674 matches
-
femeie moartă într-un sicriu, o fetiță jucându-se cu un ursuleț de jucărie. Audiența a interpretat expresia actorului în funcție de context, văzând-o fie reflexivă, fie tristă, fie caldă, paternală. Sensul nu este indus de unul dintre elemente, ci de juxtapunerea lor. Sensul nu este spus sau arătat explicit, ci este creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
pierderea limbii, presupusa execuția a sa și hotărârea sa de a-și părăsi casa și de a călători la Taghaza sunt toate rezultatele deciziei sale care i se pare dreaptă în conformitate cu convingerile sale religioase de la acel moment. Există, de asemenea, juxtapunerea absurdă dintre perceputa dreptate a religiei și mijloacele violente și dăunătoare de care tribul și naratorul se folosesc pentru a-o realiza. Este prezentă, de asemenea, noțiunea absurdă că virtutea creează păcatul. În casa Idolului, tribul i-o prezintă naratorului
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
la interior și poligonal la exterior, boltit, cu ușă la sud și două ferestre, una axială și una spre nord. Este despărțit de naos prin catapeteasmă din lemn, având patru registre de icoane. Pictura Executată în tehnica ulei, compartimentarea și juxtapunerea registrelor de sfinți în picioare, medalioane, scene, este realizată cu economie de mijloace reprezentative dar căutându-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu stil propriu tehnicii adoptate. Icoanele catapetesmei sunt pictate în tehnica ulei, de factură realistă, cu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
capitole sunt prezentate alternativ cu cele preluate din jurnalele lui Estraven. Jurnalele sunt scrise tot la persoana întâi, dar, deoarece nu au fost destinate publicului, oferă o impresie mult mai caldă despre Estraven decât cea prezentă în observațiile lui Ai. Juxtapunerea celor două oferă o viziune completă a conflictului interior și exterior. Între capitolele dominate de cele două personaje apar fragmente ale civilizației de pe Gethen/Iarnă: rapoarte etnologice, relatări despre mituri și legende indigene și descrierea unor ceremonii religioase. Aceste capitole
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
reprezintă o inovație majoră în practica alianțelor militare - symmachiilor, ale lumii antice, în măsura în care reprezintă o organizare militară și politică permanentă, și nu o simplă juxtapunere conjucturală de forțe militare, cum erau alianțele bilaterale sau multiple anterioare. Liga are un consiliu, sunedrion, convocat anual la Delos, din care fac parte reprezentanții fiecărei cetăți membre, fiecare având - inclusiv Atena - câte un vot. Principalul obiectiv este constituirea unei
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
vorbi" va fi utilizat ca exemplu. «"Pale"» provine din fr. "parler", care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc «"fabulare"». Consoanele [l] și [r] sunt amândouă lichide; anumite limbi, ca de exemplu coreeană, nu fac distincție între cele două sunete. Juxtapunerea celor două consoane lichide (cum este cazul în cuvântul «parler»), face destul de posibila o eliziune, eliminarea uneia dintre ele. Creola haitiana a pierdut și [-r] final al verbului «parler», poate pentru că, din punct de vedere etimologic, sunetul [é] (-er) nu
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
fapt sintezele grafice la care ajunge prin eliminarea detaliilor și menținerea în permanență în registrul unui cromatism rafinat și sugestiv. Faza subiectelor inspirate din valorificarea impulsurilor folclorice, decorative și geometrizante a creat impresia unui decorativism cromatic, unde suprafața mizează pe juxtapunerea unor mari suprafețe colorate complementar. Apoi, în faza amplelor desfășurări spațiale, perspectiva și structura planurilor determină artistul, din necesități de relație și echilibru, să configureze necesare volume pe verticală. Arhitectura peisajelor sugerează sonorități cromatice rafinate, iar portretele aerul pesonal al
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
esență. Se poate observa și o anumită tipologie a gestului componistic, în care utilizarea diferitelor mecanisme de dezvoltare sonoră se concretizează în planul macroformei fie prin structurări și destructurări ale traiectelor muzicale ori prin acumulări de tipul texturilor, fie prin juxtapunerea sau superpoziția diferitelor module sonore.
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]
-
așa că am vrut doar să combin toate cele trei pentru sunet. Și tipul de persoana care sunt eu, mi se pare întunericul interesant într-un mod. Îmi place doar melodiile care sună că un pic nebune, cred că creează o juxtapunere interesantă între vocea mea, pentru că este atât de luminoasă, si fină, si drăguță, si dulce și nu vreau muzica mea să vină peste dulce sau frumosă. Îmi place opusul, deci mă gândesc la ceva care este întunecat și greu și
Tinashe () [Corola-website/Science/334971_a_336300]
-
vrei”. Propoziția imperativa devine în vorbirea indirectă o așa-numita „propoziție infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
zbor deasupra Stadionului Olimpic. La ora 21:00, ceremonia a început cu un film de două minute regizat de Danny Boyle și produs în colaborare cu BBC. Începând la sursa râului Tamisa din Gloucestershire, filmul a prezentat râul ca o juxtapunere de imagini din viața britanică contemporană și cea pastorală. Coloana sonoră a acestuia a fost alctuită din mai multe bucăți de piese muzicale, printre care se numără "Variații" de Andrew Lloyd Webber, tema muzicală a "EastEnders", compusă de Simon May
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]
-
același timp, Constantin Gruescu a intrat în posesia unor exemplare impresionante de flori de mină făcând schimburi sau cumpărându-le pentru a-și întregi colecția. Constantin Gruescu este cel care a descoperit o anumita formatțune de roci, Macla Gruescu, o juxtapunere de două cristale de curat de 7 centimentri intersectate într-un unghi de 90 de grade, cristale care formează o cruce albă. Muzeul de Mineralogie Estetică “Constantin Gruescu”, construit în una din camerele din propria casă a lui Constantin Gruescu
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
vocalice; adică, dialectele erau recunoscute, în special, prin diferențele lor vocalice. Aceste diferențe au apărut ca rezultat al pierderii lui "s" intervocalic și pierderii lui "i" și "w" din protogreacă. O astfel de pierdere a adus două foneme vocalice în juxtapunere, situație numită, deseori, "ciocnire vocalică". Pentru motive necunoscute, vorbitorii de greacă priveau două vocale consecutive ca fiind necorespunzătoare și, în timp, au schimbat pronunția pentru a le evita. Modul în care s-au făcut aceste schimbări a determinat dialectul. De
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
se desfasoara, generoasă, pe orizontală. Îndemnul pe care Ana îl adresează mulțimii, despre existența căruia știm din cuplarea imaginii cu narațiunea istorică (și nu neapărat din interpretarea expresiei faciale), este prezent și transmis prin postura oblica a corpului și prin juxtapunerea acestei posturi cu semiprofilul și privirea personajului, orientate activ către un punct din spațiul exterior tabloului. Efectul este unul de tridimensionalitate: scenă de pe pânză se extinde și capătă profunzime incorporând privitorul în întregime și umplând spațiul din jurul acestuia. Împreună, compoziția
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
foarte conștienți de faptul că această noțiune se actualizează Întotdeauna la plural: fiecare Încearcă mai multe sentimente de apartenență. Orice individ aparține, simultan și/sau succesiv, mai multor grupuri, și aceasta la diferite niveluri, În funcție de configurații variabile (inclusiv prin incluziuni, juxtapuneri sau intersectări ale acestor apartenențe): „O identitate se definește ca o construcție permanentă de caracteristici și apartenențe simbolice care marchează limite variabile Între două polarități: Înăuntru și În afară. Între cele două polarități ș...ț, există spații mixte, metisate, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În sensul juridico-politic al termenului, cea care conferă naționalitate sau cetățenie), chiar dacă orice apartenență (inclusiv cea națională, despre care tocmai am discutat) cuprinde anumite trăsături care țin de cultural (Blanchet, 2000). În ansamblu, „identitatea socială nu este simpla reflectare sau juxtapunerea În conștiința individului a apartenențelor și rolurilor sale: ea este o totalitate dinamică, În cadrul căreia aceste elemente diferite interacționează, fiind complementare sau conflictuale” (Lipiansky, 1998b, pp. 144-145). Sentimentele de apartenență și relațiile interculturale Caracteristicile sentimentului de apartenență fac posibile relațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
devalorizate”, concept dezvoltat de Erikson, citat de Mucchielli, 1986, p. 86), de strategii de disociere („tendința de a nu prezenta o anumită fațetă identitară decât În contexte favorabile și de a o disimula complet În alte contexte”) sau de sincretism („juxtapunere incoerentă de trăsături contradictorii provenind din culturi diferite”). Aceste dificultăți Însă, atunci când sunt depășite, devin etape ale drumului niciodată Încheiat spre o interculturalitate mai deplină. Una dintre modalitățile de a evita dificultatea constă În replierea identitară sau chiar În izolarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
abordare a tânărului din cartierele mărginașe (Le Roy, 1997). Într-un astfel de context, relațiile interculturale nu pot fi decât caricaturale. Acolo unde asemenea relații se impun În cadrul unei integrări politice căutate sau impuse, nu este tolerat decât efectul de juxtapunere, conform metaforei mozaicului, prezentă În cultura canadiană. Însă, cel mai adesea, această juxtapunere este considerată doar temporară, iar „creuzetul” unei culturi dominante (cultura white anglo-saxon protestant sau WASP În Statele Unite) trebuie să amestece În final (melting pot) toate aporturile exterioare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
context, relațiile interculturale nu pot fi decât caricaturale. Acolo unde asemenea relații se impun În cadrul unei integrări politice căutate sau impuse, nu este tolerat decât efectul de juxtapunere, conform metaforei mozaicului, prezentă În cultura canadiană. Însă, cel mai adesea, această juxtapunere este considerată doar temporară, iar „creuzetul” unei culturi dominante (cultura white anglo-saxon protestant sau WASP În Statele Unite) trebuie să amestece În final (melting pot) toate aporturile exterioare Într-o cultură comună, după formula bine cunoscută a pateului de ciocârlie: un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
actorii Își trăiesc raporturile șsublinierea noastrăț cu aceste trăsături. Astfel, cultura poate deveni semnificativă pentru etnicitate atunci când se confundă cu o formă de conștiință de sine a oamenilor” (Vinsonneau, 2002, p. 120). Identificările În contextul interculturalității nu rezultă așadar din juxtapunerea unor identități etnice date (ceea ce ne-ar duce la o perspectivă esențialistă), ci din negocierea, În cadrul unor interacțiuni multiple, a unor afinități și opoziții, a unor proximități și distanțe, pentru a constitui o realitate nouă, purtătoare de identitate. Ele se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
lucru: „vremurile democratice” În care trăim doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca dispoziție favorabilă coeziunii sociale, ne pregătește tocmai pentru această articulare, În cadrul normelor juridice, a sistemelor de valori și a simbolurilor comune. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
acestei legături? Teama de atomizare și dorința de a descoperi noi mecanisme comunitare capabile să refacă societatea se află acum În centrul proiectului sociologic. „Societatea formată din indivizi” persistă, se menține, datorită unor principii comunitare care depășesc cu mult simpla juxtapunere a intereselor personale. Dar care sunt aceste principii? Sociologii secolului al XIX-lea vor Încerca fiecare În felul său să răspundă la Întrebarea legată de formele moderne de integrare și de excludere. Karl Marx, În special În lucrările din tinerețe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea a sălbaticilor, la cea mai perfecționată, cea a civilizaților din clasa dominantă. Ceea ce numim cultura unei societăți date, la un moment dat și Într-un spațiu determinat, rezultă din juxtapunerea unor culturi diverse, unele cu rădăcini vechi (cultura „burgheză”, culturile populare tradiționale), iar altele mai recente (cultura „de masă” bazată pe divertisment, culturile importate). Juxtapunerea, trebuie să precizăm, mai mult decât fuziunea sau simpla convergență, deși au existat experimente și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cultura unei societăți date, la un moment dat și Într-un spațiu determinat, rezultă din juxtapunerea unor culturi diverse, unele cu rădăcini vechi (cultura „burgheză”, culturile populare tradiționale), iar altele mai recente (cultura „de masă” bazată pe divertisment, culturile importate). Juxtapunerea, trebuie să precizăm, mai mult decât fuziunea sau simpla convergență, deși au existat experimente și În aceste sensuri, ar corespunde cel mai bine semnificației obișnuite a termenului „metisaj”. Însă, cel mai adesea, ne mulțumim cu coabitarea expresiilor sau creațiilor provenite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ca sloganul metisajului să se dizolve Într-o situație intermediară, În cadrul căreia fiecare configurație culturală s-ar mulțumi să trăiască Într-un fel de „pace armată” cu partenerii săi, Într-o perspectivă de antagonisme temperate de eventuale deschideri Înspre posibilitatea juxtapunerii. Metisajul astfel Înțeles s-ar putea să fie doar un pseudo-concept născut ca efect al unei mode și care se pretează prea puțin la o utilizare practică. Existența societăților multiculturale și mai ales supraviețuirea lor cer, poate, ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]