4,995 matches
-
Emil Brumaru Domnului Andrei Pleșu Dormeam din ce în ce mai puțin, mai subțire, cam trei ore din douăzeci și patru.Degetele îmi erau mînjite de o cerneală crudă, acidă, pătrunsă, încet-încet, pînă la os, pînă la viscere, îndurerîndu-mi dorința de a le împreuna în rugăciuni laice, scurte, disperate...Adunam cuvintele, cu suspin și mirare că mai există, că mai exist...că reușesc, iată!, să mai trăiesc o zi, o săptămînă, Doamne!, incredibil, încă o lună, ohoho...încă un an!!! Viața mea fusese vîndută unei patimi trufașe
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
interior, cu ecouri din Sonetele eminesciene. Aici, între rezonanța sentimentului și cadrul exterior se stabilește o simetrie. Retragerea din fața crispării elementelor, reculul într-un interior securizant, protector se însoțește cu o regăsire a intimității ființelor, a comuniunii voluptuoase ("Afară plouă laic și-aș vrea să fii aici,/ Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie./ Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici/ După ce-au lins smântâna (slup-slup!) din farfurie"). Cea de a doua strofă accentuează atmosfera de
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
pluvioase, ce predispune la reverie și la lentoare a mișcărilor: "Ți-aș da deoparte părul cu gura de pe gât./ Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză/ Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și confuză:/ Afară plouă laic și-s trist și mi-i urât...". Poet al trăirilor minore și al spațiului domestic, fantezist și ironic în doze bine cântărite, Emil Brumaru a reușit să transfere în Cântecele sale naive fiorul elegiac și frenezia simțurilor, într-o scriitură
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
din povestioara-n care cineva, “ajuns la o vîrstă înaintată, declară de bunăvoie și nesilit de nimeni că în timpul îndelungatei și mizerabilei lui vieți omorîse și mîncase personal, în cel mai mare secret (s.n.) șaizeci de călugări și cîțiva copilași laici, vreo șase în total, nu mai mult (s.n.), cu alte cuvinte un număr neînsemnat în comparație cu numărul de fețe bisericești devorate.” L-a citit oare Lebedev pe Swift? Se pare că da! Ca să nu mai vorbesc de eterna Nastasia Filippovna Barașkova
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge rușinea unui pîrț scăpat din drăgălășenie, la Versailles, nu pe cînd era regină, ci după aceea, ca regentă, în timpul minoratului fiului lui Ludovic al XIII-lea
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
pur și simplu pentru că Ioan l-a pus în text. Iar, ca orice text sacru, și pentru acesta ne trebuie ochi ca să vedem și urechi ca să auzim." Ultima dintre frazele citate e esențială. Se întîlnește comentariul părintelui Scrima cu analize „laice" ale textului biblic. Mă gîndesc, de exemplu, la Auerbach și la formidabila descriere comparativă a stilului biblic din primele două capitole din Mimesis. Claritate, simplitate, gravitate, minim de cuvinte și formulare lapidară, echivoc și necesitate a interpretării, alcătuind un stil
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
Emil Brumaru Un fel de cîntec amplu, o înmănunchiere doldora de umilințe și izbînzi, o înciorchinare-n mlaștinile raiului tuturor cuvintelor cunoscute, o rugăciune laică în roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
Mingi de gumă zburau, pe traiectorii imprevizibile, prin aer... Apoi la o coadă, într-o prăvălie minusculă, cumpărîndu-mi covrigi, am văzut o femeie cu șolduri dumnezeiești, ignorîndu-și-le total, mestecînd placid o bucată de pîine proaspătă. Bătea un vînt subțire, rece, laic, îmi băgasem mîinile în buzunare, mi-era puțin frig la spate, dar mă simțeam minunat. : o cuvertură galbenă, fluturată de diavoli invizibili, pe-o sîrmă întinsă la maximum, mi-a adus aminte de disperările adolescenței...
Pe străduțele astea cred că se iubește ca-n mitologie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14846_a_16171]
-
Dragoș Bucurenci Am spus odată că, dacă există zei laici, eu cred în Steve Jobs. A fost unul dintre oamenii care au schimbat pentru totdeauna față planetei. În ziua în care fiecare școlar va avea pe banca o tabletă digitală, va trebui să îndreptăm un gând de recunoștință și către
Semizeul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82448_a_83773]
-
Don Quijote pe diferite fronturi în sotietatea românească lipsită de moravuri și prințipii. Eu zic că în această țară nu se va putea lua o decizie cu cap nici într-o mie de ani. Dar merită să murim încercând! Suntem prea laici și ne baricadam în spatele cutumelor... Societatea românească nu este pregătită pentru o legislație permisiva privind consumul de droguri ușoare. Tinerii par educați, dar mor mai mulți de la droguri legale decât de la supra doze de heroină în ultimele luni. mă rog
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
greu și ea, această literatură rodește uneori în arta reală: cum ar fi în cazul lui Mircea Cărtărescu, deși, evident, nu e singurul. Imaginea devine mai complicată atunci cînd luăm în seamă și apariția generației de admirabili tineri gînditori religioși laici (Bădilița și Lazu, Bakonsky și Ica, Anca Vasiliu și Liviu Bordaș și destui alții). La urma urmelor, poate avem nevoie de mai multă perspectivă. Eu cred că din masa formidabilă de literatură memorialistică se vor distila în timp opere durabile
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
poetică de până acum a autoarei, prin tematică și esența stilistică. Poemele cuprinse în acest volum stau sub semnul meditației, al nostalgiei și al introspecției. În peisajul literar și-a făcut apariția al optulea volum de poezie, de data aceasta laică, al doamnei Dorina Stoica. Ea poate fi socotită unul dintre acei dăruiți de Dumnezeu cu darul de a împărți celor din jur simțirile, gândurile, durerea și speranța deopotrivă, prin aceasta făcând cinste mediului elevat în care s-au format ca
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
nouă revelație și primește o adevărată lecție spirituală pe calea mântuirii sale, calea adevărului, a eliberării sufetești de greutățile apăsătoare ale greșelilor, păcatelor și faptelor sale făcute cu știință sau din neștiință. Autorul ne dezvăluie marele secret, pe care noi laicii de cele mai multe ori nu reușim să-l descifrăm, și anume, rolul Domnului Iisus Hristos pe acest pământ: „Dumnezeu a binevoit să intre în comuniunea dialogului direct cu omul”. „Există o strânsă legătură între dialogul direct și permanent între Dumnezeu și
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
un om harnic din mâinile căruia au ieșit, în ani de osteneală binecuvântată de Dumnezeu, peste optsprezece de cărți. Implicarea în viața Sfintei Biserici, l-au predispus pe binecuvântatul autor unei profunde cunoașteri a spiritului uman, unei acumulări de cunoștințe laice și teologice și unor experiențe de viață care au conturat caracterul luminos al domniei sale și care, acum, îl recomandă pentru a fi integrat în ceata oamenilor lui Dumnezeu. Tot ceea ce am putut citi în lucrările sale mi-a descoperit taina
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
paginile căruia autorii vorbesc nu doar despre tradițiile populare cu valoare etnografică, ci și despre gastronomie, tradiții privitoare la agricultură, faună, ocupații casnice sau limbaj. Descrierile unor obiceiuri cu valoare fundamentală pentru viața omului sunt și ele ample. Spre deosebire de etnografii laici, părintele Botiș insistă însă și asupra puternicei legături existente între Biserică și obiceiul propriu-zis. Iată, de exemplu, cum se încheie descrierea nunții: ,,La ieșirea din biserică și pe parcursul traseului până la locul unde va avea loc nunta, cu mulți ani în
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
Pompiliu Popescu și preoteasa sa (dusă ulterior, în Bărăgan, pentru simplul motiv că era trecută la chiaburi - avea un cazan de țuică), ctitorii bisericii noastre de mir. La Liceul „Traian” din Turnu Severin, în acea perioadă (1959-1963), învățământul era prea laic, deși încă mai predau din foștii celebri pro fesori (Bazacov, Ghebauer, Burduhos, Achim Costea, Vâță, Stoenescu etc.); însuși profesorul meu de limba română, Chilim, încerca să ne facă materia laică mai accesibilă, fiind preot (am aflat asta foarte târziu, profesorul
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
din Turnu Severin, în acea perioadă (1959-1963), învățământul era prea laic, deși încă mai predau din foștii celebri pro fesori (Bazacov, Ghebauer, Burduhos, Achim Costea, Vâță, Stoenescu etc.); însuși profesorul meu de limba română, Chilim, încerca să ne facă materia laică mai accesibilă, fiind preot (am aflat asta foarte târziu, profesorul Chilim revenind în preoție după 1990). Acestea erau datele mele biografice, fișa mea religioasă până la intrarea la facultatea de Filologie - secția biblioteconomie din București, în 1964. Aici și atunci destinul
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
o problemă socială de amploare în secolul al XVI-lea, cănd populația Europei nu numai că se refăcuse după epidemia de ciumă, dar și crescuse semnificativ. Grupurile extinse de oameni aflați tot timpul în mișcare începuseră să reprezinte, conform autorităților laice și religioase, un pericol social. Nouă ordine socială, simbolică și politica a stigmatizat exclușii, însemnându-i cu litera V (de la vagrant - rătăcitor, vagabond); apar acum legi împotriva săracilor și case speciale de corecție, în care sărăcia este percepută că o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
germanic, francez sau italian, devine un agent al modernității și un exponent autoritar al unor simboluri și instituții noi, în esență el cumulează încă, în secvențe alternative, atît vocația de zugrav și de iconar, cît și pe aceea de actor laic în plin specatacol al gratuității. Spre deosebire de artistul occidental, însă, egal cu sine indiferent dacă pictează pentru sala de expoziție sau pentru spațiul amplu al unei catedrale, pictorul român trăiește încă - și va continua să trăiască astfel pînă în momentul coliziunii
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
păstrăm sensul curent al actului lecturii fără a-l mai lega de obligația de a citi numai surele Coranului sau numai versetele Bibliei, atunci cititul, înțeles ca principala obligație a unui credincios, ar trebui reînviat astăzi cu statut de lege laică coercitivă. Cine o încalcă trebuie să fie pedepsit. Trebuie să citim chiar cu de-a sila și chiar sub amenințarea pedepsei. Altminteri ne va lovi cealaltă pedeapsă: extincția spiritului prin imbecilizare galopantă.
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999); în: Buletin Științific, Teologie Ortodoxă, Pitești, An I, nr. 1, 1998; Republicat în: Velea, Marin - Studii de muzicologie laică și bisericească, volum. IV, București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote Firca, Gheorghe - Prefață - Préface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 5 - 15; footnote> , Zeno Vancea<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
s-a bucuat de cea mai largă circulație a fost cea în limba latină. În cartea apărută la Polirom, Anca Crivăț a tradus varianta B a Fiziologului latin. Spre deosebire de bestiarele propriu-zise, al căror conținut e mai degrabă unul de alegorie laică cu bătaie morală, Fiziologul latin are un profil apăsat de apologetică creștină. În rîndurile lui nu e vorba numai de amănunte privind etica unui creștin preocupat de păcatul sau de răul lumii acesteia, ci mai ales de o viziune creștină
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
în calitatea ei de "port-drapel" al celei de a treia modernități (1890-anii '60 ai secolului XX)<footnote Pentru a evita confuzia cu perioadele istoriei culturale a Europei am adoptat următoarele departajări începând cu Renașterea că prima epoca de tip modern (laic) în opoziție cu Evul Mediu religios: 1. Prima modernitate - Renaștere-Baroc (1450-1600 - 1750) - emergentă laicității, schimbarea paradigmei de la teocentrism la antropocentrism, impunerea raționalismului că dominantă în gândirea filosofica, 2. A doua modernitate, cu origini în Iluminismul francez - Clasicism-Romantism (1750-1890), ideile de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
care ne putem mândri, Sârbii cenăzeni în sărbătoare, După o mie de ani, Măicuța Serafima, prima stareță, Flash, A căzut cortina, Invitație în munți. ( D. B.) Întâlnire națională În perioada 10-12 august, la Oradea se va desfășura prima Întâlnire Națională a Laicilor Asociați din Biserica Catolică. La această întâlnire (ce are tema „Știu că sunteți prezenți“), Episcopia Romano-Catolică de Timișoara va fi reprezentată de episcopul diecezan P.S. Martin Roos. ( L. S.)
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
marți, 2 septembrie, în sala Ateneului Român din Capitală. La acest moment festiv sunt invitate și delegații reprezentative din fiecare episcopie catolică din țara noastră. Episcopia romano-catolică de Timișoara va fi reprezentată de o delegație formată din clerici, reprezentanți ai laicilor și tinerilor, condusă de către Msgr. Böcskei László, vicar general, prelat onorific al Sfântului Părinte. Totodată, va fi prezentă o delegație de preoți greco-catolici, însoțită de episcopul de Lugoj, P.S. Alexandru Mesian. LILIANA SCRIPCĂ Fundația „Țăranul bănățean“ l Fonduri de peste 225
Agenda2003-35-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281409_a_282738]