148 matches
-
a) Fâșia de protecție a frontierei de stat, cu o lățime de 20 metri începând de la linia frontierei de stat, pentru frontieră de uscat, si de la limita terenului inundabil, pentru frontieră de apă, catre interior. Se exceptează litoralul Mării Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunăre, căile de comunicație și lucrările hidrotehnice situate la frontieră. ... În locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124468_a_125797]
-
a frontierei de stat vor fi marcate prin grijă Poliției de Frontieră Române. b) Zona de frontieră, alcătuită din teritoriul comunelor, orașelor, municipiilor, care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, sunt situate în apropierea frontierei de stat, litoralului Mării Negre, sectorului lagunar pe o adâncime de 20 km față de acestea către interior. ... Localitățile incluse în zona de frontieră, cu excepția stațiunilor turistice de pe litoralul Mării Negre, vor avea înscrisă, pe panourile cu denumirea acestora, mențiunea în limba română "LOCALITATE DE FRONTIERĂ" și vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124468_a_125797]
-
prezenței legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică și icrelor depuse, larvelor și puietului animalelor acvatice. ... Articolul 3 În sensul prezenței legi, sunt considerate: 1. bazine piscicole naturale: a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabila a Dunării; ... b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele și râurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile; ... d) bălțile și lacurile naturale; ... e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
protecție a faunei piscicole; ... e) circulația cu ambarcațiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afară traseelor aprobate de autoritatea publică centrală de protecție a mediului; ... f) utilizarea la pescuit a setcilor și avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale; ... g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor și al peștilor. Articolul 57 Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
în temeiul prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu modificările și completările ulterioare, precum și pe baza prevederilor prezentului statut. Articolul 2 (1) Teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", denumită în continuare Rezervație, cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, sărăturile Murighiol-Plopu și litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. ... (2) Limită vestică continentală a Rezervației este reprezentată de contactul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219143_a_220472]
-
Articolul 1 Prin unelte de pescuit fixe și unelte de pescuit în derivă utilizate la pescuitul în scop comercial în complexul lagunar Razelm-Sinoie și în lacurile litorale se înțelege acele unelte de pescuit de tip setcă sau avă. Articolul 2 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Petre Daea Ministrul mediului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160333_a_161662]
-
de mucus; 6) producător: orice persoană fizică sau juridică care colectează moluște bivalve vii prin orice mijloace într-o zonă de recoltare, în vederea unei manipulări sau a punerii lor în vânzare; 7) zonă de producție: orice parte a teritoriului maritim, lagunar sau de estuar unde se găsesc fie bancuri naturale de moluște bivalve vii, fie zone utilizate pentru cultura de moluște bivalve, de unde se recoltează moluște bivalve vii; 8) zonă de redistribuire: orice parte a teritoriului maritim, lagunar sau de estuar
jrc1761as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86910_a_87697]
-
a teritoriului maritim, lagunar sau de estuar unde se găsesc fie bancuri naturale de moluște bivalve vii, fie zone utilizate pentru cultura de moluște bivalve, de unde se recoltează moluște bivalve vii; 8) zonă de redistribuire: orice parte a teritoriului maritim, lagunar sau de estuar, aprobată de autoritatea competentă, net delimitată și semnalizată, prin geamanduri, jaloane sau orice alte materiale fixe, utilizată numai în scopul purificării naturale a moluștelor bivalve vii; 9) centru de expediție: orice instalație terestră sau plutitoare aprobată, rezervată
jrc1761as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86910_a_87697]
-
un tratament potrivit, în care moluștele bivalve vii sunt plasate în timpul intervalului necesar pentru a li se permite eliminarea microorganismelor contaminate, pentru a deveni apte consumului uman; 11) redistribuire: operațiunea de transfer a moluștelor bivalve vii în zone maritime sau lagunare aprobate sau în zone de estuar aprobate, sub supravegherea autorității competente, în timpul intervalului necesar eliminării microorganismelor contaminate. Aceasta nu include operația specifică de transfer a moluștelor bivalve vii în zone mai bine adaptate unei creșteri sau îngrășări ulterioare; 12) mijloace
jrc1761as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86910_a_87697]
-
acvatice vii din domeniul public al statului, în apele maritime interioare și în apele continentale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 (1) Pe teritoriul României pescuitul comercial se practică în Dunăre, Delta Dunării, complexul lagunar RazimSinoie, Prut, lacuri de acumulare în care nu se practică acvacultura și în Marea Neagră. ... (2) Lista cu lacurile de acumulare în care nu se practică acvacultura se stabilește prin protocol încheiat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și administratorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200647_a_201976]
-
al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și Musura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Pellestrina. Murano este poate cea mai faimoasa insula din Laguna, cu o tradiție importantă în prelucrarea artizanala a sticlei. Burano atrage repede atenția prin casele viu colorate, fiind faimoasa și pentru broderiile sale. Torcello, considerată cea mai mica dintre insulele lagunare, are un trecut nobil, chiar dacă astăzi are câteva zeci de locuitori. Lido di Venezia este o fâșie de pământ care se întinde în mare. Este un obiectiv accesibil cu automobilul, îndrăgit de către turiștii interesați de plajă. Pellestrina delimitează, împreună cu Lido
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
zeci de locuitori. Lido di Venezia este o fâșie de pământ care se întinde în mare. Este un obiectiv accesibil cu automobilul, îndrăgit de către turiștii interesați de plajă. Pellestrina delimitează, împreună cu Lido, peninsula Chioggia și peninsula Jesolo, de laguna. Orașul lagunar Veneția are fracțiuni pe litoral: Mestre și Marghera.
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
bituminoase și cu depozite de apă dulce, reprezentate prin cărbuni, ne permit să deosebim mumeroasele cicluri de sedimentare, datorate unor mișcări eustatice ale bazinului. Într-un astfel de ciclu s-au format la început depozite marine, uneori conglomeratice, apoi depozite lagunare cu șisturi bituminoase, ciclul încheindu-se cu o fază de apă dulce în timpul căreia s-a stabilit în bazin o turbărie din care a ieșit un strat de cărbune”. Datorită încetiniri și staționări ritmice de scufunadre a bazinului, s-au
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Dunărea limitază această regiune atât în partea de vest, unde o desparte de Baltă Brăilei și Câmpia Română, cât și în partea de nord, unde o separă de Delta marelui fluviu. În partea de est, limită e dată de țărmul lagunar al Razimului, iar spre sud de podișul Dobrogei Centrale. În podișul Dobrogei de nord, relieful se caracterizează prin înălțimi ce variază de la câțiva metri în regiunile de lunca și câmpiile de pe litoral, până la 467 m în vârful Greci (Țuțuiatu) punctul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Canalul (brațul) și golful Musura sunt respectiv o apă curgătoare (gârlă izvorâtă din brațul Chilia, pe partea dreptă) și o zonă lagunară pe cale de aluvionare, situate între ieșirea în Marea Neagră a brațelor Chilia și Sulina, a căror evoluție geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor Dunării, până la linia delimitată la data de 3
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
argiloase, argelite, aleurite. În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale. În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Orgamon", fiind în acel timp un cap al Sciției minore pe țărmul apusean al Pontului Euxin. Denumirea "Doloșman" este otomană, provenind din cuvântul "dolaș" (obstacol) sau "dolașma" (loc de trecere). În prezent, el privește apele limanului Razelm format ulterior. Complexul lagunar Razim-Sinoe, precum și celelalte limane sunt construcții recente, post-glaciare, formate prin acumularea de nisip și de aluviuni dunărene după stabilizarea, aproximativ acum 7000 de ani, a nivelului Mării Negre. se compune din strate calcaroase orizontale din Miocenul sarmațian, acoperite cu strate groase
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
30 km, este cel mai mare port din bazinul Mării Negre și se află pe locul 4 în Europa. Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată stațiune turistică de pe Litoral
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
XIX, între delta brațului Chilia (inițial mult mai mică și situată mult mai la nord) și Sulina. Același fenomen care a format golful Musura, astăzi îl umple, transformându-l în mlaștină cu păpuriș, și formează mai la răsărit o zonă lagunară pe cale de aluvionare, situată între ieșirea în Marea Neagră a brațelor Chilia și Sulina, a căror evoluție geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor Dunării, până la linia delimitată la data de 3
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
o privire mai atentă se observă că prima secțiune de pe stânga a fost legată de clădirea existența la un moment ulterior. Palatul a fost construit inițial în stil renascentist în forme care sunt comune pentru multe alte palate ale orașului lagunar. Parterul din piatră are un portal central către apă și o înălțime de tip mezanin cu mult mai mare decât normă. Clădirea dispune de un etaj principal cu o deschidere monoforă centrală rotundă, o cornișa superioară și un singur balcon
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea rușilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în rusă : "лиман" - liman. Unele limane pot avea dimensiuni mari (limanul Razelm: 394,30 km²; complexul lagunar înconjurător în întregime: 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). Limanele sunt situate pe coasta vestică și nordică a Mării Negre și pe cursul inferior al Dunării de-o parte și de alta a deltei Dunării. Exemple
Liman () [Corola-website/Science/304525_a_305854]
-
Anzeriformele se numără printre păsările dominante din ținuturilor mlăștinoase de apă dulce. Se întâlnesc și în estuare și apele de la țărm, iar unele specii sunt complet marine. În România sunt deosebit de frecvente, ca specii și indivizi, în Delta Dunării, complexul lagunar Razim, precum și în multe bălți interioare din zonele joase și chiar pe lacurile de acumulare de la altitudini mai mari. Anzeriformele sunt răspândite pe toate continentele, cu excepția Antarcticei; cele care cuibăresc în zonele reci și temperate sunt migratoare. Unele specii au
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
de 1,5m, cu cioc încovoiat, cu gâtul și cu picioarele foarte lungi și cu pene de culoare albă cu nuanțe roz. În lume există 6 specii, iar în România se poate întâlni o specie în Delta Dunării și complexul lagunar Razim. <br> </br> Familia Anatidae cuprinde păsări acvatice ce includ lebedele și gâștele. Aceste păsări au picioarele adaptate pentru traiul în apă. În lume se întâlnesc 131 de specii dintre care în România se pot întâlni 36 de specii. </br
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]