129 matches
-
de toată fantezia și capriciul care alcătuiesc un farmec indiscutabil al acestui regim. Dacă intram după o tiranie milenară într-un regim de autoritate, ne idiotizam cu toții, deveneam automate oficiale, cretini balcanici. Este drept că prin democrație România s-a lăbărțat în așa măsură, că a devenit un elastic, de care întinde primul venit. A fost însă fatal să fie așa. A fost fatal ca România să nu-și creeze un sens și o chemare în lume, să rămână o țară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Aveți un fel ciudat de a vorbi, spuse Filip, când bătrânul tăcu. De parcă ați fi scris lucrurile astea și acum le citiți. Nu e pic de oralitate în cuvintele astea. — Nu-ți spun decât ce e necesar, ce rost are să lăbărțezi suferința ? E lipsit de noimă să lungești, să exagerezi ori să-ți folosești fantezia pentru un secol care, cel puțin în privința suferinței, a fost atât de risipitor. Ce rost are să imaginezi dureri noi, când ai avut la îndemână atâtea ? — Bine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și podgoriilor, plutește un nor de nuanțe și arome care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu făcuse nimic care să justifice măsuri riguroase. Plimbarea prin soare Îl făcea pe Faulques să transpire, udându-și cămașa. S-a așezat sub umbrarul unuia dintre barurile restaurant de pe cheiul pescăresc. Și-a Întins picioarele sub masă, s-a lăbărțat pe scaun și a cerut o bere. Îl plăcea terasa, fiindcă oferea cea mai frumoasă vedere, cu marea dincolo de șenal, Între felinarul de pe mol și stânci. Când cobora În sat, În căutare de materiale pentru pictură ori provizii, Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pizmă în rândul unor poeți "săriți". Un prilej în plus pentru autor de a desființa antologii similare, precum cea a regretatului Laurențiu Ulici, acuzându-l de clientelism și mercantilism, "absența oricărui criteriu funcțional", sau cea a poetului Abăluță, "ce se lăbărțează triumfător pe 37 de pagini", masivul op al acestuia "Poezia română după prolectultism" fiind nici mai mult nici mai puțin decât lucrarea comandată politic a unui "operator urechist" excelent în "demolarea unor valori canonice". Italia este pentru Marin Mincu a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
centrată pe "spaimă" nu are de ce să lipsească, cu atât mai mult cu cât, referențial cel puțin, sintetizarea ei este de un interes covârșitor. Cătălin Ghiță recurge la ea în chip restrictiv, ceea ce-i direcționează discursul, neîngăduindu-i să se lăbărțeze asemenea lui Tiamat din Enuma elish una dintre marile figuri ale spaimei pe care le cunoaște mitologia universală. Adică, se oprește asupra prozei românești, prin exemple eșantionate, nu trece în domeniul mai vast al psihologiei colective sau al conștiinței de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
opinii. Globalizarea sentimentelor poate fi începutul drumului spre marele rut. Parcă prea repede am ajuns din peșteră în cosmos. Ne-a prins mileniul al treilea cu visele zdrențuite. Corigențele epocii noastre se numesc : sărăcie, violență, droguri, sexualitate. Televizorul și computerul lăbărțează singurătatea omului contemporan. Televizor, cimitir al lumii contemporane. Într-o lume normală, diversitatea generează armonie, nu conflicte. Basmele - aceste sublime proiecte pentru arhitectura viitorului. Cine și-ar fi putut imagina ce germen de potop zace într-un minuscul atom. Să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
altă locuință lacustră acoperită de aștrii; își clădeau în nisip năzuințele, pigmentate într-un albastru-cenușiu întunecat și profeții deșarte. Nu mai aveau ochi pentru nimic altceva, răscolind numai pentru ei, vârtejul amintirilor; se vedeau stăpânind rotocol, veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai lungi ca orice închipuiri; fantomatice liniști dintr-un apus indicibil, franjurat în culori plăpânde... galben-roșiatice întăreau viziunile. Văzduhul albastru se destrămase gradat prin goblenuri în degrade; lumina pătrunsese peste zgomotul apăsător al înserării; marea înnegrită
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
păsa de vârsta fragedă, era expertă în amoruri... până la o limită! Unul dintre meseni ieși afară pe hol și-i zări pe cei doi amorezi, așezați pe o băncuță. Făceau preocupați schimb de telefoane și adrese. El avea un zâmbet lăbărțat pe față iar ea era fericită ca un copil ce tocmai mâncase o prăjitură; colonelul îi zări prin ușa larg deschisă și exclamă, - Ia te uită profesore, te-ai îndrăgostit! Iar voi terminați cu prostiile și nu mai pierdeți timpul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
asculta stătea pe scaun atent la ce scriau pe tablă, iar când termina cu ei se cocoța pe catedră, era pitic, se întindea să ajungă mai mare decât ei care stăteau în bănci, se relaxa și pe fața lui se lăbărța un zâmbet insidios; ochii îi deveneau blânzi, placizi și începea să scoată fetele la tablă; îl studia cu uimire cum le privea admirativ pe unele și indiferent pe altele... era profesorul lui! Nu începuse școala de prea mult timp și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în gazetăria polemică: "Lumea politicoasă se scârbește de bătaie. Concepția despre bătaie se ajustează în calapodul fix al unei formule. Dacă citești, dacă scrii, dacă ești avocat, inginer, droghist, ți-este cu neputință să te bați. Intelectualitatea este necesar să lăbărțeze mușchii și să asigure o falcă pasivă. Ca să vorbim ca savanții lui Molière, ideea face să stagneze sângele la creier, paralizând violența brațului și accelerând, poate, numai velocitatea piciorului. A trânti un pumn, la supărare, în nasul unui semen, este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dumitale cu frunte abdominală, nu este imoral să fie contemplată pe plajă. (Anacolutul întărește sensul descrierii, prelungind, de fapt, scena rizibilă). După ce vei fi lepădat mantaua ce-ți învăluie statuia și te vei înfățișa naturii flocos și creț la subsuori, lăbărțat cu gingășie și candid în suciturile și circumvoluțiunile eului dumitale anatomic, vei surprinde surâsul curtezanei și șoaptele băieților sportivi lungiți în soare". Comicul debordează, cu fiecare pasaj, în planul stilistic, uzând, din plin, de un lexic al corporalului rizibil, de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ani, că am trădat mansarda, ruinele, poezia. Maturitatea mă chinuie și mă scârbește. Sigur, eram pe atunci un puștan care avea în cap doar literatură înghițită pe nemestecate, dar vroiam să mă înalț deasupra umanului. Scriam, ca în transă, versuri lăbărțate în caiete, îmi inventam motive de nefericire și de damnare, împingeam izolarea până la schizofrenie, dar aveam în minte imaginea orbitoare a ceea ce aveam să fiu odată, omul complet și perfect, scriitorul total... Deși petreceam, singur în patul îngălbenit de transpirație
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
către conventul din Matei Basarab, după ce am dat Colțul Bărăției, am avut o pierdere inexplicabilă de mine Însumi; n-am reușit să intru pe strada noastră, deși m-a obsedat impresia, de mai multe ori, că observ figura aceea stranie lăbărțându-se fantomatic la fereastră, chiar dacă nu i se vedeau brațele fleșcăite aplecate ca de obicei cu disperare În afară, spre misterele străzii și ale lumii. Poate că nebuna se odihnește și nu mă mai pândește din dosul perdelei să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pătrunde dincolo de ziduri, adulmecând fervoarea viermilor din cimitire; picioarele mi se-ngroașă Împlântate adânc În scoarța planetei; mâinile mi se lungesc brusc, liane enorme Înconjurând tentacular Întregi orașe, iar vocea-mi dărâmă păduri când macină vorbe. Toate organele mele cresc, lăbărțându-se În mod paroxistic, dar eu nu le simt ale mele, nu mai simt că Îmi aparțin. Am o senzație concretă de amplificare și parcă particip la viața tuturor regnurilor; de aici, acea plăcere senzuală, dar și o greață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
absorb aștrii bolnavi. 14.10.1960 Turme fără sfârșit răsar barbar Înainte, Zarea umplând-o de tropote ca-n vremi de-nceput Scuturile materiei se rup, se sfărâmă pline de viermi Ce colcăie grași-ntre idei și concepte putrede. Se lăbărțează buruienile tandru spre toate lucrurile În frunze, În priviri, În gânduri și-n concavitățile dintre constelații. Orice obiect Își caută originea spre două extremități Informă chemare putregăită apasă gingiile fără cuvinte Aerul albăstruiește culori ca-n abatoare opărite cu sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
știe să mă iubească așa cum merit eu, că nimeni altul nu se va mai uita la mine, că voi rămâne fată bătrână, că el Îmi face un hatâr și mă scapă de mine Însămi. Creșterea mea exagerată În Înălțime mă lăbărțase ca pe un pompier și privirile mele reci nu atrăgeau bărbații, care se uitau la mine ca la un manechin de vată. Mă simțeam Îngrozitor, nu știam cum să-mi ascund șoldurile imense ce, ele singure, parcă străine de restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să pice!“. Îi fac semn că am luat cunoștință și, cu pași măsurați, mă Îndrept spre spațiul meu de lucru: bancheta de marmoră de lângă bustul lui Eminescu. „Cine este primul?“, Întreb. Se prezintă un băiat de la țară, cu pantofi prăfuiți, lăbărțați de mersul pe drum neasfaltat, haine decolorate, Îmi dau seama că e sărac. „Ce temă?“ „Rebreanu!“ „De cât?“ „De șapte.“ Îi spun cum să abordeze motivul războiului. „Altul!“ (luni) O aștept de un ceas. În sfârșit, vine. Este elegantă azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avea acea piele sănătoasă, arsă de vânt și soare, a celorlalte colege din clasă; nici acea carne bătucită de muncă și mișcare, uscată, stoarsă de grăsimile acumulate de prea multă somnolență, ea era plină; carnea ei făcea pliuri aristocratice, se lăbărța rubensian În lenevia rasei vechi, stătuse parcă generații Întregi În umbra draperiilor grele ale alcovurilor interzise, subțiidu-și tenul și sângele În acei pași numărați ai unui ritual subtil preparând treptat pentru arta de a fi femeie acele exemplare rare, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
îndoială față de tot ceea ce se consolidase ca o stâncă de credință a început să slăbească. Iar faptul că în capul meu se oprise orice boare de vânt nu va fi permis nici unui gând să-și ia zborul. Doar nesimțirea se lăbărța în el. Mulțumit de mine și sătul, așa sunt. Un autoportret din aceste zile m-ar reda bine hrănit. Dar mai târziu, mult mai târziu, atunci când pentru nuvela Șoarecele și pisica, schițam un personaj abrupt și ciudat, eroul lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Dudley l-a salvat. L-a făcut pe Exley eroul de la Nite Owl - cel puțin pînă acum. El o să fie cel care o va trimite pe Inez Înapoi În iad. Foarte straniu sfîrșitul lui Cathcart. Cazul ar putea să se lăbărțeze. În mod sigur aici e mai mult decît jaful unei bande de psihopați. El ar putea fi acela care să rezolve cazul, să i-l sufle lui Exley și să tragă sforile ca să-l ajute pe Stens. Ceea ce Însemna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
un timp către cel din dreapta lui, cu cămașa în carouri, care îi trece un dosar, deschizându-l și frunzărind, după ce își așeză cu grijă ochelarii pe șaua nasului, cele câteva hârtii prinse cu clamă, cu ștampile roșii, late și semnături lăbărțate într-un colț, părând că-l ascultă cu mare atenție, poate ascultându-l, ridicând privirea pe deasupra ramei groase a ochelarilor și pe sub sprâncenele stufoase, fără o vorbă, până când Andrei Vlădescu sfârșește ce are de spus, îl mai privește o dată pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
din plin osul pelvian și am realizat instantaneu că o vânătaie mare și neagră avea să mi se ivească pe piele În câteva minute. Am ridicat privirea și am dat peste două șiruri de dinți albi și o mutră transpiroasă lăbărțată Împrejurul lor. Eduardo. Trebuie că glumea. Sigur că glumea. I-am aruncat cea mai Încruntată expresie de care eram În stare, una care spunea, foarte simplu, ceva de genul Mori naibii!, dar azi n-a avut nici un fel de efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
coapselor? Când eu și Richard ne-am Întâlnit În pauza de prânz În fața restaurantului Starbucks, amândoi am vrut să ne pupăm scurt pe obraz, dar ni s-a părut prea caraghios; așa ți-ai pupa numai mătușa, așa că ne-am lăbărțat Într-o Îmbrățișare. M-am simțit la fel de stângace, observată chinuitor, ca atunci când m-a luat tata prima dată la dans, În jurul ringului de la o cină dansantă. Corpul lui Richard m-a șocat prin faptul că era un corp: părul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Iuga, nici de bejenirea în lume a lui Petrea Păun și nici de sâmburii de pepene verde. Vânturi tari răvășeau crângurile din jurul Baisei și în Goldana, cu apropierea Crăciunului, zilele se făceau tot mai scurte iar umbrele arborilor bătrâni se lăbărțau, subțiindu-se ca un contur de filigran. Caravana cinematografică săptămânală, jurnalele, radioul și alte cele ale soitarilor cu fețe cenușii, prin conferințe, prin cuvântări, prin cântece populare aranjate, prin descântece băbești măsluite, tocau nervii țăranilor din toate stările, trăitori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]