105 matches
-
evoluției energiilor din univers; tocmai de aceea conștiința este în acord cu realitatea fizică, devenind astfel posibilă cunoașterea. Deseori autorul personalismului energetic lucrează în marginea unor gânduri kantiene, dar rezolvările lui sunt într-un sistem de referință diferit de cel kantian. În ultimă instanță, putem spune, luând seama la diferențele de model filosofic, că eul are rolul unei "rațiuni afective", conștiința pe cel al "rațiunii teoretice", personalitatea pe cel al "rațiunii practice". Iar spontaneitatea aperceptivă kantiană devine anticipație personalist-energetică. Corespondențele dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
intuiție a priori, are sensuri care trimit la o "realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul pe care și-l propune C. Rădulescu-Motru în filosofia sa este sensibil diferit de cel kantian; iar legitimitatea criticilor filosofului român, relative la filosofia kantiană, este justificată prin asumpțiile pe care sistemul său se întemeiază. Cert este faptul că încadrarea teoretică pe care C. Rădulescu-Motru o propune pentru noțiunea timpului este alta decât cea a filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Charles Renouvier. Întâi, pentru că această filosofie deschide "epoca personalismelor" (deși termenul apare mai devreme, iar problemele persoanei au fost abordate cu mult înainte de acest moment); apoi, pentru că Renouvier și Rădulescu-Motru au fost socotiți, de unii dintre interpreții operelor lor, drept kantieni, sau cel puțin gânditori personaliști ale căror lucrări cuprind influențe kantiene, ceea ce ar constitui o probă pentru lucrul ambilor în spiritul unei formule filosofice de origine kantiană cu deschidere "personalistă". În prima lucrare de interpretare a lucrării Personalismul energetic, Vasile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
author is the interpretation of the "energetic personalism" from the anthropological point of view. From such perspective, the fundamental concept of the energetic personalism is the determinism through finality, constructed by Rădulescu-Motru in analogy with the formal structure of the kantian concept of finality. Therefore the revealing of the relationship between C. Rădulescu-Motru's philosophy and Kant's philosophy is necessary. Beside the concept of the "determinism through finality", the concept of personality has an important position on the energetic personalist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discussion about the way in which this concept appears at C. Rădulescu-Motru requires a rethinking of his philosophical reconstruction in the present-day philosophy's space. The concept of "determinism through finality" in energetic personalism follows the formal structure of the kantian finality concept. This last one supposes two conditions: a) the placing the man in the position of the final goal of the world's existence; b) the extension of the finality (as principle of the faculty of the reflexive judgment
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
last one supposes two conditions: a) the placing the man in the position of the final goal of the world's existence; b) the extension of the finality (as principle of the faculty of the reflexive judgment) on nature. The kantian finality has a formal structure because it is possible on the basis of a rational being's faculty, free of any determined content, and because it represents the conditions of possibility of the knowledge's unity and also of the
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
and the personality. This fact allows the conclusion that the energetic personalism is a species of the contemporary personalism. The reordering of the energetic personalism's content according to the idea of the analogy between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept is would not be possible without the conceptual explanations conteined in the first chapter. On the basis of this explanations are presented the models of the human's reconstruction (the
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
On the basis of this explanations are presented the models of the human's reconstruction (the philosophical anthropology, the ontology of the human, the "fundamental ontology") and the differences between them, is discussed the anthropological project and is presented the kantian anthropological project, is remade the formal structure of the kantian concept of finality and is argued the idea according to the energetic personalism participates at the model of the ontology of the human. This first chapter constructs the basis for
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
of the human's reconstruction (the philosophical anthropology, the ontology of the human, the "fundamental ontology") and the differences between them, is discussed the anthropological project and is presented the kantian anthropological project, is remade the formal structure of the kantian concept of finality and is argued the idea according to the energetic personalism participates at the model of the ontology of the human. This first chapter constructs the basis for the idea according to the energetic personalism represents o form
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
the discussing the points of view, options, significant results proper to the contemporary philosophy; the construction of the proper point of view and putting this problem in the given interpretative background of the relationship between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept. Any text, as considered "philosophical" and is integrated in a series of the philosophical reconstructions, can not be blocked in a provincialism of the value, but it must raise up
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
its object, if this speaks still in the other historical horizon than its own. I tried to make a rule of method in this idea. Considered in the system of reference of the analogy between the formal structure of the kantian concept of the finality, the energetic personalism reveals itself as the achievement of an ontology of the human model and as a significant philosophy in the space of the contemporary personalism. This is the final conclusion of the paper. CLUBUL
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
transcende orice stat (Cederman, 2001; Harrison, 2002). Potrivit acestei perspective, statele ființează pe o axă graduală, și oricare stat se poate apropia, în cel mai bun caz, de idealurile liberale. Exprimându-ne în termenii lui Wendt, democrațiile liberale nu sunt kantieni puri. În consecință, forțele sistemice acționează asupra tuturor unităților din spectrul centru-periferie, indiferent de statutul lor politic formal. Astfel, chiar statele cu o constituție liberală sub aspect formal pot să adopte preferințe ce reflectă fie practici competitive privind securitatea, fie
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Pragmatism and Deliberative Politics, Routledge, New York, 2005. A Pragmatist Philosophy of Democracy, Routledge, New York, 2007. --. Democracy and Moral Conflict, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Taylor, Craig, Moralism: A Study of a Vice, Acumen, Durham, 2012. Taylor, Robert, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness, University Park, Pennsylvania State University Press, 2011. Temkin, Larry, Inequality, Oxford University Press, New York, 1993. --. "Equality, Priority, and the Levelling Down Objection", în The Ideal of Equality, (ed.) Matthew Clayton și Andrew Williams. Macmillan, Basingstoke
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Facing Diversity", David Estlund, "The Insularity of the Reasonable: Why Political Liberalism Must Admit the Truth", în Ethics 108, 2 (1998), pp. 252-275, Ronald Dworkin, Justice in Robes (Harvard University Press, Cambridge, 2006), pp. 241-254, Robert Taylor, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness (Pennsylvania State University Press, University Park, 2011) etc.). Am fost convins de Jonathan Quong, Alexander Kaufman sau Matthew Clayton că astfel de obiecții au la bază neînțelegeri ale liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Quong
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
speță. O coexistență cum se spunea până nu de mult mai mult sau mai puțin pașnică este, în anumite condiții, posibilă. Ea reprezintă, în ultimă analiză, doar expresia unei conștiințe culturale proprii, independente. Care gândește cu capul său. Sapere aude ! kantian (Beantwortung der Frage: Was ist Aufklärrung?, 1784) revine în felul său în actualitate: îndrăznește să te servești de inteligența ta proprie, neaservită niciunui sistem de propagandă. Este, în mod fundamental, expresia unei conștiințe critice, în forme latente sau declarate, totdeauna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia își plaseaz] Kant discuția despre etic] este: „Ce trebuie s] fac?”. El încearc] s] identifice maximele sau principiile fundamentale de acțiune pe care ar trebui s] le adopt]m. R]spunsul s]u se contureaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la un context la altul. Cel mai precis program etic kantian a fost elaborat de John Rawls care și-a numit un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri exercitate asupra principiilor alese de c]tre agenții raționali. Totuși, constructivismul lui Rawls pleac] de la o alt] concepție a raționalit]ții decât cea a lui Kant. Rawls identific] principiile care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi alese de ființele raționale c]rora le atribuie anumite scopuri specificate arareori - și nu principiile care ar putea fi alese indiferent de scopurile particulare. Acest aspect d] naștere la diferențe importante între opera lui Rawls, deși de factur] kantian], si etică lui Kant. În ciuda folosirii etichetei de „kantiansim” pentru opera lor, alți autori sunt și mai slab legați de Kant - de exmplu, multi dintre ei nu explic] noțiunea de virtute sau chiar neag] posibilitatea unei astfel de explicații; mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o preocupare comun] sau imparțial]. Acest tratament imparțial este exprimat în convenții care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind p]rinții celor dou] forme ale teoriei contractualiste. 1. Contractualismul hobbesian: morală că avantaj reciproc Din punctul de vedere al contractualiștilor hobbesieni, viziunea modern] asupra lumii exclude noțiunile anterioare de drepturi divine sau de obligații naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținutului obligației naturale de dreptate. Acesta este deci rolul contractului social al lui Rawls încheiat dintr-o poziție de egalitate (este mai degrab] o generalizare a Regulii de Aur, decât o generalizare a doctrinei st]rii naturale). Nu toți contractualiștii kantieni pleac] de la poziția inițial] a lui Rawls, dar, ca și acesta, ei înlocuiesc tradițională stare natural] cu poziții care îi determin] pe fiecare dintre contractanți s] acorde tratament imparțial intereselor fiec]rui membru al societ]ții. Deși nu cad de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt interzise, dar cerință de deliberare imparțial] sugereaz] c] inegalit]țile trebuie justificate în fața celor defavorizați și poate chiar supuse vetoului acestora. Că și abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștin] (toți suntem copiii lui Dumnezeu), cât și laic] (utilitarismul furnizeaz] o interpretare necontractualist], proprie a imperativului de a-i gândi pe toți în mod egal; vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale contemporane. Nu este clar ins] dac] instrumentul contractului ap]r] sau contribuie la dezvoltarea acestor teorii. În viziunea lui Rawls, contractanții imparțiali vor c]dea de acord asupra împ]rțirii egale a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile tradiționale occidentale împ]rt]șesc asumpția potrivit c]reia exist] principii care genereaz] obligații și pe care toți indivizii au datoria s] le respecte. În opinia mea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
norme etice interne” (1975, pp. 175-176). Rawls invoc] argumentul „aderentei la norme etice interne”, ca, de exemplu, simțul drept]ții, pentru a explica rațiunea respect]rii obligațiilor morale. Susținând c] apelurile la normele etice sunt „artificiale”, Buchanan sugereaz] c] teoreticienii kantieni au eșuat în a g]și o motivație „real]” pentru acțiunea moral]. Dar de ce ar trebui ca motivația pentru a acționa moral s] fie neap]rât una moral]? Pentru Kant și adepții s]i contemporani, c]utarea unei motivații ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] din urm] atitudine nu au reușit s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au fost pur și simplu prinși în capcana idologiei morale. Este evident c], de la Hegel, Marx deriv] ideea impotentei moralei abstracte (de factur] kantian]) și aceea c] motivele eficiente din perspectiv] istoric] armonizeaz] întotdeauna interesele individuale cu cele ale unei ordini, mișc]ri sau cauze sociale mai largi (idei similare de sorginte neoaristotelic] sau neohegelian] au fost susținute de c]tre Alasdair MacIntyre și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]