331 matches
-
constatăm că centraliștii au făcut coaliții guvernamentale cu partidele muncitorești. După război, generalul de Gaulle a guvernat Franța împreună cu comuniștii, iar SFIO a luat parte la primele guverne ale Republicii a V-a. În Irlanda, Fine Gael a guvernat cu laburiștii pentru a patra oară. În Islanda, Partidul Independenței s-a coalizat cu social-democrații. Astăzi, Philippe Seguin mai prezintă încă această sensibilitate față de RPR. 3. Caracterul popular și attrape-tout. Spre deosebire de liberali, partidele de centru sînt partide populare. Acestea, mediatoare ale burgheziei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
colective ca și serviciilor publice, precum și trăsături conservatoare clericalism, cenzură, izolare față de Occident, anti-industrializare etc. Aceste ultime trăsături au fost treptat atenuate de succesorii lui Eamon de Valera. Actualmente, FF rămîne principalul partid irlandez care adesea guvernează singur sau împreună cu laburiștii. Succesul lui în rîndul păturilor modeste ale populației irlandeze a făcut să scadă din puterea Partidului Laburist. Anumite sindicate, mai ales cele din Vest, au sprijinit puternic Fianna Fail. În Estul urbanizat al Irlandei, partidul trebuie să facă față concurenței
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în rîndul păturilor modeste ale populației irlandeze a făcut să scadă din puterea Partidului Laburist. Anumite sindicate, mai ales cele din Vest, au sprijinit puternic Fianna Fail. În Estul urbanizat al Irlandei, partidul trebuie să facă față concurenței centraliștilor și laburiștilor; el reprezintă aici partidul țăranilor săraci și al claselor de mijloc, în timp ce în Vest dispune de un monopol care face din el un partid dominant, pentru a nu spune un partid unic. Dintre toate partidele politice ale țărilor Comunității Europene
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
revanșe a modelului de analiză marxistă asupra marxismului: în aceste țări agricole, capitalismul de Stat, introdus de comuniști, a pus accentul pe industrializare, dînd naștere, prin antiteză, proletariatului. Solidarnosc reprezenta singurul partid care apăra interesele muncitorilor din Europa Centrală, iar laburiștii au prins teren. Pentru restul, folosirea cuvintelor "dreapta" și "stînga" demonstrează un joc semantic al cărui scop este de a intra, indiferent cum, în gîndirea politică a Europei Occidentale. Jocul este mai puțin nevinovat decît ar părea: în spatele supunerii față de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
structura socială a țării. Majoritatea parlamentarilor au vârste cuprinse între 40 și 60 de ani și sunt de sex masculin. În anul 1997 s-a dublat numărul deputaților de sex feminin în Parlament, ajungând la 120 (101 membri ai Partidului Laburist; treisprezece conservatori; trei liberal-democrați; doi membri ai partidului național scoțian și un speaker: Betty Boothroyd, Partidul Laburist)32. Dominantă în toate partidele este clasa mijlocie. Nu există interdicții pentru a fi ales în Camera comunelor, cu excepția funcționarilor publici, judecătorilor și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
așa cum se prefigurase anterior, deoarece președintele în funcție, Jose Manuel Durao Barroso a primit încă din timpul campaniei electorale susținerea atât din partea partidului propriu (PPE) cât și a unor partide de stânga importante (de ex. social-democrații germani, socialiștii spanioli, respectiv laburiștii britanici). În acest fel, eforturile conducerii Partidului Socialiștilor Europeni de a transforma alegerile europene într-o competiție dintre stânga și dreapta nu au primit susținerea necesară de la nivel național; * în fața informațiilor privind efectele globale ale crizei economice, respectiv a consecințelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și înaintea italienilor, spaniolilor sau francezilor, englezii sunt cei mai numeroși parlamentari europeni din grupul PPE-DE. Cu toate acestea, conservatorii britanici, afiliați încă din 1992 acestui grup, nu mai sunt la putere din 1997, când victoria i-a revenit liderului laburist Tony Blair. William Haigue este lider al Partidului Conservator din iunie 1997. Dacă ne referim și la un alt membru important al UE, trebuie să subliniem faptul că Spania are ca prim-ministru pe liderul Partidului Popular, José Maria Aznar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Gael și Fianna Fail care, doar ele, au 60% din electorat. Pentru a forma guvernele, ele se aliază cu partide mici, cum ar fi Partidul Laburist sau Partidul Democraților Progresiști. Alegerea lui Mary Robinson la președinția Republicii (1989), susținută de laburiști, se datorează unui concurs de împrejurări, dar poate fi purtătoarea unei evoluții sensibile a vieții politice irlandeze. Cele două mari partide au provenit din vremurile eroice ale luptei împotriva prezenței britanicilor. De Valera a fondat Fianna Fail ("Soldații destinului") în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
constant, "păcatul originar" al războiului de independență. Ca regulă generală, din 1967, când justificările legate de securitate nu mai erau suficiente, spectrul Holocaustului le ia locul. Astfel, după victoria fulgerătoare a Israelului în Războiul de Șase Zile, Abba Eban, un laburist, vorbind despre noile frontiere ale țării, desemna limitele ei anterioare ca "granițele Auschwitz-ului", asociind astfel conflictul israeliano-palestinian cu moștenirea genocidului. Venit la putere în 1977, Menahem Begin a știut apoi să folosească recurent această retorică, căutând astfel să moralizeze cucerirea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
victimelor Shoah-ului"4. Acest discurs a alimentat temeri apocaliptice. În 1992, prim-ministrul Yitzhak Shamir afirma că orice negociere teritorială cu palestinienii ar fi sinucigașă, deoarece frontierele dinainte de 1967 nu erau nimic altceva decât cele ale Auschwitz-ului, preluând astfel termenii laburistului Eban. Treptat, genocidul legitimează ocupația. El este deturnat de la semnificația inițială și împiedicat să pătrundă în conștiințe ca un apel lansat tuturor celor care-i purtau amintirea. Apel pentru ca alți oameni, alte popoare, în alte zone, să nu se plece
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dată, a comuniștilor europeni, într-un grup distinct de europarlamentari. Italia și Franța continuă să se evidențieze prin ponderi mai mari decât media europeană ale comuniștilor. Socialiștii se remarcă în R. F. Germania, Olanda, Danemarca și Marea Britanie (aici - prin laburiști), iar liberalii - în Belgia, Marea Britanie și Danemarca (figura 24). Creștin-democrații se evidențiază în R. F. Germania, Olanda, Franța și Italia, în timp ce conservator-naționaliștii ies net în evidență în Irlanda. Din 1979, Parlamentul European este desemnat prin alegeri directe, organizate din 5
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
4.). b) Alegerile din 1984 marchează, în unele țări, o primă ezitare față de 1979, în ceea ce privește participarea electorală, care scade în Franța și R. F. Germania (anexa II.4.).125 Componența politică reflectă o ușoară alunecare spre centru-stânga, grație reechilibrării între laburiști și conservatori în Marea Britanie, întărită prin prezența Verzilor, care ating pragul de 5% în Germania. În Franța a pătruns, la cealaltă extremitate a eșichierului politic, Frontul Național, care reușește, împreună cu formațiunea Movimiento Sociale Italiano să constituie Grupul Dreptelor Europene.126
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
În ceea ce privește Franța, în pofida eșecului ecologiștilor, divizați pe două liste și a eșecului Mișcării Civice, cei 87 de deputați se regăsesc dispersați în 7 din cele 8 grupuri politice ale noii Adunări. În Marea Britanie, aceste alegeri duc la victoria zdrobitoare a laburiștilor, care obțin 63 de locuri din 87 (situație exact opusă celei din 1979).131 În Germania, aceste alegeri se desfășoară pentru prima dată în partea estică a țării, nostalgia după vechiul regim totalitar explicând cele 6 mandate ale extremei-stângi. Pe
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
oferit de discursul politic (mesaj care făcea ca asupra socialiștilor să planeze suspiciuni legate de simpatii comuniste) și reformismul consacrat de practica politică. În ciuda schimbării de denumire (Internaționala Socialistă a Muncii) și a raporturilor de forță din noul organism (ascensiunea Laburiștilor britanici), întrucît nu a existat o punte de legătură foarte clară între aceste două orientări, tentativele de revizuire doctrinară nu au întîrziat să apară, noul protagonist fiind în acea perioadă Henri de Man. Socialist belgian, influențat de ideile lui Bernstein
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Marea Britanie și în Franța, alegerile legislative din decembrie 1918 și noiembrie 1919 vor marca un anumit regres al mișcării socialiste. În Marea Britanie, principalii conducători ai Partidului Laburist (MacDonald, Henderson, Snowden, Lansbury) sînt învinși, dar roata se va întoarce repede în favoarea laburiștilor. În Franța, Blocul Național al lui Clemenceau obține 70 de locuri socialiste în Adunarea Națională. Totuși, aceste regrese electorale ale socialiștilor sînt însoțite de o uriașă progresie a sindicatelor din cele două țări. În 1914, Trades unions numărau 4 milioane
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în "Corespondance internationale": "Atitudinea șefilor Internaționalei a II-a față de Congresul de la Bruxelles nu aduce nici un prejudiciu acestuia din urmă, considerat drept un produs comunist, ceea ce nu a împiedicat absolut cu nimic participarea celui de-al doilea președinte al Partidului Laburist și secretar ILP, Brockway... "Le Peuple", organul central al social-democrației belgiene subliniază importanța istorică, mondială, a Congresului". Această voință a unuia dintre principalii responsabili ai Kominternului de a se apropia de socialiști contrastează pe deplin cu atitudinea de rezervă și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care, cu sprijinul radicalilor francezi, a impus-o guvernului lui Léon Blum. Este semnificativ faptul că ISM susține această orientare, ca o dovadă în plus, chiar dacă este nevoie de raporturile de forță existente pe atunci în cadrul acestei organizații, în care laburiștii englezi, susținuți de belgieni și de socialiștii din Europa de Nord, acordă prioritate statu quo-ului impus antifascismului. A nu întreprinde nimic din ceea ce-ar putea deranja puterile fasciste, a refuza orice alianță cu comuniștii, pentru a nu speria clasele de mijloc
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
trebuind să se mulțumească numai cu o luare de poziție minimală, cerînd "garanții democratice", omise în tratate, pentru populațiile anexate de Reich. Altfel spus, divergențele din rîndul ISM dintre "susținătorii" și "opozanții" acordurilor de la München sînt ireductibile: SFIO le aprobă, Laburiștii le condamnă, în timp ce scandinavii, belgienii, olandezii și elvețienii optează pentru neutralitate. O ultimă inițiativă a SFIO în vederea unei acțiuni coordonate între partidele francez, englez, olandez, belgian și elvețian va fi respinsă de secretarul ISM care se declară incapabil de a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de lider a Partidului Laburist". Singura concesie la care se ajunge, nu fără greutate, este crearea unui Comitet Consultativ Internațional pe care el îl prezidează. În schimb, Huysmans se află în situația de a impune secretariatului acestui organism prezența secretarului Laburiștilor, însărcinat cu probleme internaționale, William Gillies. În cadrul acestui comitet, cei doi oameni politici apără orientări divergente: în timp ce Huysmans dorește să mențină cu orice preț activitatea ISM, Gillies își concepe misiunea cu totul altfel. Este vorba despre a canaliza activitățile socialiștilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
i-a fost reproșată în 1945 de către anumiți socialiști germani lui Camille Huysmans pentru care acest ostracism "aproape de înțeles" din partea unui cetățean belgian era "inacceptabil" venind de la președintele ISM5. Această voință de control a întregii activități socialiste internaționale exprimată de Laburiști, această imposibilitate de menținere a unui internaționalism minimal apare la fel de clar cu ocazia unui alt episod. La inițiativa austriacului Braunthal este publicat în momentul invaziei naziste în U.R.S.S. de la sfîrșitul lui iunie 1941 un buletin de informații internaționale: "International
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
un spirit mai internaționalist decît cel al lui Gillies sau chiar al lui Huysmans. Regăsim aici francezi (Louis Levy), austrieci (Oskar Pollak), polonezi, germani și membri ai stîngii laburiste precum Harold Laski. Însă această inițiativă necontrolată nu este pe placul Laburiștilor care decid să publice propriul lor buletin de informații internaționale, destinat numai socialiștilor din țările aliate. În aceste condiții, activitatea ziarului "International socialist forum" se încheie brusc, fiind complet marginalizat, rămînînd fără nici un rezultat. În sfîrșit, acest scurt tablou al
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
are loc în detrimentul socialismelor din Germania și Austria. Al Doilea Război mondial întărește și mai mult această orientare, iar în 1945 reorganizarea mișcării socialiste în Europa depinde mult de această coordonată suplimentară: reconstituirea Internaționalei este în primul rînd tributară voinței Laburiștilor de a reuși înfăptuirea acesteia. Numai aceștia au autoritatea politică necesară și mijloacele pentru a o face. Chiar înainte de sfîrșitul războiului, ei încep să acționeze. Între 3-5 mai 1945 are loc la Londra, la inițiativa acestora, o conferință în care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
la Londra, la inițiativa acestora, o conferință în care sînt reprezentate partidele din Belgia, Franța, Italia, Islanda, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Palestina, Spania, Polonia, Cehoslovacia, precum și Liga poloneză. Socialiștii germani și austrieci nu sînt însă invitați, fiind dați la o parte. Laburiștii au o mare greutate politică asupra acestei reuniuni în cursul căreia importante dezacorduri apar în legătură cu SFIO, în ceea ce privește finalitatea scopurilor propuse: în timp ce pentru francezi este vorba despre "definirea unei doctrine prealabile și a unor mijloace concrete de acțiune, britanicii sînt mult
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
britanici, mișcarea socialistă trebuie să schimbe informații și să coopereze cu guvernele social-democrate într-un mod mult mai empiric, necoordonat, lăsat la voia întîmplărilor și a posibilităților. Într-o anumită măsură, această profundă divergență amintește de concepțiile apărate anterior de către Laburiști în cadrul ISM și de pragmatismul lor solid. Asupra anumitor puncte, un acord este totuși posibil: un text comun, semnat de toți participanții reafirmă valoarea democrației "sub triplele sale aspecte, politică, economică și socială". În materie internațională, Conferința proclamă de asemenea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care se situează în cea mai pură tradiție a ISM, căpătînd o semnificație diferită și mult mai actuală la sfîrșit de război și cu care toată lumea nu poate fi decît de acord, mai există încă divergențe asupra problemelor imediate: în timp ce Laburiștii, sprijiniți și de alte partide, în special de socialiștii polonezi, insistă asupra culpabilităților colective a poporului german, declarîndu-se partizani ai dezmembrării Germaniei și ai rectificării frontierelor sale, delegații SFIO sînt în mod vizibil mult mai moderați în condamnarea lor, pronunțîndu-se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]