518 matches
-
ca un bulgăre imens de jăratec, ridicându-se din vatra de dincolo de pământ...Cățărându-se pe spinarea uriașă de arici vegetal a dealului înfipt în araci, butuci și copaci răzleți. Cobora sprinten poteca prin iarbă, zărea malul sufocat de vegetația lacustră și, cu trestiile pe umăr, sorbea cu priviri nesătule frumusețea sălbatecă a răsăritului, nectarul lui zemos și cețos. Aerul, ca de eter, umed și înmiresmat, îi dilata nările invadându-i plămânii. Mulțimi de pești ca de platină, isterici și jucăuși
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
când gerul iernii punea imaginativ stăpânire pe trupul lui, să transpir în somn, când ploaia aluneca material pe clădiri, înecând străzile până la saturație, și să-mi ascut, într-un impact ireal, auzul: „De-atâtea nopți aud plouând, / Aud materia plângând...” (Lacustră), îmbinând, astfel, generalul, ploaia, cu particularul, plânsul, rezultând durerea prin care se descarcă energii din partea amândurora, celest și teluric, revelări superioare existenței normale. Bacovia plângea în singurătatea lui aparentă pentru că în permanență trupul lui era însoțit de eul poetic, celest
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
Pe spatele ninse crai-nou când apare; / Trec singur pe poduri de fier solitare, / Și-aștept în zăpadă... dar ce mai aștept?” (Plumb de iarnă). Această întrebare, „... dar ce mai aștept?” este tocmai răspunsul la ars poetica sa, poezia „Plumb” și „Lacustră”. Poeme ale unui nefiind din care eul desprins observă sosirea începutului și geme sub greutatea materială a plumbului, care îi apasă egoul înțepenit în siciriul teluricului în care deus își vede în descompunere propria-i creație. Însă, existența superioară nu
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
sau puțin catifelate Corali sublimi în ape calde,în forme cât mai rafinate Insecte varii și lăcuste,ape de munte dezghețate Fructe necoapte-n primăvară,ce-așteaptă soarele cel bland Omizi păroase,nesătule,în fluturi gingași transformând Plante acvatice,imerse,lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri,din sudoarea sărmanilor țărani crescând Păduri imense și diverse,pe continente colorând Lunci liniștite,răcoroase,sau de căldură mare-arzînd Imensul vegetal din lume,cu poluarea necedând Pruncul
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
scoate-ți ochelarii să vezi tu câte vrejuri Ne urcă rătăcirea în capete pe umeri Trec mastodonți pe stradă că nu mai poți să-i numeri Stinge te rog țigara, nu mai privi la lustră Și hai să-nchiriem o peșteră lacustră Se dau în vânt turiștii pe tot ce e exotic Și vom lăsa mesaje în alfabetul gotic Iar dacă n-avem bani de masă, de chirie Om face rost cumva măcar de-o farfurie Din cele zburătoare ce fac experimente
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
în fața nopții-nsângerând nisipul Poet al melancoliei, Horia Zilieru temporizează atmosfera poemelor din semitonuri, din cuvinte meșteșugite ca mătăsurile cu o moliciune șerpească, așa bunăoară în „Tragica muză”: Te ninge basm pe umărul virgin cu oasele în diafanul frig pe coapsele lacustrei, când te strig cu nervii-n rocile fierbinți de vin cu scrum de timp în vasul funerar (odată tandru îl voi bea și eu) scobor la bal pe verdele ghețar întonuri vii și cu misterul viu. Iată, deci, umărul virgin
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
strig cu nervii-n rocile fierbinți de vin cu scrum de timp în vasul funerar (odată tandru îl voi bea și eu) scobor la bal pe verdele ghețar întonuri vii și cu misterul viu. Iată, deci, umărul virgin, frigul diafan, lacustra cu coapse , timpul are scrum, vasul e funerar, băutul vinului e tandru, acest bal oniric are loc pe un ghețar cu o culoare stranie, având senzația de frig. Ca și la Eminescu, urmele înaintașilor se topesc în originalitatea discursului lui
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
a binețe sfanțul dorințelor privea cu îngăduința cum apă își admira brățările de argint învechit de sub fiecare pod Praga-și întindea brațele de piatră într-o eternă îmbrățișare a curgerii spre confluente orașul vechi orașul nou își împreunau degetele sub lacustra unde ne beam cu o singură respirație privirile și cafeaua aburinda Poezie, îmi spuneai, lebădă asta albă oglindindu-se-n Vâltava ca-n ochii amurgului ce-i piaptănă soarelui pletele-n apă aici îți spuneam te poti îmbolnăvi de poezie
LA MASA CU POEŢI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359705_a_361034]
-
0 0 0 400 0 0 0 0 0 0 400 * Marea Neagră include Golful Musura și Meleaua Sfântu Gheorghe. ** Numărul de pescari de pe fluviul Dunărea nu respectă formula stabilită, corelată cu numărul ambarcațiunilor, deoarece pescarii autorizați în complexurile lacustre au totodată alocată zonă de pescuit și la Dunăre. Anexa nr. 3 Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit anual din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) Tabelul nr. 1 Nr. crt. Nr. sector Delimitare sector/tronson Captura totală admisibilă (tone
ORDIN nr. 52 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294943]
-
săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare, argile, roci în general friabile și permeabile. Ultima formațiune străbătută de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru și eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii și pietrișuri peste care s-a depus un strat de loess. Depozitele de terasă alcătuite din nisipuri și pietrișuri cu grosimi variabile au o permeabilitate foarte accentuată, din care cauză
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
protecția și menținerea zonei și a valorilor de conservare a naturii asociate precum și a altor valori. Cu toate ca peisajul din Parcul Natural Văcărești s-a format destul de recent, putem vorbi despre un peisaj foarte caracteristic: un peisaj lacustru și un mozaic de habitate naturale/seminaturale înconjurate de ansamblu urban, vertical. Se poate observa contrastul dintre natural și urban, unde dintre betoane apare natura. ... ... ... 2. Evaluarea impactului presiunilor și amenințărilor 2.1. Presiuni actuale asupra elementelor de interes conservativ Tabelul nr.
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
Paleogen și Neogen) sunt depuse serii suprapuse de formațiuni. Importante pentru studiul de față sunt cele din depozitele neogene, acestea formând substratul unităților deluroase peste care se suprapune teritoriul ariei protejate. Începutul perioadei miocenului a fost caracterizată de depozite continental lacustre constituite din argile roșii urmate de gresii cu cărbuni pe mai mult de 100 m grosime. Urmează o serie de depozite depuse în Burdigalian care include nisipuri albe, fine până la grosier, la care se adaugă prundișuri și gresii argiloase
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
inclusiv pietrișuri. Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului). Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieșite de sub influența inundațiilor permițând dezvoltarea unei vegetații mai bogate care a determinat o bioacumulare și humificare mai intensă și drept rezultat s-
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
vest, intră în alcătuirea blocurilor care au rezultat prin fragmentarea microplăcii transilvane, începute la finalul cretacicului și începutul paleogenului și definitivate în badenian, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Suprastructura sedimentară este reprezentată de formațiuni paleogene, reprezentate de faciesuri continentale și lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-un proces îndelungat în timp geologic
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
înainte, oare câte generații?, petreceau ziua de vară altfel, într-o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
că n-am avut cum să ajung la locul întâlnirii etc., fiind bolnav, pentru că mi-e teamă ca boala, folosită ca motiv, să nu mă nimerească de-a binelea. În concluzie, adevărul este apreciat de toată lumea. Subiectul al III-lea Lacustră de George Bacovia George Bacovia s-a impus de la început, ca un poet original în cadrul poeziei simboliste și în acest sens Eugen Lovinescu scria: „Bacovia a creat o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
e foșnet, e somn / Copacii pe stradă oftează, / E tuse, e plânset, e gol / Și-i frig, și burează”. Bacovia este, în același timp, poate cel mai mare poet al poeziilor dominate de apă, și, în acest sens, ilustrativă este Lacustră, pe care Călinescu o aprecia „suprema condensare a teroarei de umed”; tema morții. Moartea este o realitate absolută, lipsită de orice supraviețuire ideală, precum la Eminescu în Avatarii faraonului Tla. Tema morții este prezentă în poezia Plumb, una dintre cela
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
tema morții. Moartea este o realitate absolută, lipsită de orice supraviețuire ideală, precum la Eminescu în Avatarii faraonului Tla. Tema morții este prezentă în poezia Plumb, una dintre cela mai copleșitoare elegii din lirica românească. Moartea este sugerată și în Lacustră; Erosul bacovian constituie elementul cel mai complex al liricii poetului și în primele poezii, Bacovia este tributar lui Eminescu. Astfel, poezia Ecou de romanță amintește de De ce nu-mi vii?, poezia Din liră poate fi apropiată de Și dacă, iar
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul de protest față de o conjunctură externă
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul de protest față de o conjunctură externă care îl determină să-și îndrepte gândul
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul de protest față de o conjunctură externă care îl determină să-și îndrepte gândul spre locuințele lacustre din Comuna primitivă, sentimentul de neliniște în fața unor obstacole, primejdii. În
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul de protest față de o conjunctură externă care îl determină să-și îndrepte gândul spre locuințele lacustre din Comuna primitivă, sentimentul de neliniște în fața unor obstacole, primejdii. În poezia lui G. Bacovia, apa și focul reprezintă moartea lentă. Tema dominantă a poemului este singurătatea. Starea sufletească de însingurare a poetului e în legătură cu starea naturii, așa cum mărturisește poetul
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
așa cum mărturisește poetul în prima și ultima strofă, care sunt identice, cu excepția versului al doilea. Natura cosmică e personificată, sugerând dimensiunea ei infinită: „De-atâtea nopți aud plouând, / Aud materia plângând... / Sunt singur și mă duce un gând / Spre locuințele lacustre“. „De-atâtea nopți aud plângând / Tot tresărind, tot așteptând, / Sunt singur și mă duce un gând / Spre locuințele lacustre“. Sentimentul de nevroză din prima strofă, provocat de plânsul materiei, se corelează cu sentimentul fricii, al spaimei din strofa a doua
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
sugerând dimensiunea ei infinită: „De-atâtea nopți aud plouând, / Aud materia plângând... / Sunt singur și mă duce un gând / Spre locuințele lacustre“. „De-atâtea nopți aud plângând / Tot tresărind, tot așteptând, / Sunt singur și mă duce un gând / Spre locuințele lacustre“. Sentimentul de nevroză din prima strofă, provocat de plânsul materiei, se corelează cu sentimentul fricii, al spaimei din strofa a doua. Poetul, precum omul primitiv, tresare în somn, izbit în spate de un val, întrucât „n-a tras podul de la
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
rimei masculine (accentul cade pe ultima silabă), a verbelor în rimă. În acest mod, Bacovia realizează corespondența dintre senzațiile auditive și de mișcare, cu complexitatea sentimentelor poetului, de izolare, de tristețe, de teamă, de însingurare, de nevroză. G. Călinescu aprecia Lacustră drept „suprema condensare a teroarei de umed“. Concluzii: - tema singurătății este dominantă; - apa are conotații malefice. Ea degradează mineralul, civilizația; - motivul locuinței lacustre; - poemul are patru strofe, prima și ultima configurează spațiul real, a doua și a treia, cadrul visului
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]