87 matches
-
lumii. Provocarea este aceea de a demonstra că, din punct de vedere existențial, evanghelia poate fi mărturisită și trăită în orice împrejurare. Ținând cont de această perspectivă, nu trebuie să deviem nici la dreapta, nici la stânga: nu trebuie să ne «laicizăm», nici nu trebuie să ne «ierarhizăm», ci se cuvine să stăm la locul nostru, pe «pământul din mijloc», acceptând greutatea și bucuria viețuirii «în mijloc». Poate că s-ar cuveni aici să aflăm motivul și urmările faptului că preoția și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
încredere în știință și progres și de patriotism. Sub influența lui Jules Ferry, legea asupra gratuității învățămîntului primar este votată în 1881, legea asupra obligativității școlare de la șase la treisprezece ani și asupra laicității învățămîntului public, în 1882. Personalul este laicizat începînd din 1886. Opera lui Ferry încoronează o evoluție seculară. Ea nu aduce deci școala unei Franțe deja majoritar alfabetizată și atașată ideii de instrucție, dar ea ajută la ștergerea inegalităților între Franța de nord și Franța de sud, între
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi integrat în compozițiile polifonice, citat și parafrazat, fragmente din el vor fi folosite drept cantus firmus. Aproape 2000 de ani, coralul gregorian rămâne temelia stilistică a cântărilor liturgice (de rit catolic), dar și sursa pentru toată muzica europeană „cultă”, laicizată de-a lungul secolelor următoare [...] Există, desigur, și o altă tradiție muzicală sacră, a Orientului European, cea aparținând bisericii ortodoxe [...] Nu va da naștere, însă, unei direcții atât de celebre ca aceea provocată de muzica romano-catolică (mai târziu și de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Istoria trebuia parcursă pentru ca tot neamul omenesc să ajungă în fața Judecății finale și a stării eschatologice. în modernitatea timpurie, istoria a început să-și piardă sensul religios, dar nu și dinamica liniară. Idealul progresului nelimitat și al fericirii imanente a laicizat dinamica istoriei, politica i-a legiferat autonomia față de transcendent, iar științele aplicate și tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci își restrîng acțiunea potrivit limitelor stabilite de legea divină și de cea naturală. Teologia politică a secolului al XIV-lea va avea ca temă centrală ideea autorității care se autolimitează (self-binding authority), după modelul atotputerii divine autorestrictive. Modernitatea a laicizat principiul autolimitării voluntare, dar a făcut din el cheia mentalității democratice liberale. Dacă modernitatea liberală se întemeiază pe încrederea în diversitate, pe respectarea libertății personale, ea le dă acestora condiții de posibilitate punînd la baza organizării sociale și politice consensul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pătrunzătoare, Îndrăzneață, la care Ana Daniela Budică supune revista BOR pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decît cu frescele noi cu care parohul decorase acum cîțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, În care figurau Cuza, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și nu mai știu cine, poate Horea. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
spirituale, a două tipuri de culturi, două forme de litere și de literatură. Procesul de laicizare spirituală și culturală se reflectă și în terminologia literară. Sub presiunea noului context cultural sensul de bază a literaturii sacre se complică și se laicizează. Alături de cultura sacră a bisericii, oficializată, canonică, apare o nouă formă de sacralitate puternic culturalizată: cultura umanistă. Efectul valorizării sacralizate a literelor este foarte important. Putem vorbi de o adevărată „sanctificare” a studiilor literare. Apare, precum la Erasmus, ideea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
imaginile sacre din locuințele din cetate. Nici această divinizare a regelui nu este nouă În Egipt, ci, așa cum am văzut, Își are rădăcinile În cele mai vechi concepții politice ale regatului. Însă, chiar odată cu formarea imperiului, regalitatea Începuse să se laicizeze prin participarea suveranului la campaniile de război, prin situarea sa În centrul unui aparat administrativ care Își are regulile sale și nu depinde doar de intervenția punctuală sau continuă a regelui; un rol important Îl au și obstacolele puse În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
însuflețește încă aceste locuri. Creștinismul a fost în Franța propagatorul viei și propagandistul vinului. Moștenitoare a patrimoniului galo-roman, viticultura ecleziastică va hrăni puterea și gloria Bisericii. Rolul istoric al viticulturii ecleziastice se încheie însă odată cu Revoluția franceză, iar podgoriile sunt laicizate în întregime la începutul secolului al XIX-lea. Însă în simbolistica profundă care asociază "sângele strugurilor" cu liturghia, Bi'serica se identifică cu civilizația vinului. Această tendință se manifestă în cultul sfinților ocrotitori ai viticultorilor. Capitolul III VINUL ȘI SFINȚII
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
alternând paradoxal stările de exaltare cu stările de prostrație, scandate de nevroza care o acompaniază mai ales în literatură, de la nevrozele lui Baudelaire și Rollinat, la cele ale lui Bacovia. Melancolia figurează în registrul sensibilității decadente și ca o formă laicizată de damnare, de consacrare pe dos. Prima trăsătură devine interesantă pentru pictură, în măsura în care portretele melancolicilor sunt extrase unui decor realist, înlocuit cu un cadru adaptat oniric stării melancolice, ruine sau ape litificate, sau un cadru neutru, lipsit de referenți obiectuali
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]