7,766 matches
-
de lână cumpăra 50 de pachete de Carpați. Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit soluția pentru revigorarea industriei lânii. Statul urmează să achiziționeze lâna, urmând să facă 12 milioane de plăpumi pentru săraci. Nu am intenția să îl ironizez pe domnul ministru. E bine că admite, astfel, că avem în țară cel puțin 6 milioane de săraci (dacă socotim
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit soluția pentru revigorarea industriei lânii. Statul urmează să achiziționeze lâna, urmând să facă 12 milioane de plăpumi pentru săraci. Nu am intenția să îl ironizez pe domnul ministru. E bine că admite, astfel, că avem în țară cel puțin 6 milioane de săraci (dacă socotim două persoane la o plapumă
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
nici mama oilor. S-a petrecut taman invers: am ținut-o amândoi într-un râs și-o voie bună. Într-o zi, după masa de prânz, ne făceam siesta la târlă. Oile mârzeau, aproape de noi. Mi-am pus călțunii de lână pe cocaie, deasupra focului, să se mai zvânte. - Coptile, mi-a spus Hobeanu, ia dă-te tu de-apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Iau foc! - Ei, fie-i mama halâi rău! Să fripsără! Am alergat să-i iau jos. Bătrânul a întins mâna și m-a oprit. - Acu dă-le pace, să să zvinte... - Dar iau foc... - Coptile, ori nu te-o-nvațat nime că lâna nu ia foc? Să pârlește numa unie-agiunge flama pe iea. Ultima transhumanță de toamnă am făcut-o cu Unchiu Culiță, pe Dealu Nădăștiei. Dormeam în cojoace, înveliți în pelerine largi. La început de decembrie, a plouat o noapte întreagă. Spre
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
pe la fiștecari. Pe cari i-o gasât cu cogiocu ud pe ptiele, i-o trimes acas. - Da di ce? a întrebat ortacul nostru, revoltat. - Cum di ce, băă? Una: că dacă să udă ptielea, creapă șî putredză șî ptică șî lâna. Doauă: că, dacă să udă ptielea șî dormi cu cogiocu ud, îi boală curată. Ce să să facă omu cu tinie beteag? Ortacul acela era un ficior din Taia. Era inimos, dar cam într-o ureche și nepriceput. Avea dinții
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Sfânta Maria mică, vânduseră ciuberele, donițele, putinicile și ce mai ciopliseră ei din lemn și cumpăraseră grîu, porumb, bucate, cum le spuneau ei. Ciobanii vânduseră putine de brânză, caș închegat, urdă, strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre. Astea se vindeau mai bine, mai ales cergile, erau la modă acum în casele de la oraș. Mai câștigați, ciobanii strânseseră și ceva bani la chimirul lat de piele , își puseseră oile la adăpost în
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu s-a împotrivit, băiatul era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot de zanana
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele interpretează și cântece noi de pe viitorul album „Să iubești
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele interpretează și cântece noi de pe viitorul album „Să iubești o suceveancă” din care cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
mie, alte lighioane ciripeau pe sus, din apă cred că le aplauda sau poate certa cu orac-rac batraciene săltărețe. Am zărit apoi venind de după niște alte plante cultivate, aha, porumb se numeau, niște patrupede behăind sub un strat gros de lână, altele, cu blană și cornițe , aha, iezi le zice, fugeau după mamele lor zise căprițe. M-am tras îndărăt să nu care cumva să mă înțepe cu materia cornoasă ieșită din cap, dar deodată m-am simțit înconjurat de 3-4
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
sentimentul ciudat pe care detectorul l-a numit frică! Eram un pui de om cu mâinile goale, în costum de plajă. În urma acestei mulțimi de capete și picioare am zărit un trepied, ființă cu trei picioare, cu o cupolă de lână pe cap, care striga ceva și alerga spre mine. S-a oprit, a aruncat un picior, care era de lemn, patrupedele care-mi arătatu caninii și-au lăsat paratrăznetele cozilor în jos și s-au așezat pe fundurile personale, tot
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
cu modelul britanic Agyness Deyn, a fost una din cele mai reușite producții ale anului trecut, strângând peste 12 milioane de vizionari pe YouTube, în timp ce melodia s-a clasat pe primele poziții ale clasamentelor muzicale. Recent, francezul a cântat alături de Lâna Del Rey și i-a realizat videoclipul la piesă Born to Die. Pentru 2012, Woodkid are în plan lansarea albumului de debut, The Golden Age, un album despre tranziția de la copilărie la maturitate, anunță artistul. Până atunci, francezul își răsfăța
Woodkidi la Control Day Out 2 Bucureşti by http://www.zilesinopti.ro/articole/2628/woodkidi-la-control-day-out-2-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99416_a_100708]
-
dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
înțelege cu ardoare nu știam De ce mama îmi tricota de fiecare dată Haine cu mâneci de măsură mult prea mare! De ce nu creșteam niciodată de-ajuns Să le pot purta fără jenă Pantofii mă strângeau Vară purtăm rochii tricotate din lână Odată în parc am întâlnit o fetiță De vârsta mea cam șase anișori îi plăcea Bluză cu mâneci lungi că de zână își dorea Pantofiorii mei galbeni Am făcut schimb de hăinuțe Ale ei mi s-au părut mai drăguțe
DIN COPILĂRIE de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1464812132.html [Corola-blog/BlogPost/385163_a_386492]
-
cât timp fusese inconștientă, dar se trezi pe jos, într-o încăpere aproape goală și rezemată de un perete. Nu mai era legată la ochi, dar în schimb era legată de picioare și de mâini cu o sfoară groasă de lână, care pe lângă faptul că o imobilza, o mai și jena, provocăndu-i senzații de durere și de mâncărime. Agresorii îi ridicaseră mânecile gecii, al bluzei și cracii blugilor în sus. După aceea o legaseră cu sfoara pe pielea goală. Aceasta era
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1433230105.html [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
iar ea nu ezita să-l golească, așa că astfel încât gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului său. Acum îl studia cum arată fizic. Fiind doar într-un pulovăr alb din lână fină de angora, putea să-i distingă pectoralii proeminenți, părul cu început de grizonare la tâmple și ochii pătrunzători, dar mai ales buzele sale cărnoase. “Cum ar fi oare să săruți aceste buze, sau să te lași sărutată?” se întreba
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_stan_virgil_1367506685.html [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
însorită de 1 Aprilie, când împlinisem 12 ani) era așa de încântat de mine, și nu era petrecere la care să nu mă pună în fața cunoscuților să le recit versurile mirifice ale demiurgului, iar el cânta cu multă patimă ”Pe lână plopii fără soț” și ” Nu voi mormânt bogat” alături de unchiul Predoiu Ilie, (țârcovnic la sfânta Biserică de la Vale, cu hramul Sfântului Dumitru) fiiul mamei Lisaveta, soră cu bunica Ana Voican de la Știrbești. Doamne, cum mai călătoream pe aripile imaginației... însoțit
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
mai bun prieten al omului, acest semnal de alarmă cu ticăitul său lătratul era dat de fiecare dată când se apropiau cei ce cu ură față de neamul meu vroiau să-l lege pe bunicul. Înarmat cu o cergă (pătură de lână) de dimensiuni cât o lungime și 2 lățimi de om, sărea peste geamul dinspre apus luând-o la goană încăpuit (speriat) pe munți și prin păduri pe unde avea locuri, unde dormea în frig sub pătura frunzelor din pădure iar
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
mare.Este ora nouă, dimineața .peste tot hârtii, cărți, lenjerie, lampă de birou răsturnată, sertare de la birou scoase și golite. Mama elevei Buncescu Lăcrămioara, o femeie de patruzeci și șapte de ani, învățătoare.Stă pe canapea cu un șal de lână pe umeri Nu este rece în cameră, dar ea pare scuturată de frisoane.În cameră , în picioare fiul ei Sorin, student , venit de dimineață acasă de la universitatea din Iași.E fratele mai mare a Lăcrămioarei. Sorin: (douăzeci de ani, frumos
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
Florin a intrat în cameră, băiatul era ud până la piele, l-a pus să se dezbrace de hainele înmuiate în apă, cu un prosop mare de baie la șters bine, apoi i-a adus să îmbrace un pulover lung din lână care îi venea aproape de genunchi. -Ce faci Florine? Ce-i cu tine afară pe timpul ăsta câinos? -Mi-a fost dor de voi și azi Mareșalul, crezând că nu voi ieși din curte căminului din cauza ploii, mi-a semnat un bilet de
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488611974.html [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]