179 matches
-
lipsit, nu se poate să nu observăm că atât imixtiunea Imperiului rus în problemele interne, cât și interesul marii boierimi de a deține controlul asupra puterii politice și de a-și consolida dreptul de proprietate asupra pământului, a agravat situația lăcuitorilor săteni și a întârziat procesul de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs în primele decenii ale secolului al XIX lea în Europa, angajată tot mai mult pe calea dezvoltării capitaliste, se regăsesc - în
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul din loc niștiut vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de persoane, care s-ar fi stabilit la Borșa, Cotnari, Dădești, Hârlău, Hoisești, Iași, Mânjești, Miclăușeni, Onești, Podu Iloaiei
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Desigur, dincolo de aspectele care vizează creșterea numerică a populației, semnificative, în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
târguri și popularea celor vechi, precum și exploatarea și punerea în valoare a produselor moșiilor printr-un comerț organizat și uniform 70, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea socialeconomică, precară, deja, a lăcuitorilor săteni, care erau lipsiți de pământ. Drept urmare, având condiția juridică de străni, atât Sobornicescul hrisov din 9 aprilie 1827, cât și Regulamentul organic, impuneau restricții severe asupra evreilor, care nu aveau dreptul de a se stabili în sate și nici
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă tranșant, nelăsând nicio șansă de supraviețuire dacilor: după cucerirea Sarmisegetuzei de către Traian, "acesta au fost sfârșitul lui Decheval și a ghetelor, că așea să chema lăcuitorii Dachiei cei de atunci. În locul acestora am urmat noi, romanii (sic!)" (Micu, 1995, p. 35). Pentru a nu lăsa niciun dubiu, concluzia exterminării totale a dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lăcuitorii Dachiei cei de atunci. În locul acestora am urmat noi, romanii (sic!)" (Micu, 1995, p. 35). Pentru a nu lăsa niciun dubiu, concluzia exterminării totale a dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii Dachiei, i-au sterpit", teritoriul cucerit rămând astfel o "țară pustiită" (p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care am catalogat-o ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii, apoi geții). Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența genetică a romanilor (Albineț, 1845, p. 1). Chiar și Moldovan, în calitate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
priorității istorice pe teritoriul dacic între români și unguri) și fiind pe cale de consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
7193) Dumitrașco Cantacuzino voievod poruncește: „Așea și noi, socotindu că svânta mănăstire Socola...fiindu aproape de Codru, ca nu cumva să meargă nescare tâlhari să jefuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițele, ce le întărim cu doispredzece oameni poslușnici ca să hie lăcuitori lângă svânta rugă iar de la domniia mea or hi în pace de dajde...Așijderea, și un prisecar ce vor avea, acela să hii în pace de toate angheriile...Si satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra la toate trebele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu acest prilej monede de toate valorile, în sumă de 400-500 florini 81. În urma acestei rezoluții imperiale, șeful Administrației militare provinciale, generalul Spleny, a adresat, la 27 august 1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
valorice, cât, mai ales, pecuniare, fiind favorizați "numai acei feciori care au părinții îndestulați cu avere, ca să le poată purta chiverniseala hranei lor, până ce vor învăța desăvârșit, apoi este slobod să intre și la cele mai mari școale", în detrimentul copiilor "lăcuitorilor celor săraci", pe motivul că prin trimiterea acelora la studii, "în școalele cele mari", părinții ar fi nevoiți să suporte "împuținarea cheverniselii hranei și a țănării lor"126. Într-un context politic postiosefinist, al unei societăți puternic impresionate, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
morală în școală se făcea în continuare prin intermediul acelorași manuale școlare, la a căror elaborare Vasile Balș lucrase în trecut împreună cu Ioan Budai-Deleanu, așa cum era "parte a doua a cărții de cetit pentru școli, care cărticică, anume folosului, adeca a lăcuitorului de țară iaste făcută. Aceea cuprinde în sine o povățuire către iscusința ținerii casei, gospodăriei și cătră chiverniseală ținerii pământului; alcătuire minunată pentru datoriile supusului cătră monarhul, cătră însuși a lor stăpânitor de pământ și cătră alți dregători"127. Oglindind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
carele, întru alte ale sale folositoare instituții, să nu aibă în limba nației un jurnal periodic. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns științile, măiestriile și negoțul au răsărit în parte din asemene împărtășitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dispărțiți de munți și de mări să fac vecini și, împrumutîndu-se cu rodul cercărilor, îndămînează traiul însoțitori. Luătoriulaminte,cetitoriul gazetei , ca într-o oglindă în ea vede înfățoșate toate interesantele întâmplări de carile el însul atîrnă, martor să face cruntelor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la aceste sînt cărțile, literatura, scrierile periodice lățite și propoveduite la toți. Noul aceste ne lipsea; iată că ni s-au dat, și ni s-au dat atunci cînd celelalte nații cu noi împreună lăcuitoare încă au ajuns să cunoască cum că singură luminarea și dezvolvirea ideilor unui popor, cum este al nostru, poate să-l puie în stare a contribui fizicește și moralicește la fericirea patriei, într-a căria sîn ne-am născut și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]