura. De altfel, se pare că neputința de a se detașa de antipatiile, declarate sau subînțelese, față de anumiți scriitori l-a împiedicat pe G. să-și organizeze rezultatele observației critice în sinteze. Volumele sale juxtapun cronici publicate în periodicele literare. În varii ocazii teoretizează justificativ asupra criticii foiletonistice, considerând cronica literară „una dintre cele mai importante întrupări ale spiritului critic, dornic de a se legitima legitimând [...]. O formulă memorabilă, o metaforă pot fi desăvârșite sinteze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
modernității clasicizate, romanul Parfumul rochiei mixează două scriituri cu narator ubicuu - un realism ironic-sordid al banalității, cu etalonul în Dimineață pierdută a Gabrielei Adameșteanu, și un realism magic, cu bune pagini în linia V. Voiculescu, Mircea Eliade, Ștefan Bănulescu. Se juxtapun mutațiile situării în lume din conștiința a trei generații, la finele anilor ’80, sub apogeul bolnav al ceaușismului. Cu toată amploarea acoladei în timp, narațiunea stagnează în perimetrul unor partituri individuale. Armenii în istorie și cultură grupează în trei secțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
În cele din urmă, Într-o configurație mozaicală a unei anumite stări de spirit nu mai puțin complexe. Considerat panoramic, Ulise e un poem de factură „cubistă” sau „simultaneistă”, În care, cum observa Marcel Raymond despre Zona lui Apollinaire, „se juxtapun pe un plan unic, fără perspectivă, fără tranziție, și adesea fără raport logic aparent, elemente disparate, senzații, judecăți, care se Întrepătrund În fluxul vieții psihologice”. Eroul homeric devenit emblemă a eului liric, Își desfășoară „călătoria” În cotidianul metropolei moderne, transformînd
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
citat de Eddy Roulet în "Vers une approche modulaire de l'analyse du discours", în Cahiers de linguistique française, nr. 12, 1991, p. 76 În această replică, produsă totuși de un scriitor într-o situație de control puternic, enunțurile sînt juxtapuse. Legăturile sînt asigurate de elemente ca "și", "trebuie să spun că", "atunci", "ei bine" al căror conținut nu este precis și care nu pot fi separate de intonația și de pauzele aferente etc. Enunțuri independente de mediu Acestea tind să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lipsită de rest. Dimensiunea politică a artei muzicale - cenzura publică a oricărui anarhism programatic - dispare. Moartea cuvântului validează opera insidioasă a promiscuității estetice. În locul rostirii limpezi izbucnește banalitatea gemetelor explicite. Reîntoarcerea literară a hetairelor și consacrarea civică din lupanare se juxtapun. Prostituția naște o profesie. Iadul neputinței e absolvit de orice păcate. În goana după o alteritate care se refuză, sublimul răsare dincolo de bine și de rău. Doar progresul către sfera dezarticulării mai interesează. Călătoria spre elixirul somatic al curiozității, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dramatice, dar foarte diferite din punct de vedere structural, viziunile quasimodiene sunt când punctuale, monoimagistice, cănd fragmentate, întrerupte, discontinue, ca într-un tablou cubist ce se structurează pe o succesiune de scene aparent fără legătură una cu cealaltă. Deseori ermeticul juxtapune imagini disparate, ireale, pentru a spori tensiunea din momentul trezirii. Încărcătură emoțională diferită a visului și a stării de trezire accentuează la Quasimodo dedublarea eului, ce izvorăște din dorința constantă de a se află într-un alt spațiu și într-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo și în titlul cantului Dragoste și Moarte și în primul vers al aceluiași, Quasimodo îi alătura, s-a constatat, în Fraților Cervi. Prin această declarație care trimite la Leopardi, Quasimodo subliniază
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
București, unde și colaborează la un ziar obscur, tânărul va fi ucis întâmplător, în timpul rebeliunii legionare. Biografia protagonistului, scrisă (conform unei convenții tradiționale) pe baza unui caiet găsit, nu structurează romanul, fiind doar cel mai lung episod din cele patru, juxtapuse oarecum arbitrar. „Tranșe de viață”, relevante individual, dar nejustificate de un sens, compun romanul Strălucirea cristalului, cronică a faptelor petrecute, timp de câteva luni, într-o clinică bucureșteană de psihiatrie. Fluxul narativ înregistrează paralel activitatea medicală legată de două cazuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
în SUA. CIVIL RIGHTS MOVEMENT În SUA, Mișcarea drepturilor civile în general, comparabilă cu o mișcare de aceeași natură în țările occidentale, este legată de o componentă specifică, mișcarea drepturilor civile promovată de militanți ai comunității afro-americane, cu care se juxtapune în măsura în care se urmărește atingerea unor obiective legitime prin mijloace non-violente (vezi FLOWER POWER), culminând în anul 1968. Ea este recunoscută a fi cea mai revoluționară mișcare socială în America secolului al XX-lea (Cusatis: 31). Începutul simbolic al mișcării (combinate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]