264 matches
-
rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură organizate sub formă de dramatizare sau joc de rol, dirijarea Învățării devine un proces natural. Principalul obiectiv al orelor de lectură este transformarea elevului deficient de auz În cititor autonom. Rezultatele bune obținute În etapa finală
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
surdotehnica și surdosociologia. Surdopedagogia studiază și stabilește: cauzele și consecințele imediate și Îndepărtate ale pierderii auzului, principiile și metodele generale și speciale de demutizare În raport cu specificul dezvoltării psihofizice a copilului cu disfuncție auditivă (surd, hipoacuzic, asurzit), metodologia recepției vorbirii prin labiolectură, a emiterii și corectării vorbirii, cu și fără ajutorul aparaturii electro acustice. De asemenea, surdopedagogia, Împreună cu surdopsihologia, studiază mecanismele compensatorii În cazul distrugerii parțiale sau totale a aparatului auditiv etc. Surdopsihologia studiază particularitățile și specificul structurării și dezvoltării proceselor psihice
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și diagnosticarea tulburărilor de auz și vorbire În familie, creșe, grădinițe. 2. Colaborarea dintre familie, medic, surdolog și protezist; implicarea familiei În formarea comunicării și dezvoltării psiho-fizice a copilului. 3. Formarea În unitate a recepției vorbirii prin protezare individualizată și labiolectură, asociate cu articularea și comunicarea verbal orală concretă. 4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazată pe Îmbinare Învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu Învățarea organizată și dirijată În raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și expresiile uzuale a căror utilitate imediată este mai mare, să le prezinte și să le exerseze În comunicare, pe bază de auz protezat și labiolectură, Într-o ambianță corespunzătoare. Astfel, denumirile jucăriilor: păpușă, mașină, minge, cal, cocoș, etc.; denumirile activităților pe care le Îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate În timpul jocului: fugi, du-te, ascunde te, etc.; numele unor stări
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nemijlocit: e cald, e frig, e soare, e Înnorat, plouă, ninge, etc. De asemenea, copii pot Învăța labio-vizual și, pe cât posibil, auditiv numele lor, ale fraților, surorilor, părinților, prietenilor. În unele cazuri, se poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții de tip școlar, Învățarea comunicării se realizează atât În mod organizat (dirijat) cât și spontan, În conformitate cu cerințele programelor pe baza metodologiilor moderne de demutizare. Succesul poate fi asigurat prin cunoaștere și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu Închidă conversația și să fie puse În concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo vizuale și vizual-fonetice) Într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit În față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo vizuale și vizual-fonetice) Într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit În față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului atunci când obține chiar cele mai mici succese În cunoaștere și comunicare; Încurajare, dar fără răsfăț. 9. Stimularea curiozității și a activității creative (jucării, jocuri, decupaje, cartoane și materiale de conturat, Înțepat, decupat etc.). 10. Construirea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să aibă un prieten În clasă care să-i repete instrucțiunile sau să-i verifice notițele, economisind astfel timpul profesorului. Multe cuvinte scurte sau sunete ale vorbirii pot fi repetate greșit de către copilul deficient de auz, care este dependent de labiolectură și de un auz imperfect și chiar distorsionat. Aceste greșeli se pot reflecta și În forma scrisă a limbajului, , lucrările scrise apărând astfel ca fiind asemănătoare cu ale copilului Înapoiat mintal. În acest caz, trebuie să țină cont de faptul
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu l ar ajuta, cu toate că, de cele mai multe ori, copilul are tendința să se izoleze și simte totodată nevoia de o Înțelegere simpatetică. O dată ce copilul trece din ciclul primar În cel gimnazial Întâmpină noi dificultăți legate de acomodarea cu vocile și labiolectura vorbirii noilor profesori ce predau variatele obiecte de studiu. Pentru cei ce sunt incluși În Învățământul obișnuit, studierea unei limbi străine, a căror noi sunete percepute imperfect, creează noi greutăți, noi bariere ce trebuie depășite. Sunt de remarcat, de asemenea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se centrează pe recuperarea limbajului, având ca finalitate dezvoltarea gândirii, deoarece cu ajutorul unităților lingvistice sunt vehiculate noțiunile, judecățile, raționamentele, ideile. Pentru a dezvolta gândirea și limbajul, copilul deficient trebuie antrenat Într-un sistem de comunicare totală, și anume: comunicare orală, labiolectură, citire, scriere, dactileme, exprimare plastică, toate acestea Înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele generale de Însușire a limbajului la acești copii, pe care se bazează Întreaga metodologie didactică specială, este stimularea, exersarea proceselor intelectuale, exersarea operațiilor gândirii - analiză
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
persoană deficientă de auz trebuie să se facă Înțeleasă, respectiv să se exprime Într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i Înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa În care trebuie să se facă Înțeleasă, persoana deficientă de auz Învață, de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i Înțelege. În plus, un element de luat În considerare, În stimularea individului deficient de auz de ași dezvolta abilitatea de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut de concluzii asemănătoare regăsite În diverse studii - o persoană care nu aude, nu suportă, În general, protezele auditive. Cea mai frecventă replică este „urăsc să port protezele”, atitudine justificată atât pentru că
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cazul labiolecturării, unele consoane precum c, h, g nu se văd pe buze și, prin urmare, se Învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă În citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale” Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că Înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească permanent cu fața către deficientul de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
avem și ceea ce știm! Învățarea limbajului și comunicării În condițiile deficienței de auz Înv. Bujdei Ileana Grupul Școlar Bivolarie, Vicovu-de-Sus La deficienții senzoriali rolul audiției este diminuat sau exclus, de aceea «văzul » devine « canalul » principal de recepție a mesajului prin intermediul labiolecturii, cititului și a celui transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd Învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: În momentul În care i se arată copilului mâncare se va face semnul (gestul) specific acțiunii de a mânca. La fel vor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
redus, el se află pe drumul bun pentru a deveni un interpret de Înaltă calificare. să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și Întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea altor surzi; . să-și formeze priceperi de labiolectură pentru activitatea cu surzii oraliști. Astfel de priceperi vor permite interpretului să Înțeleagă mai bine persoanele surde implicate, a căror vorbire poate fi mediocră sau neinteligibilă și, În același timp, va căuta să se facă el Însuși mai bine Înțeles
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) Îmbinate cu abilități specifice (Învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surdo-muți: limbajul mimico-gestual , sistemul dactyl<footnote id=”18”> sau alfabetul dactilologic și labiolectura ). În funcție de gradul și momentul pierderii auzului, deficiența de auz afectează toate procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o acțiune sau o caracteristică existentă În realitate), artificiale (simbol al unei idei) sau indicatoare (gestul de a arăta spre ceva). Odată cu parcurgerea procesului de demutizare trecerea de la limbajul mimico-gestual la limbajul verbal sau abilitatea de a se exprima și labiolectura gândirea copilului surd devine noțional-conceptuală. Prin demutizarea elevului surdomut și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se Îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel Încât cuvintele Învățate Înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Din studiile de specialitate se știe că modalitățile de comunicare folosite se Împart În modalități bazate pe auz și vorbire și compuse din elemente manuale. Până În 1967 s-a pus accentul pe comunicare orală, pe demutizare, pe perceperea limbajului prin labiolectură. După anii '70, limbajul mimico gestual a căpătat statut de limbaj recunoscut, comunicarea orală fiind trecută pe plan secund. Astăzi, În literatura de specialitate sunt menționate trei metode generale În educarea comunicării deficienților de auz: orală, bilingvisticbiculturală, comunicare totală 1
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale, accentul punându-se pe modalitatea ce vine În Întâmpinarea nevoilor copiilor. În 1976, Denton descria filosofia comunicării totale ca « o utilizare a Întregului spectru de metode de comunicare, semne naturale, L.M.G., labiolectură, dactilemele, scris, citit, audiție ». Oferirea simultană a mai multe moduri de comunicare oferă șanse crescute ca mesajul să fie Înțeles prin cel puțin un canal de comunicare de către partenerul de dialog. Metoda comunicării totale este utilizată și la nivelul Grupului
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o „ baie de cuvinte „ ei vor dobândi mai ușor vorbirea.Practic, se prezintă zilnic propoziții și fraze scurte, Într-o ambianță naturală corespunzătoare Înțelegerii sensului iar elevii reproduc spontan vorbirea,la Început imperfect apoi din ce În ce mai bine,concomitent se Însușește și labiolectura. b.) Metoda belgianăspune că În demutizare se parcurg următoarele etape: exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
-lea, Hieronimus Cardanus, ocupându-se de educarea persoanelor deficiente de auz, a dat preponderență limbajului scris : « noi putem face ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise În ceea ce privește posibilitatea Însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le Întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise În ceea ce privește posibilitatea Însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le Întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) În cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii În recepția vorbirii au fost sesizate
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interlocutorului. Indicații scrise În ceea ce privește posibilitatea Însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le Întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) În cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii În recepția vorbirii au fost sesizate Încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: -nu există reguli sigure pentru a le Învăța pe persoanele deficiente de auz să Înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu Îi pot
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vorbirii au fost sesizate Încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: -nu există reguli sigure pentru a le Învăța pe persoanele deficiente de auz să Înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu Îi pot Înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; labiolectura cere timp Îndelungat pentru a fi Învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: -nu există reguli sigure pentru a le Învăța pe persoanele deficiente de auz să Înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu Îi pot Înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; labiolectura cere timp Îndelungat pentru a fi Învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]