204 matches
-
dezbracă Precum regina viforând albine Le mută în a codrului prisacă. Mă îngenunche apăsarea vinii Eliberând din rime suferința În albul iambic se îmbată crinii Metafora din roze bea căința. Accentele reclamă bumerangul Întors din ferecatele tenebre. Pierzându-și pragul,lamura și rangul Versetul ia ecoul din vertebre. Referință Bibliografică: și poemele mor / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŞI POEMELE MOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371181_a_372510]
-
Consiliul Național al Audiovizualului, București Lucrări publicate: - „Blesteme”, roman, Editura Spirit Românesc, Craiova, 1995; - „Pe apa sâmbetei”, roman, Editura Horion, Craiova, 1998; - „ Organizarea și funcționarea mass media în Oltenia”, Editura Spirit Românesc, Craiova, 2000; - Comunicare și natura înțelegerii umane, Revista Lamura - „La început a fost cuvântul” (Antologie a Societății Scriitorilor Olteni), Editura Societății Scriitorilor Olteni, 2001, „Pe apa sâmbetei” , ediția a II a; - „Text și discurs” - Analele Universității din Craiova, 2005; - Comunicare și Înțelegere, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2005; - Medalionul Literar
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
fi și în continuare activă în domeniul creației literare pentru propășirea culturii române. Domnul Janet Nică a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Craiova. A fost președinte al cenaclului "Comuna literară Bechet" din 1975 până în 2010, redactor la revistele "Lamura", " Sfârșit de mileniu" si "Mileniu"din Craiova, secretar general de redacție și membru fondator al revistei de cultură universală „Constelații diamantine”. A debutat cu poezie în revista „Ramuri”, 1968. A publicat mai multe volume, din care amintim: Semănătorul de limite
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
fils de Dieu " et leș " fils de l'homme ". Le syntagme " copiii omului " est traduite littéralement : " leș enfants de l'homme " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305). Îl ne faut pas pourtant oublier qu'il est une allusion biblique. Le syntagme " lamura duhului " est interprété comme " l'esprit " (Sat natal/Village natal) (Miclău, 1978 : 367). Ce syntagme fait allusion à la Pentecôte, le quarantième jour après la Résurrection, quand l'Esprit Saint est descendu sur leș Apôtres de Jésus. Leș poèmes de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Belgia însângerată a lui Émile Verhaeren. Pe durata războiului este soldat sanitar și lucrează în redacția „Neamul românesc”. În 1918 revine în București și colaborează la „Răsăritul”, „Revista critică” și „Spicul”; intră apoi în redacția ziarului „Dacia” și a revistei „Lamura”, iar O. C. Tăslăuanu îi încredințează „Luceafărul”, reapărut în capitală. De sub tipar îi vor ieși volumele Icoanele vremii (1919) și Priveliști fugare (1921), conținând memorialistică, tablete și articole, și Darurile pământului (1920), ce antologa creația lirică. Grupajul Cântecele patriei, inclus
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Calea desăvârșirii (1922) și, respectiv, Povestiri despre bunul Dumnezeu (1927). În țară trimite versuri și corespondențe la „Ramuri”, „Săgetătorul”, „Cugetul românesc” și „Gândirea”. La aceasta din urmă continuă să scrie și după întoarcerea în București, când își reia locul de la „Lamura”. Are un rol important la ziarul „Cuvântul”, în care aproape doi ani semnează zilnic, și cu pseudonimele Ioan Valahu, Radu Miroslav, R. Mir. În 1926, pe când era secretar general la Ministerul Cultelor și Artelor, este numit profesor la Facultatea de
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
cultural”. Sfaturi practice și îndemnuri, istorioare cu miez, pledoarii cu o solidă armătură documentară C. a publicat (semnând incidental și cu pseudonimul Cronicarul Cremene) în foile la care a lucrat ca redactor: „Vremea nouă”, „Sfatul țării”, „România nouă”, „Școala Basarabiei”, „Lamura”, unde a dirijat suplimentul „Lamura pedagogică”, „Albina”, „Școala țăranului”, „Școala și viața”. După debutul din „Cronica” (1906), a colaborat cu proză, însemnări culturale, sociale, politice și mai ales vizând probleme ale învățământului primar, cu note de drum și amintiri în
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
istorioare cu miez, pledoarii cu o solidă armătură documentară C. a publicat (semnând incidental și cu pseudonimul Cronicarul Cremene) în foile la care a lucrat ca redactor: „Vremea nouă”, „Sfatul țării”, „România nouă”, „Școala Basarabiei”, „Lamura”, unde a dirijat suplimentul „Lamura pedagogică”, „Albina”, „Școala țăranului”, „Școala și viața”. După debutul din „Cronica” (1906), a colaborat cu proză, însemnări culturale, sociale, politice și mai ales vizând probleme ale învățământului primar, cu note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
militară. În timpul campaniei militare din 1916-1917 e încadrat în Biroul Operații de la Marele Cartier General. Avansat colonel, adjutant al prințului moștenitor, în 1920 C. îl însoțește pe acesta într-o călătorie de șapte luni în jurul lumii. Publicarea în revistele „Flacăra”, „Lamura”, „Cugetul românesc” și „Gândirea” a unor însemnări de drum și tipărirea celor două volume din Peste mări și țări (Grecia, Egiptul, 1922, Indiile, 1923) marchează adevărata sa intrare în viața literară. După 1926, când demisionează din armată ca urmare a
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o poezie a miracolului vieții, celebrat de „serbările sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a treia temă fundamentală e arheologia eului năzuind la resuscitarea prin vers a unei întregi tradiții dispărute istoricește: părinții îngropați în grâu, tatăl „tras
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
din Chișinău pledoarii pentru refacerea prin cultură a unității neamului, colaborează la „Școala Basarabiei” și „Glasul Bucovinei”, înființează societatea „Cetatea luminii”. Publicistica din această perioadă este reunită în culegerea Între Prut și Nistru (1922). Cu toate că apărea în „Țara nouă”, „Straja”, „Lamura”, „Stropi de rouă”, „Ora”, „Gândul nostru”, B. se simțea singur, marginalizat. Apar și primele semne de boală mintală. A fost internat la Mărcuța, apoi la Sibiu, unde și moare. Volumul pe care îl pregătea, În munții Bulgariei, nu a mai
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
aprind. (Mureșanu a-ngenuncheat uimit. Ea-i lasă să cadă pe frunte cununa de lauri, îi zâmbește și dispare în sus răpită de-un nor aurit) {EminescuOpVIII 263} LUMINA (solemn, invocând cerul) 2260 Cu bolta ta de stele coboară, univers, Cu lamură de pace tu treci în al său viers. Coboară fericite, albastre, mândre dom Pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om. 2255 Cu arcul tău de stele, o univers, cobori Cu tainic-armonie din sfere și din sori, Cobori în ploi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înger ești, un suflet ce-i rătăcit de mult Al cărui glas de noapte eu noaptea îl ascult! O, cine ești? îmi spune, de ce mă prinzi în brațe, De ce zâmbirea lină e-amor și e dulceață? De ce cuvântul buzei e lamură de miere? De ce-mi întinzi tu gura când sufletu-mi te cere Și sânul tău de marmur lași pradă gurei mele Și buclele-ți în valuri ca să mă joc cu ele?... O, vin-a mea iubită! Eu în genunchi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în care ele stau gata, pentru ca la prima ocazie dată de experiență să se dezvolte, când inteligența e totodată pusă-n starea de-a le libera și curăți de condițiile empirice ce atârnă de ele și a le reprezenta în lamura lor. CAPITOLUL ÎNTÎI AL ANALITICEI NOȚIUNILOR DESPRE CĂLĂUZA DESCOPERIREI TUTUROR NOȚIUNILOR INTELECTUALE PURE Dacă punem în acțiune o facultate de cunoștință atuncea, cu diferitele ocazii în cari ea se aplică, se disting noțiuni cari caracterizează aceasta facultate și cari se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la putere a noului regim politic, este judecat și condamnat la doisprezece ani de temniță. A murit în spitalul închisorii Văcărești. A debutat în „Vieața nouă” (1919) și a colaborat la „Ephemeris Dacoromana” (Roma), „Diplomatarium italicum” (Roma), „Viața românească”, „Gândirea”, „Lamura”, „Adevărul literar și artistic”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, ca și la alte numeroase publicații editate în Italia. Redactor la revista „Roma” (1921-1931), a înființat și condus anuarul „Studii italiene” (1934-1944). Continuând opera de pionierat a
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
în filologie clasică. Își începe cariera ca profesor secundar, iar în 1925 este titularizat profesor la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți, unde va fi și decan până în 1930. Colaborează la ,,Codrul Cosminului”, ,,Floarea soarelui”, ,,Drum drept”, ,,Junimea literară”, ,,Lamura”, ,,Limba română”, Orpheus”, ,,Revista Fundațiilor Regale”, ,,Studii clasice” ș.a. Cu preocupări cultural-sociale largi, deține și funcția de director al Teatrului Național din Cernăuți (1925-1926) și demnitatea de primar al acestui oraș. Din 1940 va fi profesor la Universitatea din București
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
TR, 1996, 14; Ioan Holban, Huliganul duios, RL, 1998, 18; Teodor Vârgolici, O nouă viziune asupra lui I. Al. Brătescu-Voinești, ALA, 1998, 418; Constantin Blănaru, Dan Mănucă, „Bucovina literară”, 1998, 6; Ilie Constantin, Lecturi împreună, București, 1998, 40-41; Doina Curticăpeanu, Lamura vieții, F, 2000, 1; Al. Săndulescu, „Pelerinaj spre ființă”, ALA, 2000, 509-511, 513; Dumitru Apetri, Bucovina. Cultură, personalități, destine, Timișoara, 2000, 175-178; Dicț. scriit. rom., III, 154-155; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 103-111; Petraș, Panorama, 406-410; Constantin Cubleșan, Eminescu
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
363, 373; Stan Velea, Maximum de sensuri în minimum de cuvinte, OC, 2003, 173; Stan Velea, Cracovia - iradieri europene, „Dilema”, 2003, 531; Nicolae Mareș, Metropole culturale europene și relațiile lor cu România. Cracovia, „Ecart”, 2003, 230; Stan Velea, Revitalizarea eseului, „Lamura”, 2003, 21-23. St.V.
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
și 1919, parte apărute în periodice, vor constitui substanța unei culegeri de legende, Ceasuri sfinte (1921), traduse în românește de autoare. D. colaborează cu proză și articole la ,,La Revue roumaine”, ,,Éclair des Balkans”, ,,Lumina”, ,,Ideea europeană”, ,,Convorbiri literare”, ,,Dimineața”, ,,Lamura”, ,,Calendarul povestirii”, ,,Cugetul românesc”, ,,Tribuna nouă”, ,,Căminul”, ,,Orizontul” ș.a. A tradus din scrierile lui Krishnamurti cartea La picioarele învățătorului (1924). La întoarcerea din India, unde participase la un congres de teosofie și unde îl cunoscuse pe Krishnamurti, se îmbolnăvește pe
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
În 1933 își reia activitatea la Universitatea din Iași, la Catedra de sociologie, condusă de Petre Andrei. Va fi profesor și la Școala Normală „Vasile Lupu” (din 1933, director). Publică numeroase studii de istorie literară, filosofie și pedagogie în revistele „Lamura”, „Minerva”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața Basarabiei” ș.a., colaborează cu articole și traduceri și la „Viața românească”. În 1936 se transferă la Chișinău (șef de catedră la Liceul „Alecu Donici”, director la Liceul „B.P. Hasdeu”, din 1939), iar în 1940 se
HAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
Fundația Culturală, L.-M. este „licențiat din serviciu” la 28 ianuarie 1948. După venirea în București colaborează asiduu, cu nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, însemnări și articole diverse, mai ales pe teme moral-educative, la „Ramuri”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Lamura”, „Viața literară”, „Țara de Jos”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Universul copiilor”, „Dimineața copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Biruința”, „Tinerimea creștină”, „Satul”, „Țara Bârsei”, „Flori de crin”, „Ortodoxia”, „Progresul”, „România”, „Timpul” ș.a. Aceleași preocupări vădesc și cărțile tipărite. Astfel, apar pe rând volumele
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea (mai ales între cele două războaie mondiale) în diverse publicații străine, de la ziare și reviste franceze sau în limba franceză („Le
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Pagina femeii”), dar mai cu seamă la „Adevărul literar și artistic”, unde va deține și rubrica intitulată „Cărți și reviste”, fiind prezentă în paginile revistei din 1925 până în 1939, precum și la „Noua revistă română”, „Drapelul”, „Povestea vorbei”, „Educația”, „Renașterea română”, „Lamura”, „Gazeta cărților”, „Boabe de grâu” ș.a. Semnează și Evan, Izabela Sadoveanu-Evan. În cronicile și eseurile sale S., influențată de Hippolyte Taine, susține importanța criticii științifice, ca demers imparțial, fără păreri preconcepute și total subordonat operei literare. Mai ales în perioada
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
desconsiderată în perioada interbelică, dintre criticii importanți U. este menționată doar de E. Lovinescu, pentru „sonurile fluide, cele mai multe în ton popular, fără ruralism însă”. SCRIERI : Sub plopi, Craiova, [1921]. Repere bibliografice: T.R., „Sub plopi”, R, 1921, 8; V.C. „Sub plopi”, „Lamura”, 1921, 12; I.U. Soricu, Ada Umbră, R, 1929, 10; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 231-232; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 283; Ciopraga, Lit. rom., 290; Florea Firan, Marta Mitran, „Ramuri”. 1905-1947, Craiova, 1971, 336-338; Micu, Ist. lit.
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
Albastru”, „Tribuna familiei”, 1902, 16; Ilarie Chendi, „Albastru”, CL, 1902, 9; Iosif Vulcan, „Albastru”, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXV, 1902-1903; Izabela Sadoveanu, „Albastru”, VR, 1910, 4; C.C.-R. [Constantin Cehan-Racoviță], George Tutoveanu, „Bucovina”, 1919, 154; Al. Al. Busuioceanu, „Balade”, „Lamura”, 1920, 4-5; G.M. [G. Ibrăileanu], „Balade”, VR, 1920, 3; Alexandru Bilciurescu, „Tinereță”, „Clipa”, 1924, 59-60; Perpessicius, Opere, VII, 374-375, XII, 535-537; Ovidiu Papadima, „Patria”, „Îndemnul”, 1926, 5; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 220-223; Lovinescu, Ist. lit. rom
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]