89 matches
-
13.781/2003) Copii minori: Constandache Eric, născut la data de 10.07.2004, și Constandache Iana-Maria, născută la data de 31.01.2007." se va citi: "77. Costandache Vitalie, fiul lui Dumitru (născut la 30.08.1937 în localitatea Lărguța) și Teodosia, născut la data de 17 mai 1975 în localitatea Lărguța, raionul Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lărguța, raionul Cantemir. (13.781/2003) Copii minori: Costandache Eric, născut la data de 10
RECTIFICARE nr. 1.783/C din 1 iulie 2009 la Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, nr. 1.783/C/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220060_a_221389]
-
07.2004, și Constandache Iana-Maria, născută la data de 31.01.2007." se va citi: "77. Costandache Vitalie, fiul lui Dumitru (născut la 30.08.1937 în localitatea Lărguța) și Teodosia, născut la data de 17 mai 1975 în localitatea Lărguța, raionul Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lărguța, raionul Cantemir. (13.781/2003) Copii minori: Costandache Eric, născut la data de 10.07.2004, și Costandache Iana-Maria, născută la data de 31.01.2007
RECTIFICARE nr. 1.783/C din 1 iulie 2009 la Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, nr. 1.783/C/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220060_a_221389]
-
citi: "77. Costandache Vitalie, fiul lui Dumitru (născut la 30.08.1937 în localitatea Lărguța) și Teodosia, născut la data de 17 mai 1975 în localitatea Lărguța, raionul Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lărguța, raionul Cantemir. (13.781/2003) Copii minori: Costandache Eric, născut la data de 10.07.2004, și Costandache Iana-Maria, născută la data de 31.01.2007." -------
RECTIFICARE nr. 1.783/C din 1 iulie 2009 la Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, nr. 1.783/C/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220060_a_221389]
-
Sate: Luizi-Călugăra, Osebiți Comuna Măgura Sate: Măgura, Crihan, Dealu Mare, Sohodol Comuna Mărgineni Sate: Mărgineni, Barați, Luncani, Podiș, Poiana, Pădureni, Trebeș, Valea Budului Comuna Negri Sate: Negri, Brad, Călinești, Mâgla, Poiana, Ursoaia Comuna Nicolae Bălcescu Sate: Nicolae Bălcescu, Buchila, Galbeni, Lărguța, Valea Seacă Comuna Racova Sate: Racova, Gura Văii, Hălmăcioaia, Ilieși Comuna Sărată Sate: Sărată, Bălțata Comuna Tamași Sate: Tamași, Chetriș, Furnicari Comuna Traian Sate: Traian, Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Nicolae Bălcescu (în ; în trecut, Valea Seacă) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Buchila, Galbeni, Lărguța, Nicolae Bălcescu (reședința) și Valea Seacă. Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul Bacău, pe malul drept al Bistriței și Siretului, la confluența celor două râuri care se află în lacul de acumulare Galbeni
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Dămocu din afară și Dămocu din năuntru. În 1931, comuna a primit denumirea de "Ferdinand" după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Lărguța, Rujinca și Valea Seacă. După instaurarea regimului comunist în România, comuna a primit numele de "Nicolae Bălcescu", la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Vatra satului este divizată, convențional în trei sectoare. Cel așezat la vest de biserică, întinzîndu-se, în continuare, dincolo de Ialpugel, se numește "Satul Vechi". La nord de porțiunea din dreapta Ialpugelulu a Satului Vechi se află "Lărgenii", denumirea provenind de la numele satului Lărguța, de unde cândva au trecut cu traiul o seamă de locuitori. Iar cel de-al treilea sector, de est, se numește "Satul Nou." Cee două păduri, una de lîngă sătucul Dudulești, cu suprafața de 914 ha, și alta așezată în preajma Taracliei
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de 247 m. Între râurile Prut și Ialpug se evidențiază Colinele Tigheciului - regiune deluroasă ce se întinde în direcția submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea maximă este de 301 m (d. Lărguța). La est de Podișul Nistrului, pe malul stâng al fluviului omonim, pătrund ramificații ale Podișului Podoliei cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La sud de orașul Dubăsari este situată Câmpia Nistrului Inferior
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sau Podișul Tigheci este un podiș situat în partea sudică a Republicii Moldova, fiind o continuare a Podișului Moldovei Centrale situat în partea dreaptă a Prutului. Are o înclinare generală de la N spre S. Altitudinea maximă este atinsă în Dealul Lărguța, 301 m. Sunt prezente procesele de alunecare și cele de eroziune care au determinat răspândirea largă a hârtoapelor. Pădurile (stejar, carpen, arțar, etc.) constituie aproximativ 30 - 40% din suprafața per ansamblu a masivului.
Colinele Tigheciului () [Corola-website/Science/329863_a_331192]
-
701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
tricoul, leggings (ciorapi din lycra, elastici) negrii, semi-ciorapi cu model de curcubeu care vin peste leggingșii negrii, și care merg de la gleznă până imediat sub fustă, iar la unul din picioare sunt dați în jos până puțin peste încălțări, stând lărguț, și bascheți tip Converse negrii și cu șireturile, talpa și sigla curculară albe. Mereu poartă cu ea o geantă de umăr maro, în care cară diverse lucruri și pe Hector. În toate sezoanele, ea poartă un cercel în formă de
Vrăjitoarea Lilly () [Corola-website/Science/331527_a_332856]
-
-l aflară, una, că era întuneric ca un corb; alta, că pădurea era atât de deasă, că nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca vai de ei, se așezară pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]