704 matches
-
două căni pe zi dintr-o infuzie cu o lingură la cană. Se poate utiliza și sub formă de inhalații câte două pe zi și ca aspirații nazale. 9.8. LARINGITELE ACUTE ȘI CRONICE Laringita este o inflamație a mucoasei laringiene datorită unei răceli sau bolilor infecto contagioase. Laringita cronică poate urma unei laringite acute banale neglijate și netratate la timp. Variațiile bruște de temperatură, surmenaj vocal, atmosferă umedă sau cu multe pulberi și gaze sunt cauze favorizante. Simptomele sunt: răgușeala
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
digitalice sau chinidină. Adrenalina produce vasoconstricție cutanată, la nivelul pielii, mucoaselor, organelor splanhnice și rinichilor, în schimb vasodilatație la nivelul ficatului, creierului, mușchilor striați, plămânilor și coronarelor, determinând stimularea activității inimii și creșterea presiunii arteriale și ameliorând bronhoconstricția și edemul laringian. Date fiind aceste efecte se folosește în tratamentul tratamentul șocului anafilactic și al astmului bronșic. Efedrina, alcaloid cu efecte simpaticomimetice utilizat pe cale orală în tratamentul hipotensiunii cronice și al celei ortostatice, intra în componența unor produse pentru slăbit, în același
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Manifestările clinice sunt consecința hiperexcitabilității neuromusculare ce determina hipertonicitate musculară. În formele severe de hipocalcemie apare tetania, afecțiune al cărei semn clinic principal este spasmul carpopedal (contracturi ale musculaturii distale). Netratată, spasmofilia poate fi fatală, deoarece se pot produce spasme laringiene, esofagiene, ale arterelor mici (spasmele coronariene pot avea drept consecință ischemia miocardică), aritmii cardiace și chiar moarte subită de cauză cardiacă. Hipofosfatemia, afecțiune asociată hipocalcemiei în condiții de hipovitaminoza D, este însoțită de tulburări în sfera eritronului, ale metabolismului energetic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
la fumătorii activi a fost estimat ca fiind de 7,8 ori mai mare faŃă de nefumători și este independent de sex. Fumatul constituie un factor de risc în apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum și a leucemiilor și limfoamelor. Riscul de a dezvolta o neoplazie este direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate pe zi, cu durata fumatului și cu conŃinutul în gudron și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
superfamiliei citocromului P450 și ale sistemului glutation S-transferazei (296). Hidrocarburile policiclice aromatice și aminele aromatice trebuie activate de componenta citocromului CYP1A1. Aproximativ 10% din populaŃia albă prezintă o formă înalt inductibilă a CYP1A1 corelată cu o creștere ariscului tumorilor bronșice, laringiene sau ale cavităŃii orale (297). Polimorfismul genetic al CYP1A1 a fost dovedit în determinarea riscului de cancer bronhopulmonar. S-a demonstrat rolul variantelor alelice m1 și m2 în dezvoltarea carcinomului bronșic cu celule mici (298). Studiile au arătat că anumiŃi
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumatului (300). Cancerul de laringe este, de asemenea, asociat cu fumatul, fiind direct proporŃional cu numărul de pachete-an, studiile raportând această neoplazie în 8 din 10 cazuri ca fiind datorată expunerii la tutun (301). Atât cancerul orofaringian, cât și cel laringian sunt în strânsă relaŃie cu fumatul, precum și cu consumul de alcool, carcinogeneza find mediată de acetaldehida formată. Un studiu publicat în 2000 a indicat că neoplaziile laringiene sunt adesea descoperite în stadii tardive la pacienŃii fumători (302). 81 3.13
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ca fiind datorată expunerii la tutun (301). Atât cancerul orofaringian, cât și cel laringian sunt în strânsă relaŃie cu fumatul, precum și cu consumul de alcool, carcinogeneza find mediată de acetaldehida formată. Un studiu publicat în 2000 a indicat că neoplaziile laringiene sunt adesea descoperite în stadii tardive la pacienŃii fumători (302). 81 3.13.3. Cancerul esofagian După cancerul pulmonar, tumorile maligne esofagiene sunt următoarele, ca pondere, având ca factor de risc fumatul. Riscul de a dezvolta acest tip de neoplazie
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
hiogloșilor, ce trag limba înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din care se desprind: două ramuri terminale (lateral și medial), numeroase colaterale musculare, un ram meningeal și mai multe ramuri mastoidiene. 4. A. auriculară posterioară, din care are originea, uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
impus tehnica lui Seldinger și a lui Monquin de cateterizare a arterei femurale. 2. Incidente, accidente, efecte nedorite în timpul folosirii substanțelor iodate Efectele secundare ale substanțelor de contrast iodate pot fi următoarele: a) manifestari cutanate (erupții urticariene, edem Quincke, edem laringian); b) manifestări digestive (gust particular de metal sau de usturoi, hipersalivație, grețuri, vărsături, dureri epigastrice - uneori colicative, diaree, falsă diaree); c) manifestări cardiovasculare (tulburări vasomotorii ușoare: senzație de căldură sau transpirații; tulburări vasomotorii grave: hipotensiune arterială, tulburări de ritm cardiac
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
-și dea demisia, ceea ce i-a permis lui Bonar Law, în timpul unei remisiuni a bolii, să revină la conducerea Partidului Conservator Unionist și, ipso facto, din nou premier în 1922, dar pentru doar cîteva luni, pentru că în 1923 boala (cancer laringian) a recidivat galopant și ireversibil. Ca politician, Bonar Law a fost un pragmatic, ceea ce explică manevrele sale de slalom politic. Unii istorici precum M. Pugh au exprimat păreri nefavorabile, alții, ca Robert Blake, păreri favorabile. 41. Stanley Baldwin (1867-1947) s-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plexiformă de la care pornesc filete spre glomusul carotidian pe de o parte și la ganglionii otic și submandibular pe de alta, prin intermediul plexurilor secundare ale arterei meningee mijlocie și respectiv, maxilarei interne. În regiunea gâtului, se găsesc plexurile prevertebrale faringian, laringian și tiroidian. Plexul faringian este format din filete simpatice provenite din ganglionii cervicali superior și inferior, dublate de fibre parasimpatice de origine vagală și câteva ramuri somatice ale glosofaringianului, ca și componentă a vieții de relație. Nervii laringian superior și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prevertebrale faringian, laringian și tiroidian. Plexul faringian este format din filete simpatice provenite din ganglionii cervicali superior și inferior, dublate de fibre parasimpatice de origine vagală și câteva ramuri somatice ale glosofaringianului, ca și componentă a vieții de relație. Nervii laringian superior și inferior, pe de altă parte, conțin numeroase filete simpatice plecate după caz din ganglionul cervical superior sau stelat și parasimpatice emise de nucleul dorsal al vagului, ce formează cu fibrele somatice vagale un veritabil plex laringian. În ochiurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]