181 matches
-
mai ales la porțile dregătorilor, cu lumânări de seu, apoi cu ulei și gaz, luminează nu numai în Iași dar și în orașele din restul ținuturilor: „Luminarea ulițelor devine o necesitate, un ajutor de priveghere și de ușurință pentru comunicația lăcuitorilor". În „Regulamentul municipal pentru orașul Iași" se arată că „cinci sute fânare în care vor arde lumânări de seu în toate nopțile anului, afară de acele când va fi lună plină la care vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fericirea întregii țări va atârna de la ființa pădurilor acestui ținut. Afară de partea Dornei, care are un pământ potrivit pentru agricultură, ce este alcătuit din o amestecătură analogică de lut, arină pământ negru, având un cuprins îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice văi de la Chirilă pân la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
substenție pe lăngă acești mulți proprietari, cari se îndeletnicesc cu lucrarea minelor, nu numai că trăiesc din producția acestora, dar încă mulți dintre dânșii fac și însămnătoare stări și, în acest chip, înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți a<i> țărei. Între lăcuitorii acestor politii muntenoase se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se așază acolo și, prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntenoase se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se așază acolo și, prin aceasta, înmulțesc numărul lăcuitorilor birnici. Este lucru dovedit că cele mai multe mine din Ungaria s-au deschis de cătră străini cari s-au așezat acolo. Încă și mai mare este sporirea împoporării țărei dacă întrânsa se deschid lucrări de mine. Cercarea au dovedit că o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la aramă, fier, oțăl ș.a. scot hrana lor din metaluri. Felurite fabricate se fac din plumb, argint viu și din alte metaluri și mineralii, cu a cărora prelucrare află o mulțime de oameni a lor hrană. O mare parte a lăcuitorilor țărei, mai ales din politii, se hrănesc din producturile ce se scot numai din munții neroditori și toți acești lăcuitori plătesc statului bir și alte dări; deci, prin lucrarea minelor se folosește atât împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
disvălirea industriei și a agriculturei. Despre mijloacile prin care pot spori și înflori mineriile într-o țară înzăstrată cu munți de metaluri, spre folosul țărei Mineriile sporesc dacă ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neînsămnat, fac aceasta numai din neștiință, pentru că în a lor idee înmulțăsc greutățile unei asemene lucrări. Mai ales de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să să trădeie în posesie amfiteotică subscrișilor, împrotiva unei dări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este civic. Țelul scrierilor sale nu este de a arăta întinderea culturii autorului lor, ci de a dovedi adevăruri despre istoria și dreptul țării. În Istoriia Țării Rumânești, întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, el vorbește în mod explicit despre scriitorii care nu se străduiesc să afle adevărul, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, publ. M. Kogălniceanu, București, 1872, 87-126; Operele lui Constantin Cantacuzino, îngr. și introd. N. Iorga, București, 1901; Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, îngr. și introd. N. Cartojan și Dan Simonescu, Craiova, 1944; Istoriia Țării Rumânești, întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, îngr. și introd. N. Cartojan și Dan Simonescu, Craiova, 1944; Istoriia Țării Rumânești, întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, în Cronicari munteni, I, îngr. M. Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 1-79; Istoriia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
tranziție. În 1827, comparând situația țăranilor români cu cea a populației rurale din Imperiul Austro-Ungar, Dinicu Golescu (1971) face un tablou dur al înapoierii și sărăciei românilor. Aceste nedrepte urmări și nepomenite peste tot pământul i-au adus pe ticăloșii lăcuitori întru așa stare încât, intrând cinevaș într-acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedea nici biserică, nici casă, nici împrejurul casii, nici car, nici bou, nici vacă, nici oaie, nici pasăre, nici pătul cu sămănăturile omului pentru hrana
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Foii pentru minte, inimă și literatură. În 1844, articolul "Din statistica Transilvaniei" (Foaie pentru minte, inimă și literatură, VII (1844), nr. 21, 22 mai, pp. 161-163) începe cu fraza "Nu e lucru mai firesc decât a întreba care este numărul lăcuitorilor în cutare țară, pentru ca după aceea să poți face feliuri de încheieri" și continuă cu o analiză centrată pe sursele de "bogăție" demografică: "e însă prea de însemnat că românii și aici sunt cei mai roditori, de care iarăși negreșit
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost Întîi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
carele, întru alte ale sale folositoare instituții, să nu aibă în limba nației un jurnal periodic. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns științile, măiestriile și negoțul au răsărit în parte din asemene împărtășitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dispărțiți de munți și de mări să fac vecini și, împrumutîndu-se cu rodul cercărilor, îndămînează traiul însoțitori. Luătoriulaminte,cetitoriul gazetei , ca într-o oglindă în ea vede înfățoșate toate interesantele întâmplări de carile el însul atîrnă, martor să face cruntelor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la aceste sînt cărțile, literatura, scrierile periodice lățite și propoveduite la toți. Noul aceste ne lipsea; iată că ni s-au dat, și ni s-au dat atunci cînd celelalte nații cu noi împreună lăcuitoare încă au ajuns să cunoască cum că singură luminarea și dezvolvirea ideilor unui popor, cum este al nostru, poate să-l puie în stare a contribui fizicește și moralicește la fericirea patriei, într-a căria sîn ne-am născut și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o prelucrare după F. A. Saint-Marc Girardin: Asupra vieții și operei lui J.J. Rousseau. Noua Eloiză apare tipărită (1837), grație lui I. H. Rădulescu într-o "broșură", cuprinzînd 18 scrisori, sub titlul "Julia sau Noua Eloiză ori Scrisori a doi amanți lăcuitori într-o mică cetate în poalele Alpilor. Adunate și publicate de J.-J. Rousseau". În "însemnarea" sa, I.H. Rădulescu lămurește motivele alegerii acestui "romanț", pe de-o parte, deoarece dispunea de "lipiciul și undița amorului", iar, pe de altă parte
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
1926 (în colaborare cu I. Bianu); M. Kogălniceanu, Opere, Craiova, 1930; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor adunate din gura poporului, Craiova, 1932; Constantin Cantacuzino, Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, introd. edit., Craiova, 1944 (în colaborare cu Dan Simonescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 436-440, X, 147-148, 242-246, 313-314; Șerban Cioculescu, O nouă istorie a literaturii noastre vechi, RFR, 1940, 9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 831; Dan Simonescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
poartă oamenii din diferite pături sociale unii față de alții, fără teamă, cu politețe, cu toții față de fiecare, consecință atât a educației, cât și a cunoașterii poziție fiecăruia sau, cum spune Golescu, a faptului că fiecare își cunoștea datoria. Iar la noi, lăcuitorii, din multa juguire ce au avut, și neluminare, nu-și cunoaște nici datoria cătră altul, aducând închinăciune numai aceluia de care să teme ...; iar cătră oricare om nu-ș scoate căciula, fie măcar de cea mai mare treaptă. Cum și cei
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]