127 matches
-
consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te-adun ca un năvod cu frunțile-n descreșteri și membrele în sare dar trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod te-apleci și-ntrebi privirea și degetu-n licoare mă-ncerci ca pe un lacăt bă bați ca-n lăicer genunchiul ca o ușă mă umple de răcoare și sângele-n desfaceri se reazimă de cer... Jocul dintre simultaneismul pluriperspectivic, deschis spre panorama vieții moderne, în care - după expresia lui Octav Șuluțiu - „imaginile sunt răsturnate în planuri întretăiate, precum sunt
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
geam și este pusă în mijlocul casei, în așa fel ca toți să ajungă la ea, de pe cele trei laturi ale camerei, a patra fiind puse scaune și o scândură groasă care să dea rezistență, peste care s-a pus două lăicere pentru a se sta mai comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
39. Cu această ocazie este reconstituit patrimoniul bisericii de la acea vreme: curpen de fier cu douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica avea ușe jumătate steclă la intrare și că acoperământul bisericii, la acea dată, era de tablă 40. Proaspăt intrate în inventarul bisericii erau și două clopote; unul de 540
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
le-aveam în plasele de sub scaune. Dar, de-ndată ce-am depășit plafonul de nouri, ne-am revenit. Ploaia s-a mai potolit și ea sub noi, pământul Suediei a prins a se vedea deslușit. Ni se părea un imens lăicer verde, pe care o mână nevăzută aruncase și ordonase din loc în loc așezări mai mari și mai mici, cu case și străzi aliniate, printre pâlcuri întunecate de păduri de brad sau alb-murdare, de mesteacăn, cu o salbă de lacuri, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză este reprezentat frecvent ghiveciul cu picior și garoafe la fel ca în Câmpia Munteniei. Tot aici, prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici. Cele țesute cu suveica sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit diferențiat. Aici se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit diferențiat. Aici se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Cad pe rând frunzele copacilor peste care toamna a presărat culoarea aurului, rubinului și smaraldului. Cerul învinețit și obosit ca după o noapte de veghe de ape verzi și limbi de foc se pregătește să inunde orașul. Înaintez încet, auzind lăicerul de jos gemând, parcă rugîndu-mă să nu mai calc frunzele. Mă apropii de un copac și văd o căprioară moartă. Este o căprioară, ultima lacrimă a copacilor sub care stau. E moartă. Spiritul ei începe să-mi vorbească . -Nu fi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
saivanele, etc.). Pe cursul mijlociu și inferior al Bistriței se mai utilizează la construcția caselor lutul aplicat pe nuiele, chirpici iar în cea mai mare parte în etapa actuală cărămida. Interioarele caselor vechi erau bogat ornamentate, cu scoarțe, carpete și lăicere aplicate pe pereți care astăzi pot fi vizitate de turiști în muzee și complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe cursul pâraielor și văilor de tip împrăștiat sau risipit permite valorificare economică a zonei prin creșterea animalelor și practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
din Cernăuți și în toată activitatea mea de până la prăbușirea Leviathanului...). Mama a fost o fire poetică, înclinată spre creație, compunea și interpreta cântece și conocării pe la nunți și petreceri, cosea ii și cămăși, țesea catrințe și brâie, scoarțe și lăicere cu motive populare bucovinene, late, masive și cu ornamente foarte complicate. Păstrez până azi, ca pe o relicvă, un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene, brâu, bundiță ornamentată, în stil bucovinean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu vreo 40-50 de ani în urmă,vedea că mai tot ce era în casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se folosea cânepa, inul, lâna de la oi și uneori mai cumpărau și fire de bumbac de la târgul Darabanilor. Femeile aveau la îndemână războaie de țesut (stative, ițe, spete, vatalele, tălpici, letcă, suveică, ragilă, piepteni). Cu acestea femeile își făceau îmbrăcămintea, lăicerele și covoarele necesare casei. Culorile naturale se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
zilei, când era nevoie, mama obișnuia să ghicească în boghi. Avea într-un săculeț mic, al ei, un fel de pungă cu boabe de porumb sau fasole - nu știu câte la număr - , scotea boabele, le așeza, le îngrămădea pe masă sau pe lăicerul de pe pat, le despărțea în grămăjo are de 3-5 boabe, le punea la o anumită distanță între ele , le muta de ici-acolo, câte un grăunte dintr-o grămăjoară în alta, mai căsca, se vede că nu-și făcuse somnul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
deasupra sacului dansul milenar, iar eu, jos, mă umflam cu must și mă luptam cu moartea. Cât va fi durat această cumpănă nu știu, dar târziu, după ce mă trezisem din începutul morții, m-am văzut așezat sub ulm pe un lăicer, gol-goluț învelit într-o pătură și lângă mine mătușa Irina care m-a găsit murind și m-a tras înapoi din gheara morții. Prin iarba uscată am auzit pașii mamei depărtându-se se ducea la Huși ca să-mi aducă alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum vrea, să provoace ca-n alte părți dezordine și scandal. Nouă ne plăcea mult să mergem la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]