251 matches
-
zonele afectate initial. Infecțiile genitate cu HSV 2 determină mult mai frecvent recidive, comparativ cu cele produse de către virusul HSV 1. - Infecția orofacială cu virusurile HSV se manifestă cel mai frecvent sub forma unei gingivo-stomatite sau a unei faringite; herpesul labial reprezintă de obicei o manifestare a recurenței infecției cu virusul HSV 1. Semnele și simptomele se pot extinde pe o perioadă de maxim două săptămâni și includ următoarele: febră, dureri musculare, stare de indispoziție generală, mărirea de volum a ganglionilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
regiunii laterale ale limbii. Raportată în studii cu o prevalență de 20-25%, aceasta crește odată cu scăderea nivelului limfocitelor CD4, fiind un factor predictiv pentru progresia bolii. Virusul Herpes simplex poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Herpes simplex poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul 8, este cea mai frecventă formă de malignitate intraorală asociată infecției HIV. Aspectul clinic este al unei leziuni angiomatoase sau ulcerate localizată cel mai des
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor la nivelul regiunii paraaxiale a buzei superioare explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă din sudarea masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nazal rămânând liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce din spate în față, iar a palatului secundar (bolta, val și lueta) se face din față în spate. Invers acestui proces normal de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată simplă (cheilodisrafii) sau interesează în mod egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată ereditatea alături de alți factori favorizanți generali acceptați în geneza malformațiilor. Tipuri de fisuri labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete (buza de iepure). -fisura labio-maxilară uni- sau bilaterală. -fisura labio-maxilo-palatină completă unilaterală sau bilaterală (gura de lup), -fisuri izolate de val, bolta palatină, incomplete. Inserția anormală a mușchilor valului palatin (ridicător și tensor) pe
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
implicați în geneza acestor malformații ale buzei. Cauza defectelor multifactoriale includ atât factori genetici, cât și cei de mediu. Despicăturile faciale se întâlnesc într-o varietate genetică, însă nu s-a putut individualiza o singura genă care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
individualiza o singura genă care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt menționate legăturile cu sarcina a unor factori de mediu ca medicamente (fenitoina, acid retinoic, antagoniști ai acidului folic) și fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt menționate legăturile cu sarcina a unor factori de mediu ca medicamente (fenitoina, acid retinoic, antagoniști ai acidului folic) și fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de sarcină. Una din tulburările
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
stabilit: -în primele 6 săptămâni - îngrijire maxilo-ortopedică cu obturarea bolții palatine cu o placă de maxilar superior, în vederea creșterii normale a maxilarului superior și obținerii unei funcții normale a boltii palatine; -între 4-6 luni - se face obturarea chirurgicală a fisurii labiale; -după 1 an - control ORL regulat în vederea rezolvarii unor eventuale afecțiuni ale urechii medii (otite seroase, colesteatom) sau tulburări de vorbire; eventual prelungire chirurgicală a columelei cu corecția vestibulului nazal; control regulat maxilo-ortopedic cu eventuala corecție a buzei; consult foniatric
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
5 din cazuri prezintă afecțiuni otice. Afecțiunea malformativă de fisură labio-maxilo-palatină reprezintă pentru copil un adevărat handicap estetic și funcțional. Se întâlnesc frecvent tulburări de alimentație datorită faptului ce sugarul nu poate închide buzele, neputând astfel să sugă în fisura labială, iar când fisura este și a bolții palatine, sindromul disfagic se accentuează. Se pot produce, de asemenea, inflamații recidivante ale căii aeriene superioare și inferioare. În cazul tulburărilor de vorbire, se discută despre apariția unei rinolalii deschise. Pacienții, pentru a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
orofaringe, imediat sub luetă. Apăsătorul de limbă ținut cu mâna stângă va comprima masa limbii în fața V-ului. După o prealabilă încălzire, oglinda se va amplasa în spatele luetei, cu suprafața reflectorizantă în sus (mânerul fiind situat cât mai aproape de comisura labială stângă). Se va proiecta lumina pe suprafața oglinzii și se va obține o imagine parțială a rinofaringelui. Prin înclinarea oglinzii și rotirea mânerului de la stânga la dreapta se vor inspecta coanele, identificându-se la acest nivel: coada cornetului inferior, meatul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul oral nu este bine instalat. Pentru stimularea limbajului oral, este indicat să se asigure plasarea copilului în mediul vorbitor, în forme de educație auditivă, educarea lecturii labiale și stimularea perceperii vizuale, introducerea limbajului semnelor în educația precoce, pentru facilitatea afirmării expresiei afective, sesizarea fără efort a informației, inserția socială, dezvoltarea psihică generală etc. Exagerarea în folosirea limbajului gesturilor poate deveni un obstacol pentru învățarea limbajului oral (Persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
brațelor, rotiri și aplecări ale capului, mișcări la nivelul trunchiului, mișcări la nivelul palmei și degetelor, imitarea unor activități din viața cotidiană etc.; b) gimnastica fonoarticulatorie - cuprinde mai multe serii de exerciții de gimnastică facială, linguală, mandibulară, velo‑palatală și labială care trebuie executate ritmic deoarece, pe lângă antrenarea și tonifierea segmentelor aparatului fonoarticulator, au și menirea de a introduce ritmul în vorbirea copiilor; c) gimnastica respiratorie - urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație cu ajutorul unor exerciții și procedee diverse (suflarea într
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Limbajul mimico-gestual (LMG) are un rol foarte important, putând Înlocui cuvântul, completând sau acompaniind. Pentru copilul deficient de auz LMG joacă un rol fundamental În comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. *Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, Îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, Întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a celei din urmă. În cazul labiolecturării, unele consoane precum c, h, g nu se văd pe buze și, prin urmare, se Învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă În citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale” Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că Înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească permanent
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe cănd consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise În opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important Îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labială. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. In procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova. Pentru prima variantă s-a propus ca etimon un posibil plural *moldavă a lui moldă, moldău, devenit Moldaua („valea pietroasă“), și evoluat fonetic (din cauza vocalei labiale u) și ana logic (prin încadrarea în seria numeroaselor toponime slave terminate în -ova, -ava) la Moldova. Pentru a doua variantă, care ni se pare mai plauzibilă, traseul etimologic ar fi pornit de la mold, moldă, moldău, cu sensul de „ridicătură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pronunțat ș. De altfel, și alte denumiri păstrate din traco dacă au în final ș (caracteristic, un fel de locativ, se pare, în paradigma substantivului): Criș, Argeș, Someș, Mureș. B sau f intervocalic trebuie citite m, fiind, ca și acestea, labial (nazalitatea traco-dacică putea să nu fie „auzită“ de scribii greci sau latini). Există, de fapt, păreri care susțin că în traco-dacă, în mod frecvent, b a evoluat la m. „Confuzia“ b/m în textele grecești mai este întîlnită și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dinții. În LL clicul este definit drept o "consoana a cărei pronunțare este însoțită de o inspirație, nu de o expirație, ca în cazul consoanelor obișnuite. Se aseamănă cu plescăiturile din limbile europene; zgomotul sărutului este un fel de clic labial; pentru a îndemna caii se folosește un fel de clic bilateral"321. O limbă khoisan cum este kung-ekoka are nu mai puțin de 50 de clicuri diferite, ceea ce urca numărul fonemelor la aproximativ 140. Se pare ca limbă taa (cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sudafrican; alții o considera un izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]