1,874 matches
-
ieșise bine la control. Numai că nu mai era așteptat înăuntru, tovarășa Ana dăduse ordin să nu fie deranjată de absolut nimeni, că lucra, avea ceva urgent de rezolvat. Cu atît mai mult nu ar fi avut chef de un lăutar în aceste vremuri în care țara fierbe de probleme și tovarășa Ana trebuie să le rezolve pe toate. - Și tovarășul Igor? - Și tovarășul Igor. Și el lucrează, îi răspunse paznicul. - Dar eu le-am făcut cîntecul și în seara asta
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
această prelungă discuție, era interzis prin regulament să discuți mai mult de cîteva vorbe, de identificare cu cei care ajungeau la poartă, așa că își puse arma în cumpănire și îi făcu semn, amenințător, lui Fotache să o ia din loc. Lăutarul se înecă cu propia salivă de nervi, îi zvîcneau tîmplele de neputință, se simți dintr-o dată bătrîn și gîrbov. Era convins, foarte convins că doamna Ana nu știa de acest lucru, că ăștia de la pază au decis să nu îl
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
se simți dintr-o dată bătrîn și gîrbov. Era convins, foarte convins că doamna Ana nu știa de acest lucru, că ăștia de la pază au decis să nu îl lase înăuntru și dacă doamna Ana va întreba de ce nu a venit lăutarul, adică el, Fotache, aceștia îi vor spune că e un ins neserios, care nu prea se ține de cuvînt, că e o hahaleră. Și doamna Ana, care nu are cum să știe adevărul adevărat, va crede ce spun acești mizerabili
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
un individ fără cuvînt, demn de dispreț. Iar domnului Igor, atunci cînd va întreba de el, îi vor spune că nu a reușit să compună cîntecul, că nici nu ar fi în stare, că e un lăudăros fără pereche, un lăutar de doi bani. Și domnul Igor va da atunci din mînă, a lehamite, dezamăgit și nefericit că nu i-a putut oferi doamnei Ana un dar deosebit, un cîntec. Fotache se întoarse cu greutate și o luă din loc cu
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
album și, incitat, s-a dus în fața formației. A făcut spectacol. S-a aplaudat întruna în timp ce vinurile au dezlegat bine și limbile, și, larg, pungile. Cum e, domnule profesor? m-a întrebat domnul Tudosie după ce a dat niște bani la lăutari. Bine, cum să fie? Sincer, nu mă așteptam - m-am bâlbâit eu. Ce noutăți mai ai? Mă însor - i-am răspuns eu involuntar. Fraților, gata, liniște ... Fratele nostru are, pentru noi, o veste Se însoară Toți au bătut din palme
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
Joseph mireasa, pe măsură ce frumoasele coborau de pe nava mult Parizeau producea într-un an peste 400 de astfel de mijloace așteptată. A urmat ritualul nunților, care se desfășura în mod de transport. Pe lângă menirea lor duhovnicească, parohiile anevoios, deoarece erau puțini lăutari. au organizat școli proprii, populația fiind în mare parte Prin mărirea numărului familiilor stabilite pe Insula lui neștiutoare de carte. O scenă importantă avea loc după Iisus, activitățile au căpătat o diversificare accelerată, fiecare slujbă de duminică. O persoană desemnată
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
mărită în acel an. Sfanțul Ioan Botezătorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta da o petrecere cu lăutari. În Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezați/ purificați. Boboteaza (6 Ianuarie) și cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În ajun, preotul sfințește
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
una alteia și nici Subiectului cunoscător. Acestei lumi larvare (de la lat.larva, strigoi care urmărește pe cei vii), Omul multiculturalist îi aplică o grilă identitara. Fiecare ființă umană este "închisă" într-o identitate de grup. Că o bancnotă pe fruntea lăutarului, i se "lipește" o identitate colectivă, tu ești femeie, tu ești homosexual, tu ești handicapat! Doar cu o "litera stacojie", cusuta pe braț ai acces la privilegii servite din gamela carității multiculturale în chip de drepturi colective, de "grup". Odată ce
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pedagog, pianist și dirijor. Potrivit biografiei sale postate pe site-ul Muzeului Național "George Enescu" din București, George Enescu a început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, primind îndrumări muzicale de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru. De la vârsta de 5-6 ani datează primele sale încercări de compoziție. Studiul profesionist al muzicii i s-a datorat, pentru început, profesorului Eduard Caudella. Între anii 1888 - 1894, studiază la Conservatorul din Viena, avându-i ca profesori, printre
Muzeul "George Enescu" sărbătorește 131 de ani de la nașterea compozitorului by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21356_a_22681]
-
sensul "aromân": "numele meu este Hagivreta Tascu, sînt macedon, mi se spune "Stere", nu am cazier și sînt total împotriva impostorilor" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000, varianta pe Internet); acestuia îi corespunde adjectivul macedonean, -ă cu sensul "aromânesc": "cunoscutul lăutar de muzică macedoneană, Gică Coadă, cel care i-a compus lui Gică Hagi un cîntec în limba sa maternă" (EZ 2454, 2000, 4; sublinierile, aici și în continuare, îmi aparțin). Mult mai des e folosită forma machedon :" Ce dacă a
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se cu vin (nu și cu bere). Devenise, cum îl conduceau predispozițiile, un boem greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
să ți-l iert/ După mirul Dumitale/ Au căzut trei carnavale/ După zvonul tău pierit/ Trei fanfare-au amuțit/ Dansatoare negre-n bumbi/ S-au ascuns pe sub porumbi/ Și-n flori albe de cucută/ Ochii duși ți-i mai sărută/ Lăutari cu dinții mari/ Te-au urcat pe armăsari/ Și ți-au pus în palma grea/ Inima de acadea." (închinare) Trebuie spus însă că și în aceste texte livrești răzbate un fior existențial. De fapt, Nora Iuga se joacă de-a
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
cultură, sponsorizând revista locală și cu profesorul Al. Buleandră, redactor-șef la Magazinul de Urziceni. Dar ce stau eu și mă mir... Urziceniul, față de atâtea orășele mai mici, avea pe vremuri o faimă a lui de muzicanți de forță, - vestiții lăutari nelipsiți la chefuri, nunți, ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să nu știe de familia Carabulea ori de tribul Olmazu (cu acordeonistul mai tânăr, Basacu, jucam biliard la nea Luca
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
purta în plisc un bec vopsit tricolor. Monumentul eroilor era împrejmuit de patru țevi de oțel alcătuind un patrulater. De ele, țăranii veniți la iarmarocul local, își legau boii, caii... Din acest punct începea ulița numită Țigănie, aici locuind majoritatea lăutarilor renumiți... Ei, și în toiul unei veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
sexual astăzi spre a nu mai avea de ce să cumpere reviste erotice ori pornografice. Și, totuși, se găsesc investitori dispuși să arunce sute de milioane pe asemenea stupide publicații. Dacă un Borcea oarecare zvîrle cu sutele de dolari în țambalul lăutarilor de la petrecera anuală a unui club sportiv, de ce ne-am mira că damele goale de pe coperțile revistelor porno își găsesc întotdeauna sponsori? R.: Spuneți-mi, à propos, cam de cîți bani ar avea nevoie în plus, R.l. lunar, ca să poată
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
20-'30 Viața literară (au colaborat la ea G. Călinescu, Bacovia, Pillat) sau ca C. Banu care a editat Flacăra, tot pe banii lui. Nu există nimic mai nobil decît a azvîrli cu bani în cultură. Bogații iubitori de manele, lăutari și nunți somptuoase cheltuiesc pentru o singură petrecere cît bugetul pe un an al R.l. Totul e să-i faci să-și schimbe preferințele. Ceea ce e nespus de greu. Sau imposibil. Am avut de-a face și noi cu unii
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
La concertele lui Johnny Răducanu, te gândești cu groază că feeria sonoră va lua sfârșit și că va trebui să te întorci în lumea zgomotelor de fiecare zi, în lumea țipetelor, pocniturilor și scrâșnetelor. Acest jazzman care descinde din Barbu Lăutarul este umil cu publicul, ca un rege care într-un moment de bunăvoință spală picioarele supușilor. Dar este și capricios-dictatorial, punând admiratorilor condiții greu de îndeplinit sau spunându-le adevăruri incomode, oricât de solemnă ar fi împrejurarea. Este un artist
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Astă pleavă, ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere ("tot soiul de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de neputincioși, de cameleoni, de neisprăviți, de osanaliști, adunați cam la întîmplare de voturi, algoritm, tupeu, interese") și care nu sprijină în nici un fel cultura. Valeriu Stancu are dreptate în vehemența sa pamfletară și nu mai e cazul să spunem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
osanaliști, adunați cam la întîmplare de voturi, algoritm, tupeu, interese") și care nu sprijină în nici un fel cultura. Valeriu Stancu are dreptate în vehemența sa pamfletară și nu mai e cazul să spunem la cine se gîndește Cronicarul auzind de lăutarii sau de osanaliștii din Parlament. Un lucru totuși nu i se pare Cronicarului în ordine: faptul că politicienii trebuie să se bată pentru cultură. Cultura e liberă și plătește prețul libertății. Oricît ar fi el de mare, e preferabil dependenței
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
Kunisch, venit la noi cu vaporul pe Dunăre, a poposit mai întîi în Ungaria, pe care o consideră, în cartea sa, drept poartă spre Orient și se lasă impresionat mult de crîngul din Pesta și muzică populară maghiară cîntată de lăutari țigani. Pentru el Orșova e locul de popas de unde începe Orientul. ("Un haos de națiuni și porturi, de obiceiuri și graiuri, cum numai Orientul poate da la iveală. Căci Orientul aici începe, o reprezentare care se desprinde din foarte felurite
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
și înclină foile late de pliban" aliterația traduce la nivel auditiv clinchetul "clopoțeilor argintii" (onomatopee de mare finețe). De altfel, Paul Lăzărescu împinge capacitatea sugestiei muzicale a lui Mateiu Caragiale pînă la forța de a prefigura muzica însăși. Analizînd fragmentul "Lăutarii nu uitară să cînte acel vals domol, valsul voluptuos și trist, în legănarea căruia pîlpîia nostalgică și sumbră o patimă așa sfîșietoare, că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință", cercetătorul descoperă un ritm interior propriu valsului
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge, se înveselește, se iubește și se vinde cu vioara și cântecul la ureche?! Da! Și e ultimul martor al clinchetului de pahar cu soare lichid, la masă cu cei doi prieteni boemi și artiști
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
se serba, totdeauna, de elita bucureșteană ziua Întîi de Mai; acolo se auzeau cîntările cele mai melodioase ale cucului, privighetorilor, turturelelor și ciocîrliilor, zbengul mieilor pe lîngă oițe și cîntecul ciobanului din caval, cum și cimpoiul grădinarului, cobza și vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și spital, înălțată de spătarul Mihai Cantacuzino în 1715. Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de meșteri din armata suedeză a
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Cristian Teodorescu S-a pornit în ultima vreme un fel ofensivă împotriva liceelor de muzică. Potrivit unor ziariști, care își iau probabil informațiile după ureche sau consultînd o singură sursă, aceste licee ar fi devenit niște fabrici de lăutari, locuri adică unde nu se mai face carte. S-ar deduce de aici că în vreme ce alte licee inundă țara cu bacalaureați străluciți, cele de muzică își îndeasă absolvenții pe sub ușa culturii generale, iar pe deasupra le livrează certificate de liber profesioniști
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]