200 matches
-
Feisthammel Francisc și Ana, născută la data de 8 decembrie 1940 în localitatea Cheglevici, județul Timiș, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 67227 Frankenthal (Pfalz), Richard-Wagner-Ring 7c. (3.070/2009) 60. Golan Sara, fiica lui Wiesel Mendel și Laia, născută la data de 1 februarie 1947 în localitatea Sighet, județul Maramureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hasharon, str. Beheshvan nr. 35. (3.761/2009) 61. Golianu Brenda, fiica lui Golianu Dorul și Veronica, născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216848_a_218177]
-
Bravu 264. Târgoviște, str. I. C. Frimu 16. 2246. Dumitrescu N-lae, apartamente, București, str. Chiristigii 24; str. Amzei 20. Sinaia, str. Ilie Pintilie 19; 37. 2247. Drimer Leivi și Iulia, 3 apartamente, Bacău, str. Alexandru cel Bun 15. 2248. Doiciu N-laie, 3 apartamente, București, Calea Călărașilor 289. 2249. Davidsohn Berta, 4 apartamente, București, Calea Moșilor 54-56. 2250. Dichter Cornelia, 4 apartamente, București, B-dul Mareșal Tolbuhin 36. 2251. Dermer Ella, 4 apartamente, București, str. Alex. Sahia 26. 2252. Drâmba Ion, 5 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Janeta, născută la 3 ianuarie 1975 în localitatea Buziaș, județul Timiș, România, fiica lui Novacovici Doru și Livia, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Gensorsg. 1 A. 496. Ketterer Liliana, născută la 3 mai 1963 în București, România, fiica lui Laie Stanciu și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Muhlegraben 21, St. Peter. 497. Drahos Robert Laszlo, născut la 25 iunie 1976 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Drahos Ladislau Iosif și Margit, cu domiciliul actual în Suedia, Ljungby
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
fost numit în grecește Petra. Așadar, Petra și nu Laina, cum s-ar fi putut numi dacă s-ar accepta afirmația lor. A doua interpretare de până acum, și anume că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al “lailor”, care era binecunoscut prin secolele al IV-lea - al V-lea împreună cu cel al “bessilor” din zona Sarmisegetuzei, aflată la circa 80 km distanță de Lainici, nu se poate susține lingvistic deoarece acest toponim este evident că el nu se
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
din zona Sarmisegetuzei, aflată la circa 80 km distanță de Lainici, nu se poate susține lingvistic deoarece acest toponim este evident că el nu se poate desface în silabe ca „lain”+”ic” pentru a putea fi considerat un diminutiv al „lailor” prin sufixul „ic”. Reputatul academician Al. Rosetti (1895-1990) în imensul său volum „Istoria limbii române” explică destul de clar etimologiile, atât a prefixului „lai” cât și a sufixului „nic”, care dau in final "lainic". Astfel, „lai” îl găsim la „Limbile vecine
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
ocupația sovietică. Versurile au fost scrise de Johann Voldemar Jannsen, iar muzică imnului este de Fredrik Pacius, aceeași cu a imnului finlandez Maamme, versurile fiind diferite. ,<br> Kui kaunis oled să!<br> Ei leia mină iial tääl<br> See suure laia ilma pääl,<br> Mis mul nii armaș oleks ka<br> Kui să, mu isamaa!<br> Să oled mind ju sünnitand<br> Ja üles kasvatand;<br> Sind tänan mină alati<br> Ja jään sul truuks surmani!<br> Mul kõige armsam oled
Mu isamaa, mu õnn ja rõõm () [Corola-website/Science/296684_a_298013]
-
pentru bieții greci și bulgari. Nu vedeți că ne-am supus stăpînilor? Nu vedeți că ne-am trimis copiii la junghiere pentru că d. Anghelescu să poată culege lauri pe pielea lor? Ba au ajuns ca până și ciorò-horò, rumânaș de laie, alb ca pana corbului, să scoată gazetă, în care să ne batjocorească în toate zilele. Nu vă e destul, milostivi stăpîni? Dar acum, de ne veți fi iertat sau nu, să stăm la vorbă gospodărească și să vă întrebăm ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dispărut toate Pif-urile, nu mai găsești nici unul? Păi cu relațiile tale cum rămâne? Dar cu anticariatele? Sau te pomenești că nici acolo nu dai de ele?“ „Exact, le-au adunat tarabagiii pe toate. Piața e moartă în momentul ăsta.“ „O laie...“, m-a ironizat Mihnea, „Cine te crede? Am văzut eu cu 10 000 de lei bucata, pe Doamnei.“ „Cu 10 000 nu mai sunt de pe vremea lui Iliescu. Ești amnezic sau le-ai confundat cu revista Cutezătorii. Iar pe Doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un moment solemn că acesta; În fiecare noapte aceast? regin? revine În imperiul ei albastru, urcând sc?rile de argint ale stelelor sau ?esând sc?ri de v?paie În arcul orizontului: „Luna... luna iese-ntreag?, se Înal?'-a?a b?laie ?i din ??rm În ??rm dureaz? o c? rare de v?paie ". {Scrisoarea IV) ????ritul ei magic este de aceea un moment solemn, o „minune" mult a? teptat? pe care noaptea, În ??cerea ei În?eleapt? o a? teapt? aprinzându-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Este numele unui vîrf din Munții Leaotei și, cu formă de masculin, Leaotu, al unui pîrîu de 47 de kilometri, afluent de dreapta al rîului Teleajen. Forma mai veche, consemnată în Dicționarul „Frunzescu“, este Laiotă. Asociabile etimologic ar putea fi Laia Mare, vîrf în Munții Vlădesei și Dealu Laiului, în Podișul Solcăi. Fiind comparat cu toponimele Lehota, foarte frecvent în Slo vacia, care desemnează de cele mai multe ori sate, i-a fost propus ca etimon apelativul vechi slovac lhota, lehota, „ușurare, scutire
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și hipocoristicul Vlaiotă (Vlajo, din Vladimir, + -otă), devenit, prin simplificarea grupului consonantic inițial, Laiotă. Vlajo stă și la baza rom. Vlaicu. Varianta romînizată fonetic Laio, Laiu (există în prezent numele de familie Lăiu) se regăsește în toponimele Laiul, Gîrla Laiului, Laia Mare, Dealu Laiului, Lainici etc. Probabilitatea ca la baza numelui Laiotă să stea apelativul romînesc vechi lai, „negru“, este mai mică, nu imposibilă (după modelul Albotă etc.), dar deocamdată destul de rar reprezentată. Varianta Laita (munte și pîrîu în Munții Făgărașului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Boiaua era cumpărată de la negustorii evrei din Stănișești sau din Colonești. Aceste culori ochioase, cu tonalități tari erau preferate de către femeile mai tinere, care compuneau pe covoarele lor adevărate grădini în miniatură. Lăicerele și păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și în lirica
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
participat 150 de cadre didactice rrome și nerrome XIII. LECTURI SUPLIMENTARE ȘI FACULTATIVE Povestiri din negura vremilor: Despre țigani din “Spicuiri istorice” de Vladimir I. Ghika Nu vreau să las penița la o parte fără a spune un cuvânt despre laiele de țigani, mereu Întâlnite pe drum În mica mea călătorie, când pe malul unui pârâu, când În mijlocul unei câmpii, când pe povârnișul unui deal Înverzit, când pe niște stânci care păreau de neatins. Mai mulți Învățați și Malte-Brun mai cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dreptul să aibă un cal. Toți țiganii Îi datoresc ascultare ca la un părinte și tare se tem de el: nenorocit este acela care nu-i arată destulă supunere, câteva sute de lovituri de ”cnut” Îl rechiamă la datorie. Când laia se mișcă, el este capul Caravanei, Încearcă locurile, hotărăște așezarea tabărei. Într-o clipă 40-50 de corturi se ridică. Căruțele sunt Împinse spre fund și servesc de paturi copiilor În timp de noapte, de cămară În timp de zi. Focurile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Geoge Enescu într-o lucrare plastică cu titlul „Toamnă la Liveni 2 3. Găsiți o strofa din poeziile studiate pentru a realiza un nou cântec pe melodia învățată astăzi. • capacitatea de receptare a mesajului literar, plastic și muzical. Liveni lăutar Laie George Enescu compozitor român Jurjac rapsodie Uvertura 71 Evaluarea activității • Se citesc compunerile, se fac aprecieri • Se expun lucrările plastice ale elevilor și se evaluează • Se cântă cântecul nou creat; • Se subliniază interferență dintre arte. Încheierea activității • Exercițiu de creativitate
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de energie vitală ca și cea a puternicului pădurean. Totul e, însă, doar un joc al oglinzilor. Ghiță, păcălindu-se pe sine, ne induce în eroare și pe noi. În 1895, Slavici scrie nuvela Ceas rău, în care personajele principale, Laie și Ana lui, trăiesc o dramă similară cu cea de la Moara cu noroc, născută din aceeași secretomanie a bărbatului. Alimentată de orgoliul exacerbat, ea se constituie în piedică în calea relației celor doi soți. Femeia îi e nevastă bună: îi
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
amândoi, că să ne ascundem aiurea și chin are să-mi fie după ce au să te fi prins pe tine... Recunoaștem aici aceeași obiectivitate și sinceritate care o caracteriza și pe Ana lui Ghiță. Ca și cârciumarul sau bogătoiul cel tânăr, Laie nu suportă să vadă reflectată în ochii femeii sale o imagine a sa schimbată, deformată de greșelile săvârșite: Nu te temi tu să mi-o spui așa în față și să mă osândești așa, fără judecată, mai aspru decât orice
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sine. Marea lecție a tragediei pe care ei nu sunt capabili s-o asimileze este aceea că fiecare rămâne singur și gol în fața faptei și în fața morții. E ceea ce știu și trăiesc ceas de ceas Simina, Șofron sau Ana lui Laie. Dar nu ești om, Laie, ci fire de vierme, care se zvârcolește și vrea să trăiască până chiar și călcat în picioare. E replica ce pune capăt relației celor doi și o condamnă pe femeie la moarte în Ceas rău
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe care ei nu sunt capabili s-o asimileze este aceea că fiecare rămâne singur și gol în fața faptei și în fața morții. E ceea ce știu și trăiesc ceas de ceas Simina, Șofron sau Ana lui Laie. Dar nu ești om, Laie, ci fire de vierme, care se zvârcolește și vrea să trăiască până chiar și călcat în picioare. E replica ce pune capăt relației celor doi și o condamnă pe femeie la moarte în Ceas rău. Cu o intervenție similară, Simina
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi i amintesc pe unii ai lui Mitru Sțiopoaei, Gavril și Vasile. Zăpozenii aveau pășunea lor și cireada lor ceea ce era avantajos fiindcă pășunatul era mai ușor. Cândva, demult, era aici păstor un țigan, Laia, de pe Dealul Plopișului, apoi câțiva ani au fost ai lui Blaga, Săștianca, Petrea de pe Coastă și alții. Fiecare gospodar Își avea coliba lui, iar În ocol zburdau vițeii cei mici. Niciodată n-au dat lupii la ei sau să-i
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe două suporturi de bagaje trei plăci deasupra capului, una de aluminiu, tarabele lor, de aceea nu stătea nimeni pe canapele! plecare din Adjud, luceafăr, boare de zi, la control 30-35 în salonul segment de vagon, 3 cu bilet, pentru laie iese unul și ne-am aranjat cu nașul, Doamne, să fii antisocial, cînd ești condamnat la civilizare! Urechești, istorie tîrzie, cu slobozirea robilor țigani către 1850, dificultăți. După somn Onești-Bacovia, scurtă rugăciune: mîhnit de crimele burgheze fără a spune un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de școală i s-a constatat lipsa, în aceeași zi s-a înființat învățătorul care avea clasa I la poarta părinților, cerându-le lămuriri de ce nu și-au trimis mezinul la școală. C-o fi, c-o păți, că-i laie, că-i bălaie, părinții nu au avut încotro și, a doua zi, în cămeșuță și izmănuțe curate, desculț, cu picioarele bine spălate dar pline de zgârieturi, purtând în spate o tășcuță de la frații mai mari, împreună cu copiii din vecini, Dumitru
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de lăut marțea, că-i rău de năpaste. Nu-i bine de lăut în zile de sec, c-apoi cînd mori te uită nescăldat. Cei ce se lau într-o lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]