607 matches
-
Vini Popescu, Între porți de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viața toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneana pe Ceahlău, pe mare, pe Albă, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plângând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică valul prăfuit de pe valorile noastre naționale.Este o cronică în versuri, elaborată tematic, minuțios, parcă temându-se să nu
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
dacă cetățenii țin ușa pentru altă persoană și dacă se apleacă să ajute o persoană căreia i-au scăpat lucruri pe jos. În funcție de astea trei, bucureștenii au ocupat locul 34 din 35. Acuma, eu v-aș propune altceva decât eterna lamentație “Vai, ce nașpa suntem!” și eternele discursuri autodisprețuitoare (“Românii sunt hoți, românii sunt mitocani, românii sunt lași, românii sunt puturoși, românii mănâncă țigani, unguri și lesbiene la micul dejun”.). Nu cred că există popor care să se disprețuiască mai tare
De ce ne place atât de mult să vorbim urât despre noi, ca popor? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20260_a_21585]
-
cu jind la castroanele aburinde, realizând brusc că nu simt nicio aromă, și am luat prima înghițitură: nada, nothing. De ciudă, îmi venea să plec cu barka pe Apa Sâmbetei! Doamne, nu puteai fi și tu indian în seara asta? Lamentațiile L-au înduplecat pentru o secundă, clipa de aur în care sosul și-a dezvăluit tenta divină de ghimbir și cardamom, orezul picant a căpătat un sens și, în sfârșit, am putut simți aroma cărnii fragede de miel. Repede, am
Secunda şi cardamomul [Corola-blog/BlogPost/99869_a_101161]
-
reprezentativi în poezia română contemporană, din toate generațiile, și credem că lecturile lor (deloc puține, fiind, în fond, un mic maraton poetic) reprezintă cea mai bună modalitate de a-l omagia pe autorul lui mopete. Fără inutile lupte generaționiste, fără lamentații privind canonul literar și ierarhiile de conjunctură, va fi, sperăm, o frumoasă celebrare a Poeziei. - An de an, din 2006 încoace, lista invitaților devine tot mai bogată. Cine vor fi de această dată invitații, cine va susține lecturi, cine va
Maraton poetic de toamnă [Corola-blog/BlogPost/96913_a_98205]
-
care au clasele de actorie, care lucrează cu studenții arta actorului? 2. Ce fac sutele de actori care termină în fiecare an, la nivelul țării? Mi se pare un subiect extrem de important și mereu ocultat. Cu intenție. Sînt admise, uneori, lamentațiile. Ca la români. Neproductive. O analiză lucidă și responsabilă la nivelul școlilor de teatru pe această temă mi s-ar părea mai mult decît obligatorie și onestă. Are, însă, cineva interesul să o facă cu adevărat? Mă tem că nu
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
lui Hanoch Levin pleacă de la trei povestiri ale lui Cehov și asta amplifică nu neapărat un anumit tip de filosofie, cît un soi de înțelepciune a tăcerii, a introspecției făcută cu dramatism. Vioara lui Rotschild este centrul acestui poem teatral. Lamentația ei este preluată în spectacolul celor de la Cameri de tînguirea unui violoncel care geme neputința și trufia, păcatul și aroganța omului, accentuînd jocul minimalist, impecabil, al actorilor. În montarea regizorului Alexander Hausvater, imaginea suport s-ar dori una de continuu
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
scrie despre "cartea lor preferată". Așa se face că în numărul din 3 martie curent, tînăra autoare Harriet Köhler explică de ce Despre neajunsul de a te fi născut de Emil Cioran este cartea ei preferată: o alcătuire neordonată de reflecții, lamentații, frînturi de idei, fiecare reflectînd în felul ei lumea care la rîndul ei nu este altceva decît "haos"... și poezie. Cea mai masivă și cuprinzătoare biografie care i-a fost consacrată în spațiul german lui Emil Cioran merită în sine
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
o distincție grațioasa și atrăgătoare. Festivalul a debutat sîmbătă seara cu un preludiu poetic găzduit de selecta incinta a complexului "Ambasador" din Neptun. Înconjurați de răcoarea serii și acompaniați de o familie de păuni ale căror jerbe fonetice, semănînd cu lamentația prelunga a unor danaide silvane, au sporit bună dispoziție generală, au recitat din poeziile lor, în ordine: George Szirtes (Marea Britanie), Mircea Cărtărescu, Andrei Codrescu (SUA), Gabriel Chifu, Lidija Dimkovska (Macedonia), Carmen Firan (SUA), Kristiina Ehin (Estonia), Eugen Suciu, Grețe Tartler
Festivalul internațional "Zile și nopți de literatură" ediția a VII-a Cu Orhan Pamuk la Neptun by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8392_a_9717]
-
expresie muzicală a autorului, Jocuri I a bucurat auditoriul prin prospețimea expresiei și perfecțiunea formală. Ambianța sonoră a jocurilor, cu sugestia de fluiere și buciume realizată prin flageolette ale întregului ansamblu de coarde va inspira destule lucrări ale colegilor ieșeni. „Lamentație și descătușare”, partea a III-a din Simfonia De natura poesis de Cristian Misievici (1989) se constituie ca dramă vocal-simfonică ce apelează la surse folclorice având caracter funebru. Atât configurarea expresiei de libertate-aleatorism a interpretării corale (prin poliritmie, politempie, heterofonie
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
al unei alienări în raport cu eul vexat într-o țară "refractară la poezie" (Cioran dixit !). Iluziile brutal contrariate în mai multe rînduri îi modelează un frison al inadaptării ce acordă numeroaselor d-sale pagini retrospective un aer de elegantă, deși pătrunzătoare lamentație. Stăpînirea tehnicii manipulate cu virtuozitate, performanța poliedrelor verbale, bucuria pariului cîștigat în prima etapă, autohtonă, se însoțesc de înregistrarea dezolată a unor dificultăți precum de-o umbră. Un motiv al "străinului" trece în prim-planul comentariilor consacrate experienței galice, sensibilizîndu-le
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
sănătatea și tulbură mințile. Într-o frapantă diferență fața de limba de lemn corporatistă, a interviurilor de angajare, în care optimismul este obligatoriu, în care nu există dificultăți, totul fiind "provocare" și "autodepășire", tonul discuțiilor despre învățământ e unul de lamentație și obidă. Dezbaterile on-line par să conțină un permanent ecou din vorbele babei evocate exact acum 70 de ani ("Tot mai înveți, maică?", în Jurnalul literar, I, 26, 1939) de G. Călinescu: "Greu și cu dumneavoastră până isprăviți cartea. O să
Suferință și pedeapsă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7064_a_8389]
-
deteriorat viața și decis destinul. Sunt mai degrabă niște ficțiuni decât niște existențe umane. Așa-zisa lor "înțelepciune" este, aparent, de a nu-și lua în serios condiția, ci de a face haz, distanțându-se de ea, întrucât le repugnă lamentațiile, ca și cum s-ar afla în afara durerii. Au în permanență pe chip o anume seninătate, o expresie de liniște. Nu-i afectează nimic. Viața o consideră o farsă și și-o asumă ca atare. Acest lucru e sesizat în profunzime de
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
autonomie financiară direcțiilor generale, direcțiilor și serviciilor, precum și institutelor din subordine, cerându-le să-și elaboreze programe propriu-zise și să se asigure din timp de finanțarea lor; b) un buget anual nu se cheltuie până în august, pentru ca apoi să înceapă lamentația; c) resursele de finanțare se impun diversificate, ca oriunde în lumea civilizată: alocări bugetare, sponsorizări și donații, cooperări, resursele europene vor trebui folosite neîntârziat de orice institut din rețeaua ICR. O data cu noua organigramă a instituției, vicepreședintele Vladimir Simon coordonează întreaga
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
ta, aurore fără chip și fără destin/ eu grăunte-al mâinilor tale/ Doamne-al suflării si-al cărnii mele/ - unde-mi voi pune buzele/ în Edenul tău fără margini și fără fruct?" (Aurore fără chip). Imposibilitatea unei atari cunoașteri generează lamentația, sentimentul părăsirii și al căderii, o sfâșiere lăuntrica tradusă într-un discurs el însuși afărâmat, redus la nume de lucruri, de acțiuni și stări în succesiune figurând, spre final, o imagine înrudită cu cea a "paradisului în destrămare" al lui
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
probabil că nu se putea obține în acest moment”, a mai spus eurodeputata PNL. În legătură cu același subiect, dezbaterea privind MCV, europarlamentarul PDL Cristian Preda consideră că este binevenită o astfel de dezbatere, dar speră să nu se transforme într-o „lamentație” a eurodeputaților USL. „E foarte bine, e de salutat orice dezbatere pe marginea acestui instrument care e un instrument foarte special, legat de doar două dintre țările membre și un instrument care a fost foarte controversat în ultimii ani. Salut
"Opoziția" din PE discută cu Viviane Reding raportul MCV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38889_a_40214]
-
instrument care e un instrument foarte special, legat de doar două dintre țările membre și un instrument care a fost foarte controversat în ultimii ani. Salut această discuție și sper ca ea să producă și rezultate, să nu fie doar lamentație. Ar fi păcat să pierdem ocazia de a dezbate în mod serios acest mecanism și aș regreta dacă dezbaterea s-ar transforma într-o lamentație sau într-o critică a Comisiei, pentru că există cel puțin în tabăra USL tentația de
"Opoziția" din PE discută cu Viviane Reding raportul MCV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38889_a_40214]
-
Salut această discuție și sper ca ea să producă și rezultate, să nu fie doar lamentație. Ar fi păcat să pierdem ocazia de a dezbate în mod serios acest mecanism și aș regreta dacă dezbaterea s-ar transforma într-o lamentație sau într-o critică a Comisiei, pentru că există cel puțin în tabăra USL tentația de a înlocui dezbaterea despre MCV cu o critică radicală uneori a CE”, a declarat democrat liberalul.
"Opoziția" din PE discută cu Viviane Reding raportul MCV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38889_a_40214]
-
Doina Condrea Derer Lamentațiilor generale privind diminuarea interesului pentru poezie li se contrapune în Italia ultimelor decenii un număr tot mai mare de creatori, greu de urmărit și, mai ales, de plasat într-o imagine panoramică. Editorial, este oferită în răstimpuri o selecție a
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
și nu e autor mai tenace în a face variațiuni pe aceeași temă ca autorul Devenirii întru ființă. Din acest motiv, chiar o lucrare aparent polemică cum e aceasta, care începe cu o replică ironică pe care Noica o dă lamentației cu care intelectualii din Occident își deplîng sfîrșeala unui spirit la a cărui degradare asistă neputincioși („«Mai putem fi salvați?», vă întrebați voi și se lamentează unii deținători de premii Nobel din rîndul vostru. Nu vă înțelegem. Întrebarea aceasta ne
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
N. Manea cu marketingul, cu publicitatea și cu „relațiile de presă” (p.309); excelentele pagini dedicate prieteniei etc. Concluzia este că lectura acestei cărți a lui Adrian Marino e departe de a consemna o înfrângere sau destinul unui om învins. Lamentațiile inițiale și finale ale memorialistului, care, de fapt, și încadrează volumul, nu trebuie să convingă pe nimeni. Am spune, mai mult, că această carte este o mică victorie a autorului, cu funcție de scuturare cathartică a pesimismului datorat solitudinii. Iar ultimele
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
iudaism fără aversiunea față de celelalte popoare, niciun creștinism fără scepticismul față de necreștini, niciun islam fără împotrivirea față de nemusulmani.” (p. 142) Bizar e că fiecare monoteism, în funcție de perioada de elan sau de decădere, a trecut prin același algoritm de dispoziții: fie lamentația persecutatului cînd religia îi era oprimată, fie aroganța despotică atunci cînd sorții îi erau favorabili, fie mînia răzbunătoare atunci cînd dispunea de puterea legislației. Așa se explică terorismul arabilor față de opresorul apropiat (Israelul) și față de opresorul îndepărtat (SUA), tactica evreilor
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
erau Teodor și Polus. Acesta din urmă nu evita uneori procedeele melodramatice: astfel, el a apărut în Electra lui Sofocle ținând în brațe urna cu cenușa propriului său fiu, ceea ce a produs o impresie puternică în rândul publicului, provocându-i lamentații dureroase. Alți actori a căror identitate s-a păstrat peste veacuri au fost Cleandros, interpret al tragediilor lui Eschil sau Cleindenides, ce s-a distins în piesele lui Sofocle. Trebuie să amintim că uneori autorii jucau ei înșiși în propriile
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
bucuria de a fi scăpat de domnia despotică a perechii criminale; astfel, fiul reginei devine un eliberator. În tragedia lui Eschil, părțile cântate de cor au o mare importanță, egalând și depășind uneori dialogul actorilor. Intervențiile acestuia sunt pline de lamentații, de meditații filozofice, adoptând cu ușurință tonul liric și pe cel epic. Corul are mișcări și gesturi solemne, dansuri pline de grație, cu efect puternic asupra spectatorilor 1. Autorul introduce al doilea, apoi, după exemplul lui Sofocle, mai tânărul său
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
demonstrației. Existența este și ea o parodie multiplicată a unor existențe anterioare, iar teatrul, literatura în general, nu poate fi altceva decît o parodie a parodiei. Oricît ar părea de lejeră, teoria este profund sceptică: în locul oricărei agitații eroice ori lamentații lirice, singura șansă a omului de a-și apăra demnitatea este să ia totul în rîs. Tot ce ar părea grandios este, la exigența imensă a teoreticianului, derizoriu, inclusiv dramele consacrate de o întreagă civilizație, de la Hamlet la Doamna Bovary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
citește dom’le invers! a strigat Tronaru. Să vedem ce iese. Ionescu tremura Înlăcrimat, de parcă cineva Îi des co perise taina masochistă, așa că și-a citit textele de la coadă la cap, el Însuși uimit de rezultat, fiindcă, Într-adevăr, acum lamentația inițială suia În spirală către perfecțiunea confuziei și a penibilului; nu se mai Înțelegea nimic, cuvintele se izbeau nefericite unele de altele până la delir, până la exasperare. — Așa da, dom’le! a urlat Încântat Ionel Manea. Așa mai vii de-acasă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]