158 matches
-
între 2001 și 2011. Jirinovski este fondatorul și liderul Partidului (ultranaționalist) Liberal Democrat, al treilea partid ca importanță din Dumă. Este de asemenea membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Jirinovski s-a născut în Alma-Ata, capitala Republicii Sovietice Socialiste Kazahe. În iulie 1964, Jirinovski s-a mutat la Moscova, unde a început să studieze la Universitate la Departamentul de studii turcice și Institutul de studii asiatice și africane. A absolvit cursurile universitare în 1969. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu într-
Vladimir Jirinovski () [Corola-website/Science/304333_a_305662]
-
Sovietice. RSFS Transcaucaziană a încetat să mai existe, cele trei republici constituente câștigându-și locul de republici fondatoare ale Uniunii. O republică autonomă a Rusiei, Turkestanul, a fost reorganizat și împărțit în două noi republici sovietice cu drepturi depline - RSS Kazahă și RSS Kirghiză. Numărul republicilor unionale a crescut la 11. În perioada interbelică, mai înainte chiar de declanșarea invaziei germane în URSS, au fost create câteva noi republici. Prima dintre ele a fost RSS Karelo-Finică, care a fost ridicată de la
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
Mondial, a izbucnit o revoltă cecenă condusă de Hasan Israilov. Ca urmare, cecenii au fost acuzați de Iosif Visarionovici Stalin că ajută forțele naziste. În februarie 1944, Stalin a dat ordin să fie deportați toți cecenii și ingușii în RSS Kazahă și RSS Kirghiză, declanșând „Operațiunea Lintea” (Oперация Чечевица). Peste un sfert din acești oameni au murit în timpul „strămutării”. În 1957, după moartea lui Stalin, Nikita Hrușciov le-a permis cecenilor să se reîntoarcă și Republica Cecenă a fost restabilită în
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
(numele la naștere — Alexandru Gennadievich Hakimov; Născut la 1 martie 1958, Korday , Provincia Jambâl, Republica Sovietică Socialistă Kazahă) — lider religios din tradiția Vaișnava, predicator și scriitor; unul dintre liderii a Societății Internațione pentru Conștiința de Krishna (ISKCON). Execută în ISKCON obligațiile "de guru inițiator" și membru al consiliului de Conducere (GBS). A crescut în Extremul Orient URSS. În
Chaitanya Chandra Charan Das () [Corola-website/Science/337454_a_338783]
-
formate în mare parte din personalul guvernamental din epoca sovietică. RSFS Rusă era cea mai întinsă republică sovietică și, de asemenea, republica cu cea mai numeroasă populație. După numărul de locuitori, următoarele republici erau RSS Ucrainiană, RSS Uzbecă și RSS Kazahă.
Republicile Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/303383_a_304712]
-
singură limbă a societății comuniste. Totuși, la sfârșitul deceniului al patrulea, politica în această privință a fost schimbată, guvernul sovietic reînființând anumite instituții ale Imperiului Țarist. În perioada 1939-1940, guvernul central sovietic a hotărât ca anumite limbi - limba tătară, limba kazahă, limba uzbecă, limba turcmenă, limba tadjică, limba kîrkîză, limba azeră și limba bașkiră și limba moldovenească - să folosească din acel moment diferite variante ale alfabetului chirilic. S-a afirmat că această schimbare a fost făcută „ca urmare a cererilor oamenilor
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
dintre grupurile naționale neruse învecinate din Rusia (de exemplu tătarii și bașkirii) sau dintre cele mai importante naționalități din Asia Centrală. Astfel, în deceniul al optulea, în RSS Uzbecă, învățământul public era disponibil în cel puțin șase limbi: rusă, uzbekă, tadjikă, kazahă, turkmenă și karakalpakă. Deși din punct de vedere oficial, toate limbile erau egale, în aproape toate republicile sovietice bilingvismul era „asimetric”: în timp ce membrii națiunii titulare învățau rusește, emigranții ruși nu învățau în general limbile locale. În plus, mulți neruși care
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
Alibek a primit Medalia Barkley din partea guvernului Statelor Unite pentru contribuția remarcabilă la pacea mondială. În prezent lucrează ca profesor și prodecan al Universității Nazarbayev din Kazahstan și deține în continuare cetățenia Statelor Unite. Alibek s-a născut în Kauchuk, în RSS Kazahă din Uniunea Sovietică (actualmente Kazahstan), într-o familie kazahă și a primit numele de Kanat Alibekov. El a crescut în Almatî (pe atunci, Alma-Ata), fosta capitală a republicii sovietice. Performanțele academice înregistrate pe când studia medicina militară la Institutul de Medicină
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
contribuția remarcabilă la pacea mondială. În prezent lucrează ca profesor și prodecan al Universității Nazarbayev din Kazahstan și deține în continuare cetățenia Statelor Unite. Alibek s-a născut în Kauchuk, în RSS Kazahă din Uniunea Sovietică (actualmente Kazahstan), într-o familie kazahă și a primit numele de Kanat Alibekov. El a crescut în Almatî (pe atunci, Alma-Ata), fosta capitală a republicii sovietice. Performanțele academice înregistrate pe când studia medicina militară la Institutul de Medicină din Tomsk, precum și dosarul de familie favorabil, au făcut
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
același timp, au apărut semnele problemelor naționaliste care aveau să zdruncine ultimii ani de existență a URSS-ului. În Kazahstan au avut loc răscoale, după ce Dinmuhamed Kunaev a fost înlocuit din funcția de prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Kazahă. http://tutoriale.my1.ru Plenara CC al PC al URSS din ianuarie 1987 este considerată ca fiind începutul maturității procesului de reforme al lui Gorbaciov, acela fiind momentul în care s-au propus alegerile cu mai mulți candidați, numirea a
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
(în limba kazahă Астана Арена) este un stadion de fotbal situat în Astana, Kazahstan. Stadionul are o capacitate de 30.000 de locuri și are un acoperiș retractabil. Stadionul este folosit ca stadion național pentru echipa națională de fotbal a Kazahstanului. este al
Astana Arena () [Corola-website/Science/336211_a_337540]
-
fost ridicat la un statut egal cu cel al celorlalte republici unionale. În 1930, capitala a fost mutată de la Samarkand la Tașkent. În 1936, teritoriul RSS Uzbece a fost mărit prin absorbția RSSA Karakalpak, pânăîn acel moment parte a RSS Kazahă. Teritorii mai mici au fost schimbate între Kazahstan și Uzbekistan după încheierea celui de-al doilea război mondial. În 1928, a fost declanșat procesul de colectivizare a agriculturii, încheiat pe la mijlocul deceniului al patrulea. În perioada 1937-38, în timpul epurărilor staliniste, mai
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
(în limba kazahă " Қазақ СоветтікСоциалистік Республикасы") este una dintre republicile constituente ale Uniunii Sovietice, a doua ca suprafață din Uniune, situată în Asia Centrală. Capitala este Alma-Ata, (în zilele noastre Almatî). Numele țării este dat de populația majoritară kazahă - nomazi turcici, care au pus
Republica Sovietică Socialistă Kazahă () [Corola-website/Science/303719_a_305048]
-
(în limba kazahă " Қазақ СоветтікСоциалистік Республикасы") este una dintre republicile constituente ale Uniunii Sovietice, a doua ca suprafață din Uniune, situată în Asia Centrală. Capitala este Alma-Ata, (în zilele noastre Almatî). Numele țării este dat de populația majoritară kazahă - nomazi turcici, care au pus bazele unui puternic hanat în regiune, mai înainte de perioada de dominație țaristă și sovietică. Primul cosmodrom sovietic, (în zilele noastre închiriat de Federația Rusă, cunoscut sub numele de Cosmodromul Baikonur) este situat la Tyuratam, tot
Republica Sovietică Socialistă Kazahă () [Corola-website/Science/303719_a_305048]
-
specialiștilor de la cosmodrom. Constituită pe 26 august 1920 ca RSSA Kirgiză, în componența RSFS Ruse. Pe 15 aprilie 1925 a fost redenumită RSSA Kazakă, iar pe 5 decembrie 1936 a devenit republică unională a URSS-ului cu numele de "RSS Kazahă". În deceniile al șaselea și al șaptelea al secolului trecut, cetățenii sovietici de diferite naționalități au fost încurajați să se stabilească în republică, pentru a ajuta la introducerea în circuitul agricol al "pământurilor înțelenite". Influxul de noi veniți, în special
Republica Sovietică Socialistă Kazahă () [Corola-website/Science/303719_a_305048]
-
germanii (8% din populație în momentul proclamării independenței, cea mai mare concentrare de germani din URSS), belarușii și coreenii. După proclamarea independenței, numeroși emigranți sau deportați din perioada stalinistă (sau urmașii lor) au părăsit republica. Pe 10 decembrie 1991 "RSS Kazahă" a fost redenumită "Republica Kazahstan", pentru ca șase zile mai târziu republica să-și proclame independența. În 1970, populația era compusă din: În nordul Kazahstanului, în zona deșertică trăiau:
Republica Sovietică Socialistă Kazahă () [Corola-website/Science/303719_a_305048]
-
zonele asiatice ale URSS, tatăl lui Jaruzelski moare, în 1942, de dizenterie. Mama și sora sa au supraviețuit războiului (mama i-a murit în 1966. În 1940, la vârsta de 16 ani, Jaruzelski este trimis la muncă forțată în RSS Kazahă, la minele de cărbuni din Karaganda. În această perioadă, a fost supus la pericole asupra ochilor săi și s-a îmbolnăvit de fotocheratită. De aceea, a fost nevoit să poarte ochelari de soare mult timp după aceea. Sovieticii au început
Wojciech Jaruzelski () [Corola-website/Science/299615_a_300944]
-
de la publicare, Gumiliov a devenit foarte cunoscut, în special în anii perestroicii. Ca urmare a populartății sale, președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a hotărât ca noua Universitate Eurasiană să fie ridicată vizavi de palatul prezidențial din piața centrală a noii capitale kazahe, Astana. Gumiliov a încercat să explice valurile de migrații ale nomazilor Eurasiei prin influența factorilor geografici, așa cum erau variațiile anuale ale radiației solare, care ar fi determinat suprafața pășunilor disponibile pentru pășunatul șeptelului. Conform acestor teorii, când pășunile de stepă
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
sus". Numărul total de persoane care urmau să fie deportate se ridica la 11.280 familii (40.850 de oameni). În aceeași hotărâre, s-a menționat ca deportarea "să se facă pe vecie" în regiuni din Kazahstanul de Sud, RSS Kazahă, precum și în ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni, Tomsk ale RSFS Ruse. Ca urmare a celor hotârăte la Moscova, la 28 iunie 1949, Sovietul Miniștrilor de la Chișinău a adoptat hotărârea "Despre deportarea din RSS Moldovenească a familiilor culacilor, foștilor moșieri și
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
depusă nu erau remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportații din RSSM au fost amplasați în RSS Kazahă (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) și Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportații din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kîzîl-Ordînsk (1.024) și Kazahstanul de Sud (2.735), iar în
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
cât și autoritățile municipale din Chișinău au pomenit deseori despre înălțarea unui asemenea monument. Tot tergiversată este și construirea bisericii in memoria deportaților, care urmează să fie edificată în regiunea gării feroviare din Chișinău. La recensământul din 1989, în RSS Kazahă nu s-a înregistrat nici un român; în cel peste un deceniu, în independenta Republică Kazahstan s-au declarat 596 români și 19.458 moldoveni, din totalul de 15 milioane de locuitori. Prima asociație românească din Kazahstan s-a înființat juridic
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
(în limba kazahă, grafiat cu litere chirilice: "Астана"; numele anterioare: "Akmolinsk", din 1824; "Țelinograd", 1961-1991; "Akmola", 1991-1997) este un oraș și capitala Kazahstanului începând cu 10 decembrie 1997. Populația orașului pe 1 februarie 2013 era 780 880 de oameni. Numele (în kazahă însemnând
Astana () [Corola-website/Science/307392_a_308721]
-
limba kazahă, grafiat cu litere chirilice: "Астана"; numele anterioare: "Akmolinsk", din 1824; "Țelinograd", 1961-1991; "Akmola", 1991-1997) este un oraș și capitala Kazahstanului începând cu 10 decembrie 1997. Populația orașului pe 1 februarie 2013 era 780 880 de oameni. Numele (în kazahă însemnând „capitală”) a fost ales pentru că este ușor de pronunțat în multe limbi. Orașul a fost fondat în anul 1830 ca un avanpost cazac, în urma unui ordin, sub denumirea de Akmolinsk. Fondatorul a fot colonelul Feodor Kuzimici Șubin al doilea
Astana () [Corola-website/Science/307392_a_308721]
-
În anul 1961, orașul a fost redenumit în Țelinograd, ca un centru a exploatării solului virgin din Kazahstanul de Nord și de Sud În anul 1992, orașului i s-a întors denumirea istorică Akmola. Cuvântul „Akmoea”, în traducere din limba kazahă înseamnă „Altarul Alb” (sau „Mormântul Alb”). Acest lucru se explică prin faptul că la 20 km de oraș se află tractul cu același nume, în partea de sus a unui deal de calcar alb, unde este înmormântat veneratul Abîlai hanoi
Astana () [Corola-website/Science/307392_a_308721]
-
a fost un general-maior de poliție și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 1998 până în 2014 și președinte al partidului «Renaștere». s-a născut la data de 12 martie 1945, în orașul Kulsarî din regiunea Guriev, RSS Kazahă, URSS. A absolvit la Universitatea de Stat din Moldova și la Școala Superioară de Partid din Kiev, având calificarea de jurist. După absolvirea facultății, a deținut funcții eligibile în organele comsomoliste și de partid din diferite localități ale Republicii Moldova. Începând
Vadim Mișin () [Corola-website/Science/306775_a_308104]