765 matches
-
biserica pierde însemnătatea mesajului creștin, se ajunge la această situație, în care formele iau locul esenței. În acest sens, Petru Lascău ne spune: „Produsul religiilor noastre este mai degrabă, slujba sau serviciul, decât caracterul asemănător al lui Hristos. Și când larma slujbei se ridică spre cer, Divinitatea Își astupă urechile. Sărbătorile și slujbele, ritualurile și închinările nu pot sta alături de lipsa de caracter. Dreptatea și neprihănirea trebuie să fie ape limpezi, care să curgă viu și etern de sub altarul religiilor noastre
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_.html [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
spre Țara Zăpezilor. În fruntea alaiului, pe un cal alb înaripat, în costumul său alb, de mătase sclipitoare, viteazul Ghiocel zbura printre nori, având alături pe credinciosul locotenent Sabie de Raze. Mult mai pe urmă, cârdurile de păsări făceau mare larmă cu țipetele lor. Cântau flăcăii cântece de dor, iar luptătorii, cântece de slavă pentru împăratul lor. Veselindu-se mereu, nici nu își dădură seama când văzură-n zare troienile viscolite. Locotenentul îi spuse lui Ghiocel: -Iată că am ajuns și
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
vioară nouă, Și nici curajul de a te mai căuta. Oricum, Nu te-aș auzi dacă m-ai striga, deși nu mă strigi, Nu te-aș mai auzi nici pe tine, dacă nu aud eu Nici sirenele pompierilor, de atâta larmă interioară, De-atâta urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu. Prea târziu pentru pace-ntre noi Pentru pace între noi, e mult prea târziu. Totuși, Câteva lucruri trebuie făcute, orice-ar fi, Pentru o înmormântare civilizată a noastră, Nici măcar o întâlnire de adio
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_paunescu_festiva_mihai_marin_1374245089.html [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă cu larmă valea toată. Mă satur cu miros de turte coapte, Dar de sărutul tău, eu, niciodată! Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoapte... Referință Bibliografică: DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1260, Anul IV, 13 iunie 2014
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1402643390.html [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
singură cameră, mai mult goală. În curtea cea mare a bogatului era o liniște desăvârșita. Slugile trebăluiau în tăcere, stăpânul ședea mai mult în casă, ieșind foarte rar, nimeni nu-i călca pragul..... În schimb, în curtea săracului, era mereu larmă mare: țipete, râsete, țopăieli, hârjoneli, dojeni, ce mai, tot ce se poate întâmpla într-o curte cu cinci copii și doi părinți iubitori. De dimineața până seara, Soarele privea și se minuna. Cum se poate ca într-o familie cu
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1490618366.html [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de cel al fugarilor. În circuitul de salvare se află și câinele Ursu. În acele vremuri, mai aproape îți era un câine, ca un om. Tinerii scapă, fac avere în străinătate și vor reveni în
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-in-umbra-otetarului-roman-cronica-de-dan-ionescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
spre zecile deopere plastice pe care le-a realizat părintele imprsionismului-ClaudeMonet. Peste mumurul vizitatorilor se fac auzite explicațiile-mai mult saumai puțin competente -a unor ghizi. În schimb, buticul își are un succesmaterial deosebit.Marea mea dorință în acele momente de larmă omenească, denesatisfacție deplină- constatând că pe primul plan sunt ,,încasările'' șidoar apoi grija pentru prezentarea acestor valoroase opere de artă.Respiram adânc aerul proaspăt al pajiștilor florale, iar gândul îmi zburaspre tablourile marelui Monet pe care le văzusem în numeroase
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1462206819.html [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]
-
cu tine pe Dumnezeu, pe taica-tău,pe maică-ta, pe bunică-ta , pe mine și tot neamul tău ,pînă în negura timpului. -Doamne-Ajută,taica..... Doamne-Ajută... se pierdu în urmă glasul bătrînului prin aerul cald al zilei ... ..................................................................................................................................................................... În curtea mare larma de glasuri nu mai contenea.Se amestecau voci de copii -cu fetele pline de o bucurie prea greu de duș, cu voci de femei și bărbați. În aerul de toamnă blajina ,în jurul mesei erau stinși, cu mic cu mare vreo
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1409575146.html [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
Manuscris > Scriitori > IUBIRE DE ALB Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului iubire de alb Alb și verde-i la mine în iarnă Și brazii așteaptă cuminți și sfioși Se-aude iar larma vieții ce-ntoarnă Copiii pe deal alergând bucuroși Și-n albul acela eu sunt ca acasă Și iar simt aroma cu moșul Crăciun Că iată-s copilul cu cușma păroasă Ce bulgări aruncă la capăt de drum. Ninsoarea în horă mă
IUBIRE DE ALB de LEONID IACOB în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_de_alb.html [Corola-blog/BlogPost/364543_a_365872]
-
biserica pierde însemnătatea mesajului creștin, se ajunge la această situație, în care formele iau locul esenței. În acest sens, Petru Lascău ne spune: „Produsul religiilor noastre este mai degrabă, slujba sau serviciul, decât caracterul asemănător al lui Hristos. Și când larma slujbei se ridică spre cer, Divinitatea Își astupă urechile. Sărbătorile și slujbele, ritualurile și închinările nu pot sta alături de lipsa de caracter. Dreptatea și neprihănirea trebuie să fie ape limpezi, care să curgă viu și etern de sub altarul religiilor noastre
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_un_devotional_biblic_pentru_viata_de_credinta.html [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul uitat, revărsându-se în curtea Speranței, care se dovedi neîncăpătoare. Majoritatea rămase pe ulițele satului, cu toată larma și chiuiturile. Mulți continuară drumul pe valea unui pârâu, până pe malul lacului, la marginea pădurii, într-o poiană, unde începu petrecerea. Ei, dar când văzu Speranța mândrețea de fată ținând de mână flăcăul cel chipeș și alături flăcăiașul cel frumușel
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
uitat cum ai crezut. Altfel cum de-ai fi ajuns Atât de-aproape de Mine Dacă totul ți-ar fi fost Numai cald și numai bine? SFÂRȘITUL LUMII Strigă Lumea: - E sfârșitul! Răspunde Pământul: - Vă aște-e-e-e-pt... Și glasul macabru râde de larmă. Îngroziți, oamenii se calcă în picioare. Din Cer pică pedeapsa cu tunet ce sfarmă. Nici unul nu-i rău. Smerenia imploră. În cor de căință, cerșesc tremurând Cu ochii în sus... o singură oră! Se amestecă țări, desfăcându-se hotare. Nu
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Luciana_stoicescu_vaughan_curriculum_v_luciana_stoicescu_vaughan_1331017329.html [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
Pesamosca! Simt nevoia să-mi descarc sufletul, cu ochii plini de lacrimi, cu mintea năpădită de amintiri. Mă întorc cu vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic, speriat, gâfâind de cât fugise, un copilaș mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Pesamosca!Simt nevoia să-mi descarc sufletul, cu ochii plini de lacrimi, cu mintea năpădită de amintiri. Mă întorc cu vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic, speriat, gâfâind de cât fugise, un copilaș mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de lemn aduse din lunca Bugului și închis bine pe toate părțile, cu miros proaspăt de pământ și de lucruri curate, bordeiul Mariței, că ei... a zis Trifu că i-l face, chema la sărbătoare, liniște și odihnă. Scăpaseră de larma din cort, de hârjoneala sâcâitoare a copiilor, de vaietele bătrânilor, de certurile interminabile pentru orice fleac între cei maturi. Din bordeiul lor îi mai auzeau, strigând, vorbind, certându-se, dar nu ca atunci când erau între ei. Era prima noapte când
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
de separere o mulțime care așteaptă nerăbdăori, agitați, fac semne, strigă, se îmbrâncesc să ajungă în față, mă întreb dacă o dată cu noi sosește și vre-un Vip, pentru că nu pot altfel să îmi explic scena din fața mea. Printre mulțimea și larma asurzitoare, ce mă duce cu gândul laglasul păsărilor din Delta noastră, îl zărim pe JAYARATHNA, gazda, care ne face semne cu un minunat buchet de flori. Îmi oferă stângaci buchetul cu flori multicolore și mă îmbrățișează prietenește, ca și cum ne-am
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
zbor cocorii. Berze, grauri, rândunele Se-ntorc acasă și ele. De l-atâta ciripit Soarele e fericit. Înspre câmpuri înverzite Raze aurii trimite. Bucuroși peste măsură Ies copiii-n bătătura. Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă? Larma-i de nestăvilit, Joacă, râset, piuit! Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie. Citește mai mult Însuflețind largul zăriiSe întorc în zbor cocorii.Berze, grauri, rânduneleSe-ntorc acasă și ele.De l-atâta ciripitSoarele e fericit.Înspre câmpuri înverziteRaze aurii
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
largul zăriiSe întorc în zbor cocorii.Berze, grauri, rânduneleSe-ntorc acasă și ele.De l-atâta ciripitSoarele e fericit.Înspre câmpuri înverziteRaze aurii trimite.Bucuroși peste măsurăIes copiii-n bătătură.Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă?Larma-i de nestăvilit,Joaca, râset, piuit!Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie.... X. SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. Să trecem prin viață zâmbind Să trecem prin
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Tare-i tristă grădiniță fiindcă și-a închis portița. Toată vara o să stea precum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă, nu te-ai săturat de larma? Cum ma tulbură ades, nici că mai apuc să țes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în struna. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Paianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, ... Citește mai mult Tare-i tristă grădinițafiindcă și-a închis portița.Toată vară o sa steaprecum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă,nu te-ai săturat de larma?Cum ma tulbură ades,nici că mai apuc să țes!Mie urechile-mi sună,insă tu le cânți în strună.Cum nu stau pe loc o clipătoate pânzele îmi strică.Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit,până-n toamnă o sa
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
de scânduri și a intrat cu ele în baie. A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că doar și ea fusese în miezul evenimentelor. Simțea și acum larma îngrozitoare întreținută de vuietul tancurilor ce acoperea pocnetul gloanțelor, păcănitul asurzitor al mitralierelor, țipătul sfâșietor al tinerilor îngroziți de impactul armatei asupra populației și parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, totul era învăluit în praf și fum
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
de câinii lui, care păreau niște lupi fioroși. Fata mai avu timp numai cât să se ascundă în scorbura sălciei înainte ca animalele să ajungă lângă lac. Cu toate acestea, câinii de adunară în fața sălciei și începură să facă o larmă care, cu siguranță, se auzea până la palat. - Ce ați găsit, copii? Vânătorul o apucă pe fată de păr și o scoase afară din scorbură. Minunat de frumusețea Prințesei Trandafira, îi dădu imediat drumul și își strânse câinii lângă el. - Iertare
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1462949798.html [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
împarte tuturor, copiilor mai mici și copiilor mai mari, părinților și bunicilor , minunea abia scoasă din cuptor. -Imi !!! Ce frumos miroase ! -Și ce bun e! -Ca în copilăria noastră! -Mai vreau o felie! -Și eu!...și eu !... În bucuria și larma generală nimeni nu a obsrvat, ca Moș Crăciun, a luat și el o felie , nu înainte de a-și face semnul crucii, de a se aplecă să sărute mâna femeii și a-i șopti încet: -Mulțumesc, măicuța! Dar cine mai avea
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1450721723.html [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
care majoritatea populației este mahomedană, la ceasul în care copiii se îndreptau spre școală. În timp ce băieții, în pantaloni și cămăși albe, atât de albe încât te orbeau, nu au pierdut ocazia să ne atragă atenția asupra lor prin gesturi și larma pe care o făceau, fetele, parcă pluteau asemeni unor fantome albe, cu privirile în pământ, strângând la pieptul lor, în tăcere, caietele de școală. Imaginea acelor copile nevinovate acoperite de veșmintele lor, chiar dacă erau albe, puse parcă la colț și
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trei_zile_in_munti_partea_i_helene_pflitsch_1390400350.html [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]