132 matches
-
avea cal și amândoi cutreierau ziua prin târg. Noaptea se întorceau beți tun. Slabă și nervoasă, foarte frumoasă în tinerețe, Stratica avea mare înclinare spre întâmplările melodramatice. Adesea, după ce-și întindea rufele, plângea și compunea cântece triste. Grase și lălâi, fetele Straticăi mugeau apoi în toată mahalaua cântecele ei, cu o convingere afonă. Straticăi îi plăceau mai ales poveștile de dragoste în care îndrăgostiții mureau. „Cântecul lui Georgel” o făcuse și pe madam Sură să privească cu lacrimi prin pleoapele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și ca un stigmat al farmecelor ei, sora lui Jan ajunsese mizeria acelui târg. Pe vremea când ne-am bătut joc de colegul nostru, deși tânără, Eva era o femeie trecută, a cărei îmbobocire lăsase doar amintiri : vorbea răgușit, era lălâie, avea buze groase și pieptul gras. Până și picioarele i se trunchiaseră. Doar ochii erau deosebiți, dar, lipsiți de nevinovăție, mai degrabă te înfiorau : tăioși și aspri când priveau cu interes, apoși, dacă erau indiferenți. Vopsită violent și îmbrăcată țipător
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lui, cu prietenul ei după ea, ca s-o protejeze. Fără un motiv anume, Daniel Riegel, un om perfect decent, îi provoca lui Weber o senzație acută de disconfort. O stânjeneală spontană, mascată de o asociere sau alta - ciocul, bluza lălâie, fără guler, aura de acceptare de sine liniștită. Karin era anxioasă, cum era și firesc. Prima oară o rănise cu plecarea lui grăbită și a doua oară o uluise acceptând o continuare. În timp ce Weber vorbea, buzele ei se mișcau, luptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și, din acest moment oscilează între planul prezent și trecut, în funcție de reacțiile și memoria lui Fred. Acesta este uimit cum un astfel de om nu se gândise că se compromite scriindu-i unei astfel de femei cu "insensibiliatea leneșă, puțin lălâie" o cocotă de lux pe care o vizitau și alți bărbați. Scrisorile lui Ladima creionează un îndrăgostit sensibil și sentimental, dând impresia de "loialitate și bravură" - calități a unui "frate bun" . Este preocupat ca iubita lui să obțină un rol
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
domnul Levy? Valva lui transmise un semnal de disperare care se comunică mâinilor. Scărpinându-și erupția de pe piele, se zgâi printre jaluzele, așteptându-se să vadă câteva brute hirsute de la spital. Afară, pe verandă, stătea Myrna, îmbrăcată într-o scurtă lălâie de catifea reiată, de un măsliniu șters. Părul ei negru era împletit într-o coadă care se încolăcea sub o ureche și îi cădea pe piept. De umăr îi atârna o chitară. Ignatius era gata să iasă printre jaluzele, rupând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
facă vreun comentariu vizavi de asta, ușa dormitorului s-a deschis cu un scârțâit și iat-o pășind afară pe Armanoush Tchakhmakhchian un pic timidă, un pic amețită. Purta niște blugi spălăciți și un pulover marinăresc destul de lung și de lălâi ca să-i ascundă formele trupului. În timp ce-și făcea bagajele pentru zborul spre Turcia se gândise Îndelung ce haine să-și ia cu ea și sfârșise prin a le alege pe cele mai modeste, ca să nu pară deplasată Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
imprimeuri, colorată manual În tonuri de bej și caramel. La fiecare pas pe care Îl făcea o mulțime de coliere și brățari zornăiau. La rândul ei, Armanoush rămăsese fidelă propriului stil: purta o pereche de jeanși albaștri și o bluză lălâie, pe care scria UNIVERSITATEA DIN ARIZONA, de un roz pal ca un pantof de balet. Porniseră să viziteze salonul de tatuaj. — Îmi pare atât de bine c-o să-l cunoști În sfârșit pe Aram, a spus Asya luminându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
unui grup naționalist. Wakefield mai știe că nu este măritată și că a avut niște iubiți care i-au oripilat pe părinții ei. Wakefield și-o imaginează mignonă, cu păr lung și negru, cu ochi căprui și cu haine oarecum lălîi. Și este foarte sigur că ea va Întîrzia. Este surprins cînd apare la timp, o blondă subțirică, cu păr scurt, de o eleganță relaxată, cu blugi de firmă mulați pe coapse, cu un pulover de cașmir de culoarea bronzului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
hotărâre, orice-ar fi, n-am să mă dau bătut. — E primul semn de nebunie, să știi, spuse o voce la câțiva pași de el. Ralph se întoarse. O prăjină de băiat, înalt și slab, cu o bluză de trening lălâie, pantaloni largi, șapcă de baseball și patine cu rotile înguste, aerodinamice, atașate la un fel de ghete până la genunchi, stătea la câțiva centimetri de el ținând un câine în lesă. Poftim? — Vorbeai singur. Ăsta e primul semn de nebunie, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
tatăl ei, conducându-l cu blândețe, ca pe un copil mic. Apoi, când își dădu seama cine era de fapt tânărul, îi veni s-o ia la fugă. Nu era un vagabond. Era un adolescent deșirat, îmbrăcat cu un tricou lălâi și pantaloni de trening ca de clovn. Și ultima dată când se întâlniseră ea era goală-pușcă, abia ieșită din patul tatălul lui. Dumnezeule! — Știam că stă pe strada asta, dar nu știam la ce număr, explică Ben îmbujorat, evitându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fine detalii ale unui meci din 1984. Îmi plăcea la nebunie faptul că avea o garderobă plină cu haine frumoase pe care nu le purta niciodată, căci Își petrecea majoritatea timpului În tricouri de rugby sau În pulovere imense și lălîi, dar pufoase și comfortabile, haine care m-au făcut Întotdeauna să mă simt minunat. CÎnd lucrurile au Început să devină evident serioase, l-am dus să i-l prezint tatei. Am mers cu mașina pînă la Potters Bar și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
oi fi adunat eu suficient cît să exilez hainele astea În pod pînă la venirea următorului copil, dacă va mai exista Încă unul, dar sînt, să recunoaștem, mult mai grasă decît la Început și asta cînd port pulovere largi și lălîi și pantaloni supraelastici de la Gap. Dumnezeu știe ce s-ar Întîmpla dacă aș Încerca să intru În ceva care n-ar avea și fibră supraelastică. Deci, chiar dacă nu mă duc Încă la cumpărături, În ultima vreme mi-am dat totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nu se poate plânge, chiar dacă a avut doar o sută de bărbați, deoarece acum o să-și aibă ultimul bărbat pe care-l merită o trădătoare a propriului popor. Regele nu a făcut niciun gest. Romilde în schimb s-a agitat lălâie și ca vai de capul ei; privirea îi înghețase de groază. Au venit niște soldați cu cazmale și au făcut câteva găuri în pământ. Alții au adus scări și drugi și au ridicat ceva semănând cu o spânzurătoare. Dar Romilde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
abținea să nu râdă de papițoi. În schimb, Ancuța era foarte încântată; în sfârșit, apăruse un băiat cu cămașă! Aproape că era ca și angajat. Scoseseră la concurs un post de documentarist și toată săptămâna veniseră numai nenorociți cu tricouri lălâi. Cum să angajezi așa ceva, la Academie?! Omul trebuia să se ocupe de proiectul pentru care Andrei tocmai obținuse finanțare de la minister. Era nevoie de cineva care să tragă și să scrie. Ancuța alcătuise portofoliul, adică pusese într-un dosar pozele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
s-o treacă sub tăcere. În definitiv, cretinul ăla era acolo ca să asculte, era slujba lui, nu? „Era singură, continua așadar Bruno, În fiecare după-amiază era singură pe plajă. O biată odraslă de bogătani, ca mine; avea șaptesprezece ani. Era lălâie, bondoacă, timidă, avea o piele albă ca brânza și coșuri. În a patra după-amiază, de fapt chiar Înainte de plecarea mea, mi-am luat cearșaful și m-am așezat lângă ea. Era Întinsă pe burtă și Își desfăcuse sutienul de la costumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dar În Întuneric nu se vede. Crezi că am exagerat ? spune Lissy În clipa În care vin lîngă ea, În fața oglinzii. Dacă toată lumea e În blugi ? — Noi În ce sîntem, nu tot În blugi ? — Dar dacă ceilalți sînt În pulovere lălîi groase și noi o să arătăm complet penibil ? Lissy e complet paranoică apropo de Îmbrăcămintea celorlalți. La prima petrecere de Crăciun de la ea de la cabinet, nefiind sigură ce Înseamnă exact „ținută de gală“, dacă se referă la rochii lungi sau doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu sacoșe În care aveam șase ținute diferite, ca, la nevoie, să se poată schimba. Evident că rochia pe care o avea pe ea era absolut perfectă. Îi spusesem că e perfectă.) — N-o să vină nimeni cu pulover gros și lălîu, zic. Hai să mergem. Nu se poate ! Lissy se uită la ceas. E prea devreme. — Ba da, se poate. Ne facem că am trecut doar un pic pe acolo, Înainte de a merge la altă petrecere cu vedete. — A, da. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mai mult din rutină caracterele sexuale secundare. Iar la mutră... Eh, totul e chestiune de gust, câți licențiați în sociologie, management și tehnica sistemelor umblă cu limba scoasă după nurii și apartamentul domnișoarei Carbon, cu toată mutra ei de platinată lălâie! Iar gusturile sunt întotdeauna perverse, nu-i așa? Domnului Iordănel de pildă îi plac femeile distinse, angelice chiar, și de unde să-i pice lui vreo Ingrid Bergman, vreo divină Garbo? S-a umplut lumea de Sabrine, de nasoale, ce vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Poppy 2; dar, cu aura de păr negru care făcea ca trupul ei micuț să pară și mai fragil și cu ochii ei imenși, de culoarea panseluțelor scufundate în apă, Violet era alegerea perfectă. Purta un pulover închis în față, lălâu, care avea exact aceeași nuanță de albastru violet ca și ochii ei, jumătate din nasturii în formă de perlă ai acestuia fiind desfăcuți, lăsând să se vadă bluza mulată de dantelă de dedesubt, și o pereche de pantaloni trei sferturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
plecă chelnerul. —Schimbarea face bine la suflet, zise Janey în chip de aforism. Și chiar și ea părea diferită; lipseau obișnuitele-i perdele de eșarfe și lanțuri, cărora le luase locul un singur pandantiv, iar cămășile și șalurile sale la fel de lălâi și de fluturătoare fuseseră schimbate cu o jachetă cambrată, cu pantaloni asortați. —Arăți minunat, Janey, spusei eu, aplecându-mă să mă uit mai bine la pandantiv, o piatra a lunii. —E piatra zodiei mele, spuse ea, atingând-o și roșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu furie. Steve se oprise din măturat și stătea sprijinit în mătură. Pe șoldurile-i rotunjoare purta o curea suport pentru unelte, care atârna sub greutatea tuturor nimicurilor pe care le căra după el. Era îmbrăcat în haine negre și lălâi din cap până-n picioare și semăna cu un fost membru, de mult uitat, al trupei The Cure2. — O deranjezi pe domnișoara Weldon. Steve făcu semn cu capul către fundul scenei, unde faimoasa actriță, cu mâinile încleștate sub sâni, tot gâfâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
avusese până atunci. Și nu purta ochelarii. Fără ei, era aproape frumos. Era pentru prima dată când am îl vedeam îmbrăcat în altceva decât în clasicul echipament de regizor, format din blugi care stau prost pe tine și un pulover lălâu; purta o pereche de pantaloni frumos croiți și o cămașă, deschisă la gât. Mi-am dat seama, pentru prima dată, că avea un corp frumos. Nu-mi puteam da seama cum îmi scăpase acest lucru până la punctul acela. Îmi pierd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în propriile șireturi desfăcute și alunecase sub roțile metroului. Stupid. Și manșetele pantalonilor erau pline de noroi, asta însemnând că vizitatorul misterios ajunsese acolo pe jos, după ce lipăise destulă vreme prin băltoacele aflate în plină expansiune. Un impermeabil cenușiu atârna lălâu pe niște umeri înguști, iar de sub borul pălăriei îl fixau doi ochi încețoșați. Barbă nerasă de zile bune, cearcăne vineții, colțurile gurii lăsate în jos, a dezolare permanentă. Un chiștoc de țigară între buzele crăpate. Două mâini cu degete boante
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în cap și trecându-și, în răstimpuri, mânecile pe sub nările înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără expresie. În spatele lor, femeia își strângea capotul la piept, cu o inutilă pudoare, căci decolteul nu putea ajunge din urmă sânii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
alt tărâm. Ba există chiar o "vocație a jerpelelii" care ne-a mânat pe amândoi în alegerea echipamentului ce pare adecvat pentru isprava noastră. În fiecare dimineață, când ne așezăm la masa de lucru, eu port bermude, un T-shirt negru lălâu și, în picioare, o pereche de pantofi mocasin, însă cu o singură șosetă neagră, pe piciorul stâng. Cătălin are niște pantaloni pufoși de culoarea șoarecelui, legați cu un soi de șnur, care trebuie reînnodat de câte ori se scoală de pe scaun, un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]