110 matches
-
escelință" ([Shakespeare și arta națională] Eminescu: 2011, X, 198). Cercetătoarea retrasă la Văratec descrie "foarte puternica și durabila influență a lui Shakespeare asupra lui Eminescu" în termenii unei înrâuriri mai clare decât a oricărui alt autor, poate și decât cea kantiană, deși adeziunea poetului român este destul de explicită și entuziastă și în această direcție intertextuală. Căci, copiii mei, pământul nostru e mai sărac în genii decât universul în stele fixe și mai lesne se naște în văile nemăsurate ale haosului un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
du solhst!). Astfel, incontestabile merite ale lui Kant în domeniul moralei sunt datorită strădaniei lui neobișnuite de a întemeia o etică științifică pe baze la fel ca cele ale matematicii și științelor naturii din vremea să. Chiar dacă pentru mulți opera kantiana a fost considerate grea, cu un limbaj dificil, ea este o operă unitară, completă, dar în același timp, de neegalat. Cuvintele lui Titu Maiorescu descriu cel mai potrivit acest fapt: “Stilul lui Kant este rece ca gheața. Să nu uităm
Imperativul kantian al Demnităţii Umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
un fundament aprioric legat de ființă. Astfel, pentru el ideea de ființă stă și la baza moralei, întrucît ea constituie suportul legii morale și sursa judecăților acesteia. De acolo, maxima moralei promovată de Rosmini este și ea înrudită cu cea kantiană: "Urmează-ți întotdeauna în acțiunea ta lumina rațiunii". "Lumina rațiunii" a urmat-o și roveretanul cînd a conceput și a publicat la Lugano celebra sa carte Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici. , dedicat clerului catolic și scris cu intenția "investigării
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai puțin decât sperau Kant și neokantienii în încercarea de a întemeia principii substanțiale. În măsura în care argumentul lui Kant apelează în mod tacit la presupoziții antropologice, atunci el se abate de la propria metodă de a justifica etica. Dar o dată abandonată metafizica kantiană a Eu-lui, nu mai rămâne nimic în argumentul acestuia care să impună principiile liberale drept singurele potrivite pentru ființele umane". În fine, cea de a treia linie de gândire ține de doctrina contractualistă, care se află, de asemenea, într-o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
decisivă în procesul fundamentării teoriei frumosului și a instaurării sensurilor moderne ale conceptelor ei principale, ca a definit termeni cardinali pentru dezvoltarea posterioara a acestei discipline, cum au fost aceia de estetică, filosofia artei, judecată de gust sau literatura. Meditația kantiana asupra artei are, evident, drept sprijin, gândirea criticista, observă filosoful italian Antonio Banfi, dar ea derivă, în plus, "problemele și conținutul ei din căutările, analizele și discuțiile cu caracter estetic, atât de abundente în secolul al XVIII-lea"75. Asupra
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
gustul sunt totul? Interpretarea datelor puse în lumina de analiză scrierilor sale în contextul istoriei esteticii sau prin referințe la teoria literaturii conduce, pornind de la aceste întrebări și urmărind implicațiile ideilor și noțiunilor de lucru, la conturarea a trei teze kantiene fundamentale privitoare la creația poetica: 1) geniul este un compus din natură și raționalitate, ale cărui manifestări sunt strâns legate și influențate de sociabilitate; 2) condiția de posibilitate a metaforei este jocul liber concurent al facultăților subiective, imaginația și intelectul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cu Kant, metaforă. Cand reprezentarea este susceptibila de a fi subordonată unui termen, armonia facultăților se realizează pe baza unei reguli impuse de intelect; care nu suspenda dependența regulatoare, nu permite libertate de joc, nici, în consecință, simbolism. Comentând opera kantiana, Crowther vede, pe bună dreptate, în diferența dintre reprezentările adecvabile la concept, pe de-o parte, și cele din categoria ideilor estetice, pe de alta, o anticipare a distincției, curente azi, între imagini denotative și conotative, între cele care funcționează
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ideilor estetice, pe de alta, o anticipare a distincției, curente azi, între imagini denotative și conotative, între cele care funcționează ca simple semne și cele care au capacitatea de a stimula avansul gândirii asociative 183. La fel înțelegea această poziție kantiana Salim Kemal, cănd deslușea în indeterminarea semantica specifică poeziei, despre care vorbea filosoful german, nu confuzie sau inarticulare, ci posibilități multiple de conexiune interconceptuală 184. Pentru a rezolva, în planul teoretic, problema expunerii ideilor estetice, filosoful apelează la noțiunea de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
predecesorii lui], Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991. Villacañas
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, pp. 55-71. Cutler, Anna Alice, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, pp. 419-439. Guyer, Paul D., Formalism and the Theory of Expression în Kant's Aesthetics [Formalism și teorie a expresiei în estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1977, pp. 46-70. Kemal, Salim, The Importance of Artistic
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Ed. Católica, 1975, p. 11. 2 Marcelino Menéndez Pelayo, La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954, p. 71. 3 Anna Alice Cutler, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, p. 421. 4 Immanuel Kant, Observaciones acerca del sentimiento de lo bello y de lo sublime [Observații despre sentimentul frumosului și al sublimului], Madrid, Alianza Ed., 1990. 5 Immanuel Kant, La Crítica del Juicio [Critică facultății
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
prin niște scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii săi
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kristeller, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii], ÎI, "Journal of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 496-527. 44 M. Campo, La genesi del criticismo kantiano, pp. 398-399. De asemenea în (dintre lucrările citate de noi) L. W. Beck, Early German Philosophy, cap. III. 45 Alfred Baeumler, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Immanuel Kant, că dinamica endogenă a anarhiei internaționale este progresivă. Cu alte cuvinte, cu excepția unui șoc endogen, cultura anarhiei tinde să evolueze de la o lume hobbesiană a inamicilor la una lockeană a rivalilor și, în cele din urmă, la cea kantiană a prietenilor (Wendt, 1999, pp. 308-312). Odată ajunși în „relațiile de rol” kantiene (Wendt, 1999, p. 309) de amiciție, este improbabil ca politica internațională să regreseze. Schimbarea construcției sociale a anarhiei poate deci să îndepărteze îngrijorarea că vecinii noștri vor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
meu „asediat” din toate părțile de „forțele rațiunii și ale logicii”, ale „istoriei” chiar, „eul” meu mi-a născut „literatura”, un „sistem ficțional”, care croiește „cu materialul clientului”, cu „viața materială, evenimențială și psihologică”. Și aici, Încă o dată, am reflexe kantiene, categoriile sale apriorice, lucrul În sine, transcendalitatea, se bazează, nu-i așa, se „umple”, mai bine zis, de „molozul” realității materiei; de aici, și titlul capitolului „estetica transcendentală”, estetica - o „formă”, o știință a formelor. Iar din literatură, din literatura
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la "sincronismul opresiv", dictat, de regulă (adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost, în consecință, numai putința românească de a amâna (nu sunt convins ca ar fi și oprit) ceea ce scrie criticul urmând o mai veche observație kantiana "minoratul în viața popoarelor": sincronizarea impusă (cum se va fi întâmplat în vremea colonizării ruso-sovietice a României) ajunge destul de iute (cum, din nou, se va fi întâmplat în ținuturile valahe) la un minorat consimțit, la o subordonare încuviințată; lenea, abulia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fenomenelor, numită schemă transcendentală, face cu putință "aplicarea" categoriei la fenomene. Altminteri, această operație nu ar interveni și, astfel, nu ar fi constituită cunoștința (veritabilă). Tocmai prin schema transcendentală categoria capătă "semnificație", nefiind o formă goală a intelectului. Potrivit sistematicii kantiene, în chestiunea constituirii cunoștinței analogiile experienței stabilesc principii "dinamice", adică principii care își pot dovedi necesitatea numai "sub condiția gândirii empirice într-o experiență", asemenea postulatelor gândirii empirice în genere.135 Spre deosebire însă de axiomele intuiției și de anticipațiile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asemenea rol au: să constituie fenomenul și, desigur, cunoștința (veritabilă). Calea aleasă de Kant pentru a dezvălui acest "comportament" al facultății de cunoaștere este invers decât cel pe care am mizat până acum în prezentarea unor elemente judicative și potențialnon-judicative kantiene. Este clar că nu e posibil fenomenul fără intuiție; adică fără un obiect dat empiric. Dar faptul de a fi dat empiric presupune o sinteză a omogenului, apoi a diversului, veritabila sinteză fiind aceasta din urmă; pentru realizarea ei, am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
face atât cu sensibilitatea, cât și cu intelectul, iar în ultimă instanță, ele constituie "posibilitatea experienței". Totuși, "ultimul" lor sens este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri fenomenale); 2
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în teologie frumusețea absolută fiind Dumnezeu însuși, ea se comunică de la sine frumuseților relative din lume, precum se comunică existența, viața sau bunătatea și iubirea. în estetica metafizică a lui Schopenhauer bunăoară, care e sinteza celei platonice și a celei kantiene, frumusețea e o idee veșnică, dar impersonală. Gândirea lui Schopenhauer e ateistă și exclude atributul de personalitate vie a ideii veșnice. În consecință, această idee veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
moderne cât și al misterului, arătând oamenilor, însoțind-i în drumul lor, spre un scop îndepărtat și pur. [...] Poetul-gânditor ar garanta deopotrivă regenerarea finală și atingerea scopului, fără violență și ură8. Vitală pentru Weltanschauung-ul romantic, rămâne idea, de sorginte kantiana, ca poetul este, cum spune Bénichou, "o ființă rară și privilegiată"9. În viziunea wordsworthiană, el este capabil că, prin puterile magice ale imaginației, să creeze ceva absolut nou, unic, original, transgresând astfel condiționările propriei existente, lărgind sfera cunoașterii, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ion Barbu, dar și în cea a tradiției "poeziei pure", cu care are vădite relații, si care face din autorul american un precursor, poetul canalizează energiile universale, se instituie în ele pentru a le controla și le dă, în tradiție kantiana, măsura adevărată 17. Zicerea lui este sacra și dezvăluie adevăruri supreme. Totuși, entuziasmul nestăvilit al inspirației, al imaginației poetice creatoare, pare să spună tot Barbu, urmând îndeaproape pe Edgar Poe18, transformă opera poetica în expresia inconștiență a unei gândiri care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]