222 matches
-
române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
pentru a-i asigura cât de cât o față comercială în măsură să te îmbie a doua zi pe tarabă. Diferența de preț, juma' juma' cu gestionarul, amândoi consimțind în proporții egale la o sumă rezonabilă pentru ungerea sectoristului. De la lăptăria unde gestionarul se apucase să pună în vânzare marfa pregătită acasă din cutiile de lapte praf, până la taraba cu sclipici unde un țigan bătrân vindea cioburi de oglinzi, mărgele de sticlă, piepteni, ochelari cu lentile de plastic, insigne, hârtie colorată
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
asistentelor domnului Carabulea, domnișoarelor Alina Muraru și Nicoleta Fleșeriu, opuse tipului „cerber multinațional”. La Covalact greul relației de lucru l-a dus de domnul Ciprian Nițu, fost student la „Transilvania” din Brașov, dar nu trebuie trecute cu vederea lecțiile de „lăptărie” pe care mi le-a oferit domnul Ioan Bălan, în condițiile în care „calea lactee UE” este deosebit de stresantă și mare consumatoare de nervi și timp. O mențiune specială este legată de cazul Antibiotice din Iași. Totul a fost posibil
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și alte Întâlniri ale scriitorilor cu publicul. La edițiile BOOKAREST /cel mai mare târg de carte din România/, ASPRO a co-organizat programe culturale: din 1997, Gala Premiilor anuale de carte ASPRO, programul cel mai important al asociației, are loc la Lăptăria lui Enache /bar situat pe terasa Teatrului Național din București/, În cadrul manifestărilor culturale găzduite de BOOKAREST. (cf. paginii web a ASPRO) Alte premii literare au apărut recent, precum premiul internațional Ovidius, cu o valoare de zece mii de dolari, acordat În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ștefan (pseudonim al lui Gheorghe Dinu; 5.VI.1904, Precopana, Grecia - 14.V.1974, București), poet, prozator și eseist. Este fiul Paraschivei și al lui Enache Dinu, comitagiu, venit în țară în 1907 și stabilit la București, proprietar al unei lăptării în strada Bărăției, devenită loc de întâlnire al boemei și mai ales al tinerilor avangardiști din anii ’30. Clasele primare R. le urmează la o școală bulgară. Băiat de prăvălie, autodidact, devine jurnalist și lucrează, succesiv, ca redactor la „Adevărul
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
la Gaz Vest, 35 de ani); „Oamenii s-au păcălit cu fabricile colectoare și au renunțat la vaci. Nu se mai cumpără laptele” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Nici laptele nu s-a vândut; nu există lăptărie în zonă” (pensionară, 67 de ani), „cu creșterea animalelor se ocupă tot mai puțini, pentru că nu este rentabil” (femeie, 52 de ani). Activitățile nonagricole însumează activitățile local-administrative (funcționari la primărie, poștă, poliție) și câteva servicii (comerciale, medicale, în domeniul construcțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
despice și ca să fie alumați și arși din nou, așa nădușiți cum erau, de focurile combinate ale soarelui ecuatorial și ale cazanelor asemănătoare; și cînd, după toate astea, s-au apucat să-și curețe vasul, transformîndu-l într-un fel de lăptărie imaculată; după ce au dus la bun sfîrșit și această treabă, nu arareori se întîmplă ca bieții oameni, tocmai cînd își încheie la gît hainele curate, să tresară la auzul strigătului: „Uite-i jetul!“ Și atunci se reped ca să se lupte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
abilitate Îi era foarte folositoare cînd fusese hoț de buzunare. Apoi am Întîlnit-o pe doamna... Rosti acest nume cu emfază și cu oarecare mîndrie. — N-are cazier. N-a făcut niciodată trotuarul. Abia sosise din Bretagne și lucra la o lăptărie. Legătura cu ea a fost serioasă și am trecut imediat pe la starea civilă. Ba chiar a vrut neapărat să mergem În satul ei ca să ne căsătorim la biserică, și a fost o nuntă adevărată, cu rochie de mireasă. Se bucura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
mea de naștere. Împlineam șaizeci și cinci de ani. M-am născut în Ōno, prefectura Fukui, în apropiere de templul Zen Eihei. De acolo mergi douăzeci de minute cu mașina prin munți. Acasă aveam vaci și vindeam laptele. Aveam și un nume: «Lăptăria Ishikura». Aveam șapte sau opt vaci pe care le mulgeam zilnic, colectam laptele, îl puneam în sticle și îl distribuiam. Poate vacile vi se par puține ca număr, însă aprovizionam cu lapte 800 de case din oraș și din alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
seara, deci aveam destul de mult lapte. Eu sunt al treilea dintre cei șapte copii. La vârsta de șaisprezece ani, fratele cel mare a intrat la școala militară, la secția de inginerie. Eu am rămas să-l ajut pe tata la lăptărie. Până am absolvit liceul, doar asta am făcut. La început nu îl ajutam la muls, ci la distribuție. Mulsul era responsabilitatea părinților. Era muncă dură. La 04.00 începeau mulsul, apoi colectam laptele. Eu mă trezeam la 05.30 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de rasă, din fauna asta, pot fi recunoscuți ușor, băieții au turul pantalonilor undeva prin zona genunchilor, iar fetele prezintă, (ele motivează, că din naștere), cîte un mic semn particular: au țâțele goale. Și ce mai țâțe, mamma mia, ditamai lăptăriile ambulante, numai că se șoptește pe la colțuri că totul nu-i decât chimicală sadea, silicon sută la sută, de calitate garantat americană. Se pare, că totuși asemenea generație, în materie de cultură (sic!), au un model, un adevărat idol la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
apucat de băut și de făcut trotuarul...”. „Și cum fac manechinele care bat trotuarul? Ce știi tu despre ele?” „Mă rog, Cecilia nu știa nici măcar că eu exist. Bineînțeles, În timp ce mă duceam la trap seara să iau laptele de la o lăptărie de pe culme, inventam povești nemaipomenite, ea era răpită de Brigăzile Negre și eu alergam s-o salvez, În timp ce gloanțele Îmi șuierau pe lângă țeastă și făceau ciac ciac căzând pe miriște, Îi dezvăluiam ceea ce ea nu putea ști, anume că sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
imensa majoritate a oamenilor nu se poate despărți de dânsa. Barbaria Sciților este ilustrată de Herodot si cu alte exemple: astfel mai spune el că Sciții au obiceiul de a scoate ochii tuturor sclavilor pe care îi întrebuințează le pregătirea lăptăriilor din care mai cu seamă se hrănesc, pentru a-i împiedica astfel de a fi distrași de la treaba lor (IV, 2). Sciții erau un popor nomad. Neavând nici orașe nici sate, nici zidiri și carele fiind singura lor locuință, transportând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
locul lui, simțind că, într-un fel, se trădase. La prînz își puse noile materiale în dulapul lui, plecă de la școală și coborî spre Sauchiehall Street, unde trotuarul era aglomerat și se putea simți anonim. își cumpără o plăcintă de la lăptărie și, mîncînd dus pe gînduri, o luă pe Sauchiehall Lane, care era liniștită, în afară de gînguritul porumbeilor care mai ciuguleau din cînd în cînd printre pietrele pavajului. Dimineața aceea fusese ca prima zi în orice școală. îi crease un sentiment de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bucătărie, o pată de lumină într-o ceață joasă, undeva în sud. Cerul obscur se desfăcu în nori ca niște munți, cu fîșii argintii între ei. Domnul Drummond stătea pe spate, rezemat de pernă, sforăind cu zgomot prin gura deschisă. — Lăptăria o să se deschidă curînd, spuse Drummond. Janet, uite o jumătate de coroană. Du-te să cumperi ceva bun pentru micul dejun. Duncan și eu ne pregătim de culcare. Thaw și Drummond intrară într-o cameră cu o canapea desfăcută în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Există mijloace, o asigură Ignatius absent. Aș prefera să nu mă deranjezi cu chestia asta. Programul pe care l-am văzut îmi sporește întotdeauna anxietatea. Mirosi laptele înainte de a-l pune în oală. Te-aș sfătui să telefonezi imediat la lăptărie. Laptele acesta e vechi. — Aș putea primi o mie de dolari de la Casa de Credit Imobiliar, spuse încet doamna Reilly polițistului care tăcea. Casa-i o garanție bună. Anu’ trecut un agent imobiliar mi-a oferit șapte mii pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
neapărat, dar degajă un feeling mișto, are o frazare interesantă. Ție nu-ți place? Mai scrii? Bineînțeles că scrii. Tu scriai mereu. De ce nu-mi dai niciodată să citesc ce scrii?” Am ajuns devreme, soarele arunca o lumină portocalie. În Lăptărie încă nu dăduseră drumul. Era opt fără zece, și vara deschideau la opt seara. La fără cinci m-au lăsat să intru și m-am așezat lângă scena pe care niște inși montau o baterie uriașă, având în spate diverse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spune, ceva dificultăți. —Chiar așa? Ochii Amandei au început să sclipească. Sfatul asistentei Harris putea fi luat în considerare sau nu, dar Amanda era mereu gata să asculte povești despre clienții faimoși ai asistentei. —Ai fi zis că, la ce „lăptării“ are, tipa produce litri întregi. Stând în barul hotelului și bându-și cafeaua, Amanda și-a adus aminte de revistele glossy pe care le citise în avion, la întoarcerea de la New York. De viziunile reprezentând splendoarea de a fi părinte cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Ăsta era un un roșcovan plin de coșuri pe față, Adina Dabija 64 absolvent de filologie, cu vreo doi ani mai mare ca mine, care lucra În publicitate, prietenul unui coleg de redacție. Ne nime- riserăm odată la masă la „lăptărie“ la un concert cu Anca Parghel. Își scosese cravata și și-o pusese În geanta diplomat. Apoi și-a luat o bere la halbă și a Început să scormonească cu ochii În stânga și-n dreapta după gagici. — Cei de la redacție
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
eu lui iustin. Iustin ăsta era un un roșcovan plin de coșuri pe față, absolvent de filologie, cu vreo doi ani mai mare ca mine, care lucra în publicitate, prietenul unui coleg de redacție. Ne nimeriserăm odată la masă la „lăptărie“ la un concert cu Anca Parghel. Își scosese cravata și și-o pusese în geanta diplomat. Apoi și-a luat o bere la halbă și a început să scormonească cu ochii în stânga și-n dreapta după gagici. — Cei de la redacție
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
grupează la intersecții, le răstoarnă, stropește gunoaiele cu benzină și le dă foc. operațiunea îi ia patru luni. are mari probleme cu tonele de zarzavat care se alterează în piețe și în supermarketuri. La fel, cu măcelăriile, cu patiseriile, cu lăptăriile, cu florăriile și cu depozitele de alimente. încearcă să folosească metoda cea mai rapidă : incinerarea cu aruncătorul de flăcări. Intră din măcelărie în măcelărie cu masca de gaze pe față și protejat de un costum termic împrumutat de la cazarma pompierilor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se împlinea un an de la apariția revistei Plai cu boi și, deopotrivă, pentru a mediatiza sponsorizarea unei "tabere de artiști" care, vreme de două săptămâni, au fost ținuți de Dinescu pe mâncare și băutură ca să facă "ceramică de Cucuteni", la "Lăptăria lui Enache" de pe terasa Teatrului Național, s-a organizat o expoziție cu chef mare, cu primarul Băsescu și cu sute de invitați. Ca happening, un "episod scenic" ― fete goale pușcă, pictate din cap până în picioare "cucutenește", adică în falduri spiralate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie această răcoritoare și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț, deși „lăptăria” adăpostește alte lichide decât laptele. Mai bun decât braga e salepul. El e preparat din esență de feculă, din tuberculele unor specii de orhidee, miere, lămâie și apă. Însă personajul Stavru, al lui Panait Istrati, salepciu profesionist și falsifică băutura
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]