354 matches
-
și pericol!) ce este demagogia. " Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință până la a deveni o pseudo-periniță ridicolă și complicitară? Alternanța la putere a fost! Circ a fost! Daciada și "Cântarea României" au continuat aproape fără între-ruperi (doar cu
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
și diverse partide de sex care deveneau din ce în ce mai insipide. Andreas se întoarse la masă după ce își cumpără un pachet de Marlboro de la un automat. Hotărî să se simtă bine și se implică într-o discuție despre impozitele pe acțiuni, care lâncezi însă destul de repede, pentru că toată lumea era de aceeași părere. Pe parcursul discuției, Andreas descoperi că privirile lui se intersectaseră suspect de des cu cele ale Christinei, o blondină dulce și deosebit de harnică. Lui Andreas îi făcea plăcere să lucreze cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
l-ar întâlni n-ar mai folosi produse Visage în veci. Fantoma de la Operă? a zis Ariella. Încearcă să-l convingi să-și pună un sac în cap. Wendell a dat din cap eficient. S-a făcut. Ariella părea să lâncezească. N-avea la cine zbiera; eram cu toții prea eficienți azi. Duceți-vă, ne-a zis tuturor, dând din cap. Ștergeți-o, ieșiți de aici, am treabă. Când m-am întors în birou, aveam un mesaj pe mesageria vocală. —Bună! Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
le lăsase cu greu să-i scape, am Înțeles că autorul manifestelor Rozacruceenilor era el. El scria sub falsul nume de Johann Valentin Andreae! Nu Înțelesesem pe-atunci pentru cine scria Andreae, dar acum, din Întunecimea acestei celule În care lâncezesc, mai lucid decât don Isidro Parodi, acum știu. Mi-a spus Soapes, tovarășul meu de Închisoare, un ex-templier portughez: Andreae scria un roman cavaleresc pentru un spaniol care Între timp zăcea Într-o altă pușcărie. Nu știu de ce, dar proiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
podoabele întunecate ale alunițelor, la adăpostul firelor de păr. Iubirile se nășteau și mureau repede, topite de fâșii monstruoase de lumină. Viața își urma cursul; alte colonii le înlocuiau pe cele dispărute, într-o deplasare imperceptibilă, aproape senzuală, a timpului. Lâncezeam cu volumul de versuri în mână, la doi pași de-un mic univers canibalic, fragil ca Bosforul lui Bolintineanu. La capătul celor două ore de chin, venea lovitura de grație. Îi țineam în pauză, liniștit, meticulos, insensibil la rumoarea plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al artei lor. Să nu le cerem lor piese bune și joc perfect, adecă niște lucruri ce nu le au drept țintă, și să le fim recunoscători măcar pentru atâta că mai întrerup din când în când monotonia în care lâncezește publicul, prin câteva ore de plăcută distracțiune. Însă de la Teatrul Național se poate cere aceasta cu tot cuvântul. Acest teatru este prevăzut pe de-o parte cu mijloacele de întreținere, pe de alta statul se îngrijește a-l pune sub
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câștigare a Țării Românești pentru politica sa antiotomană. În ultima informație despre voievodul Moldovei, Dlugosz ne spune: „Ștefan voievodul Moldovei, bărbatul mare de suflet, după ce își întremă armata, înlocuind cu țărani pe cei căzuți în luptă cu turcii, ca să nu lâncezească stând fără nici o treabă, pe la ziua Sf. Martin (11 noiembrie 1477) intră în Basarabia (Țara Românească). Și, punând stăpânire pe întreaga Basarabie, după ce alungă din ea pe turci, omorând pe cei mai mulți, și după ce așeză în ea un prefect, pe numele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu e necesar să facem astfel de aprecieri publice, zise: Fii serioasă! Ce s-a făcut și cum s-a făcut, așa cum ne e și cunoscut, n-a fost voința unui singur om! A fost dorința întregului partid!... Discuțiile au lâncezit. Câteva minute nu s-au auzit decât clinchetul ușor al lingurilor în farfuriile pline cu ciorbă de perișoare, una din specialitățile delicate, mult căutate ale casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lucreze... Și-l ținea activ, creierul... Să știți că pentru noi, deținuții, oamenii ăștia au Însemnat foarte mult În Închisoare... ne descrețeau frunțile, ne făceau să ne punem probleme, să gândim și să ne reactivăm creierul și mintea, să nu lâncezească și așa mai departe... Pentru că dorința comuniștilor, așa cum v-am spus mai ’nainte, era tocmai asta: să ne distrugă și din punct de vedere psihic și mintal... pe lângă fizic. Cam cât timp ați stat cu I.D. Sârbu? N-am stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dens din acea pâlnie de piatră. La fiecare din primele trei etaje se deschideau câte două ușițe. La al patrulea, una singură: tot vârful turnului era constituit dintr-un singură Încăpere, acoperită cu grinzi impunătoare din lemn de castan. Aerul lâncezea fetid, abia mișcat de un slab curent ce provenea dinspre două ferestuici tăiate În peretele din față. - Unde... Începu el să spună trecând pragul, Însă, Înainte să primească vreun răspuns, rămase țintuit, izbit de priveliștea care i se Înfățișa. Spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vot au avut toți „trădătorii care l-au slugărit pe Hitler în timpul războiului și al ocupației”. Pentru a-și atinge obiectivele, regimul a eliberat din închisori peste 7.000 „criminali de război, în timp ce patrioții iugoslavi care au luptat împotriva fascismului lâncezesc în beciurile mucegăite ale închisorilor”. Pentru că efectul să fie deplin, autorul articolului relatează despre modul cum și-au exercitat votul marinării de pe vasul „Harkov”. Gh. Manda, originar din Turnu-Severin, se adresează colegilor săi cărora le mărturisește că și-a exprimat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nu-mi dăduse decât haina de la uniformă căreia i se tocise căptușeala și avea manșetele uzate și galoanele lipsă. Singur cum eram, nu era nimeni care să-mi arate și mie vedetele care treceau pe lângă mine și îmi treceam timpul lâncezind și așteptând să vină pauza de prânz și apoi răgazul de la ora trei, când îl priveam pe Simon la chioșcul principal și admiram ce bine le mergea acolo - erau bonuri cu sume grase pe ele - bănetul care se vărsa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
realitatea! În loc să mă fi dus să dau admitere la Medicină, după ce mi-am biciuit voința pregătindu-mă, l-am însoțit pe el la București, orbită de focul proaspăt aprins, că parcă numai el e bărbat în lumea asta!... Stau și lîncezesc într-un oraș acesta, invidiind pe proastele ori mîțele leșinate care duc la braț bărbați cît bradul. Ba, să-i fac pe plac lui, îi trîntesc și telefonul în nas inginerului de la uzină, singurul, poate, la brațul căruia nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ascetice, rigoarea și virtutea virtuoasă, cât la scenografia unui artist care, de altfel, nu și-a ascuns niciodată gustul pentru bani și pentru facilitățile pe care aceștia le procură. Sub piei de animale, în căldura jilavă a culcușului în care lâncezește, Prodicos nu aduce câtuși de puțin cu ascetul celebrat de modelul elen. Philostrat, care povestește aceste anecdote în Viețile sofiștilor, spune clar: Prodicos se deda plăcerilor. Nu ni se spune care erau aceste plăceri, dar portretul prinde să se contureze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri sau de așternuturi groase și moi! Gata cu păturile sub care filosoful lâncezește! Uitată reputația lui de om care se deda plăcerilor! Spulberate vorbele despre lăcomia lui de bani! Prodicos scrie un text în care putem găsi un elogiu adus Virtuții - și asta e de-ajuns! Pot fi citite aceste pagini și ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni concentrați asupra accesoriului și uitând esențialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Nelu. Bolundeii stau atîrnați de zăbrelele ferestrelor, În timp ce noi, trîntiți În paturi, citim ziare și ascultăm radioul care povestește despre minunea acestei zile În care poporul român votează liber și democratic după 50 de ani de dictatură comunistă. Dar lucrurile lîncezesc, oricît de Însuflețitoare e clipa istorică, și În curînd Începem să ne Întrebăm dacă nu cumva tratamentul colegilor e contagios. Deși, mai mult ca sigur, toată chestia ne vine de la pronosticurile și comentariile care vin din radio. E clar că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cețoase pe pereți. Alde Căloi obosiseră și ei. Directorul bătu cu o lingură În masă ca să se facă ascultat și admirat. „Tot cinste din partea mea, că eu nu mă uit la bani când e să chefuiesc. Țigane, bagă tare, nu lâncezi! Hai, fă, sus cu voi!” Muți de băutură și de surpriză, bețivanii Începură să aplaude și să tropăie când cele două curve urcară pe masă În ritmuri de manea. Directorul trimisese mașina după ele Într-un sat vecin și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
memento adresat demnitarilor care, intrați în posesia unor averi impresionante, atrofiază până la ulcerație celelalte categorii sociale: "E o proastă distribuție în țara asta, ca într-un corp bolnav, distribuția sângelui. Unele organe plesnesc de congestionate ce sunt, pe când altele, care lâncezesc, se atrofiază, se descompun, pentru că până la ele, în același corp, nu ajunge nici o picătură din lichidul nutritiv."210 Două enunțuri emergente ranforsează construcția câmpului arhetipal hamletian și ambele aparțin lui Fred Vasilescu. Tribulațiile vieții lui Ladima, așa cum se întrevăd ele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Lanțuri pentru picioare, pentru gât s-au făcut deoarece numai trupul poate fi încătușat, la orice vârstă. Mintea, inima și înțelepciunea nu au însă zăgaz dacă acestea au învățat, au probat și s-au angajat să nu adoarmă, să nu lâncezească nici pentru folosul celor care plătesc. Deschiderea spre extremele impuse de cei aflați „sus” nu a încetat să facă victime. Să ne aducem aminte de marele promisiuni anunțate ori încurajările pe care le găsea fiecare în clipa ce a urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obligatoriu să stabiliți obiective foarte specifice pentru fiecare etapă a căutării unui loc de muncă satisfăcător, chiar și pentru etapa introspectivă. Obiectivele reprezintă scopul dvs. și rezultatul pe care doriți să îl obțineți. Chiar și cea mai motivată persoană va lâncezi din când în când dacă nu există obiective spre care să se îndrepte. Obiectivele dvs. trebuie să fie simple, măsurabile și realiste. Găsiți o altă persoană care trece printr-o situație similară în ceea ce privește situația profesională și stabiliți un parteneriat în
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
ei sunt siguri de mântuire, fapt care le permite să acționeze fără a se sinchisi de bine și de rău. Orice ar face, ei sunt deja mântuiți: aceștia sunt gnosticii. Așadar, hilicul și pneumaticul nu evoluează în aceeași lume. Unii lâncezesc în lumea sensibilă, ceilalți evoluează deja în universul inteligibil încă din timpul vieții, pe acest pământ material. Hilicii sunt limitați la trupul lor; psihicii dispun de un suflet bine definit, asemeni unei părticele a focului care strălucește pe cerul unde
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ascetice, rigoarea și virtutea virtuoasă, cât la scenografia unui artist care, de altfel, nu și-a ascuns niciodată gustul pentru bani și pentru facilitățile pe care aceștia le procură. Sub piei de animale, în căldura jilavă a culcușului în care lâncezește, Prodicos nu aduce câtuși de puțin cu ascetul celebrat de modelul elen. Philostrat, care povestește aceste anecdote în Viețile sofiștilor, spune clar: Prodicos se deda plăcerilor. Nu ni se spune care erau aceste plăceri, dar portretul prinde să se contureze
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri sau de așternuturi groase și moi! Gata cu păturile sub care filosoful lâncezește! Uitată reputația lui de om care se deda plăcerilor! Spulberate vorbele despre lăcomia lui de bani! Prodicos scrie un text în care putem găsi un elogiu adus Virtuții - și asta e de-ajuns! Pot fi citite aceste pagini și ca
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni concentrați asupra accesoriului și uitând esențialul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]