200 matches
-
metoda Sadoveanu, cu meredeu. Tot aici se face un picnic frugal, plajă, baie, cu sărituri de pe crengile copacilor aplecați peste apă, pac-pac prin lanțul de locomotive pline de funingine și cu tabla încinsă la nemurire. Spre seară, când foamea răzbește, laia se întoarce acasă, pe drumul mult mai cuminte de-a lungul căii ferate. După ojină, strada cu castani bătrâni își schimbă funcțiunea și devine, pe rând, teren de fotbal, de tenis de picior, de tenis de câmp cu cârpătoare la
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor și alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice ale timpului care i-au « smuls nervi și
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
cruce drace!) Nu știu, vai, cum mi se face O oaie că îndrăzni Când dormea a-l mirosi Și cum era somnoros Se trezi...lup fioros Uitând că-n câine-i schimbat, Ba... de oaie speriat, C-o fi fost laie, bălaie, N-apucă a behăi Căci îndat-o hăpăti Crezând că ar fi de-un hoț... Îl asculți, dar să-l crezi poți...?) În zadar se strădui Când mi se dezmetici Să fie iertat, minciună Aprinse-n sălaș furtună... Fiindcă baciul
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
În Pantera din subterane, în care Oz relatează copilăria sa de mic fanatic intoxicat de propagandă, copilul Proffy - alter ego al scriitorului - învață ceva fundamental: relativismul. „Băiatul capătă simțul ambivalenței, capacitatea de a se lepăda de gândirea lui de tipul «laie ori bălaie». „Să înțelegem că unui fanatic îi lipsește relativismul, că e o ființă „formatată“ întru gândire schematică, binară. Să fugim de așa ceva. Să educăm următoarele generații în spiritul toleranței și pluralității (chiar dacă au devenit niște clișee prin uzură, aceste
Cum să înțelegi un fanatic () [Corola-blog/BlogPost/337707_a_339036]
-
etnici romi care și-au păstrat genetică indiană. La vederea lor, oricare vizitator al României care a vizitat India, ar putea crede că sunt și ei de naționalitate indiană. Iată cum încearcă Odobescu(3) să explice expresia misterioasă „țigan de laie”: „Laiu, laie e un adiectiv necunoscut în limbele noastre din Țară Românească, din Moldova și din Ardeal. Noi zicem într'adevăr țigan de laie și Lesiconul Românesc-Latinesc din Buda, traduce vorba Laie prin Caterva și o derivă din grecească ιλη
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
care și-au păstrat genetică indiană. La vederea lor, oricare vizitator al României care a vizitat India, ar putea crede că sunt și ei de naționalitate indiană. Iată cum încearcă Odobescu(3) să explice expresia misterioasă „țigan de laie”: „Laiu, laie e un adiectiv necunoscut în limbele noastre din Țară Românească, din Moldova și din Ardeal. Noi zicem într'adevăr țigan de laie și Lesiconul Românesc-Latinesc din Buda, traduce vorba Laie prin Caterva și o derivă din grecească ιλη, Fie-ne
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
și ei de naționalitate indiană. Iată cum încearcă Odobescu(3) să explice expresia misterioasă „țigan de laie”: „Laiu, laie e un adiectiv necunoscut în limbele noastre din Țară Românească, din Moldova și din Ardeal. Noi zicem într'adevăr țigan de laie și Lesiconul Românesc-Latinesc din Buda, traduce vorba Laie prin Caterva și o derivă din grecească ιλη, Fie-ne iertat a vedea aci o greșeală, mai cu seamă când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Odobescu(3) să explice expresia misterioasă „țigan de laie”: „Laiu, laie e un adiectiv necunoscut în limbele noastre din Țară Românească, din Moldova și din Ardeal. Noi zicem într'adevăr țigan de laie și Lesiconul Românesc-Latinesc din Buda, traduce vorba Laie prin Caterva și o derivă din grecească ιλη, Fie-ne iertat a vedea aci o greșeală, mai cu seamă când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de al nostru, zic: laiu și laie, în loc de negru
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
traduce vorba Laie prin Caterva și o derivă din grecească ιλη, Fie-ne iertat a vedea aci o greșeală, mai cu seamă când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de al nostru, zic: laiu și laie, în loc de negru și neagră. Așa dar Țiganii de laie, ar fi Țiganii cei mai negrii, precum și sunt, si Miorița laie este Miorița neagră.” (Odobescu, 1941:202) Iată ce spunea Scriban în dicționarul sau: Țigán și (vechĭ) Ațigán, -că s. (vsl
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
grecească ιλη, Fie-ne iertat a vedea aci o greșeală, mai cu seamă când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de al nostru, zic: laiu și laie, în loc de negru și neagră. Așa dar Țiganii de laie, ar fi Țiganii cei mai negrii, precum și sunt, si Miorița laie este Miorița neagră.” (Odobescu, 1941:202) Iată ce spunea Scriban în dicționarul sau: Țigán și (vechĭ) Ațigán, -că s. (vsl. Cyganinŭ, Cyganŭka, rus. Cygan, -nka, ung. Cigány, germ. Zigeuner
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
cu seamă când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de al nostru, zic: laiu și laie, în loc de negru și neagră. Așa dar Țiganii de laie, ar fi Țiganii cei mai negrii, precum și sunt, si Miorița laie este Miorița neagră.” (Odobescu, 1941:202) Iată ce spunea Scriban în dicționarul sau: Țigán și (vechĭ) Ațigán, -că s. (vsl. Cyganinŭ, Cyganŭka, rus. Cygan, -nka, ung. Cigány, germ. Zigeuner, ngr. Tsiganos, it. Zingaro, cuvinte care se reduc la turc. ar
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
-i gata Și vine mama și cu tata, Când domnu-nvatator ma-mbie, Eu spun frumos o poezie. Când ouă roșii mama face Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
și anu-i gătaȘi vine mama și cu tata,Cănd domnu-nvatator ma-mbie,Eu spun frumos o poezie.Cand ouă roșii mama faceSi cozonaci gustoși ne coace,Cănd totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie.Cand mosul Laie canta-n strunaSi fete și băieți s-adunaLa nuntă care va să fie,Eu spun frumos o poezie.Cand, gospodar, mă duc pe câmp,Lucrandu-mi brazda de pamantSi canta-n slav-o ciocârlie,Eu spun frumos o poezie.De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Dumnezeu ploaie! Dar matale îți dă părinți? Mie nu-mi trebuie, că eu am de toate, are grijă Cel de Sus de mine! Ari pi dracu, uăi! Daci n-ar muri oamenii cu grămadă, ar ave și iel, exact, o laie! Așa că românii continuă să pape poezâie pi pani! Amu ia daci o mai scăzut tva-ul, mai pune acolo douî-trii poezâi pi pani și muți prânzu! Undi? La o lansări di căr-ti-șeeliii! Ci îi musai și gusti niscai prăjâtureli di la
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
-i gata Și vine mama și cu tata, Când domnu-nvatator ma-mbie, Eu spun frumos o poezie. Când ouă roșii mama face Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos
VIATA CA O POEZIE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374565_a_375894]
-
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1574 din 23 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului I-auzi paișpe! Pădurea făr’ de breton, făr’ de tulee, cu siluetele copacilor căzute-n gânduri funebre, se laie-n umbrele norilor parfumați în mov, portocaliu, galben - brun, ori cenușiu - bacovian. Noaptea cu mâinile la ochi se furișază-n Valea Corbului. Pe umerii crucilor cu identificații bătrâne dospește bruma neagră, iar rufele Domnului adorm pe sârma de fum a vremurilor
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
scrie: (Scrisoare - carte - îmi luai și în scrisoare - carte- scrie:) Io îńi escu lânḑit, și cu mare dor (Eu - îmi - sunt bolnav și cu mare dor) Ti tine înveastă, și featile a noastre, (De tine nevastă și fetele noastre,) Ti laia dada, și frate cu sor’. (De biata mama și frate cu sor’.)» Un alt aspect care ne-a legat afectiv pe mine și pe Toše Proeski a fost faptul că amândoi cântam, fiecare la nivelul lui, Toše era deja un
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor și alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice ale timpului care i-au « smuls nervi și
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
de alții, parcă înrăiți. Dintre rudari, doar un meșter bătrân mai făcea linguri. Îi stătea alături un țângălău al unora plecați la muncă în străinătate. Se mutase la bătrân. După școală, venea într-un suflet acasă, să lucreze cu Moș Laie ca să aibă ce vinde duminica în târg. De la o vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
unora plecați la muncă în străinătate. Se mutase la bătrân. După școală, venea într-un suflet acasă, să lucreze cu Moș Laie ca să aibă ce vinde duminica în târg. De la o vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
o vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre lingurile lui, despre mintea lui plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță. Acolo, bietul rudar, după ce-și netezi mustățile, le
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță. Acolo, bietul rudar, după ce-și netezi mustățile, le ceru să-l asculte. Ce le povesti îi puse pe gânduri pe toți. Aflară cum Laie, ca orice creștin, se întrebase ce va să fie după moarte? Dacă e ceva ori nu e nimic?! Și le mărturisi că avusese un vis. Se făcea că murise. Îi apăruse dinainte un bătrân care, cică, îi călăuzea pe cei
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
mese cu bucate felurite, tare îmbietoare. După căutătura lor, era clar, foamea le dădea ghes! Deși aveau lingurile încărcate cu mâncare, ei nu se împărtășeau din bunătăți, căci nu-și ajungeau gura! Lingurile erau lungi în coadă! Uimit din cale-afară, Laie nici nu apucă să întrebe ceva. O voce ca de tunet îl lămuri că acolo ar fi fost Iadul, că oamenii aceia trăiseră în păcat până-n ultima lor clipă și erau osândiți la chinul ăla pentru veșnicie. Laie lăcrimase de
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
din cale-afară, Laie nici nu apucă să întrebe ceva. O voce ca de tunet îl lămuri că acolo ar fi fost Iadul, că oamenii aceia trăiseră în păcat până-n ultima lor clipă și erau osândiți la chinul ăla pentru veșnicie. Laie lăcrimase de mila bieților nelegiuiți, deși el nu fusese nicicând lacom, dar nici sătul... Și fu purtat în altă încăpere. Era leită cu prima, doar că mesenii erau mai puțin numeroși, iar pe masă nu era duium de mâncare, ci
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
iar vocea lămuritoare: aici era Raiul; oamenii aceia, de, ca oamenii, făcuseră și bune, și rele în viața lor, dar - unii, mai devreme, alții, mai târziu - aflaseră prin vocea bisericii bucuria ajutării aproapelui, bucurie ce-o vor avea în veacuri. Laie coborâse umil privirea neputând spune dacă el găsise asemenea fericire. Fu lămurit de călăuză, în timp ce visul se destrăma: se va duce înapoi la ai lui, pentru cât timp, doar Domnul o va ști, făcând pe mai departe lingurile sale lungi
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]