828 matches
-
e legitim să înfierăm o asemenea realitate). E de-ajuns să ne gândim la Herta Müller, inclusă și ea în secțiunea prietenilor Grupului. Dar nu numai la ea. Cariera fiecăruia a depășit (și uneori a contrazis) așteptările din perioada de latență. De ce am concede că un poem din plin mileniu al treilea își are locul cuvenit aici pe când unul din Vânt potrivit până la tare, nu? Personal, înclin să cred că n-ar fi fost rău ca toate grupajele din carte să
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
mai cu seamă capacitatea d-sale de-a se adapta, în majoritatea cazurilor, modalităților expresive ale poeților vizați, glăsuind în numele artei lor, într-o cheie în care liniile caricate nu exclud o aderență sensibilă. Alta de fiecare dată, probînd o latență creatoare proprie. De unde balansul între haz și seriozitate, id est între vidul ironiei și plinul lirismului ca atare. Parodistul a izbutit a fi galant-frivol lîngă Arghezi (De-abia veniseși), a efectua o dibace volută ermetică pe lîngă Ion Barbu (Grup
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
obsesia originalității merge mînă în mînă cu orgoliul recunoașterii, autorul nu așteaptă ecouri publice, și e mefient că va primi vreodată recunoașterea. De aceea actul scrisului e ordalițiu săvîrșit ca scop în sine, din nevoia de a-și scoate din latență predispozițiile pe care și le bănuiește. Dar peste tot, motivația adîncă e nevoia de exercițiu spiritual, exercițiu pe care orice om cu deficit de orizont îl face de-a lungul vieții. Nu știu care va fi deznodămîntul tribulațiilor lui Dan Iacob. Se
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
Alexandru Vlad nu e în război cu nimeni. Nici din literatură, nici dinafara ei. Dimpotrivă. Curiozitatea față de necunoscuți îl împinge către reverii imprudente. A fi confundat pe stradă. Pare un fapt curent. Dar în realitate e un miracol, plin de latențe și de făgăduieli.. Cum ar fi, se întreabă la un moment dat prozatorul, ca dintr-una-ntralta, lăsând asemenea încurcături să evolueze, să ajungi chiar prieten cu necunoscutul care te ia drept altcineva. Unora le poți onora cu gesturi de extremă dărnicie
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
în viața liberă nu ar fi sperat-o. În loc ca împrejurările să se împotrivească vocației, ele o scot la lumină, victima manifestîndu- se abia acum. Numai așa poți înțelege afirmația multora că închisoarea i-a schimbat în bine, scoțîndu-le din latență însușiri pe care nu le bănuiau. Ajunși în libertate, unii dintre ei vor deveni excepții a căror vocație va deveni un bun public, iar alții, murind în închisoare, vor fi consacrați prin chiar felul în care vor sfîrși. Fără închisoare
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
cititorilor de azi, fie și numai din Poemele alese pe care, în 2003, Mușina le-a publicat la propria editură. Ce mă interesează însă e conjunctura de atunci, din momentul în care aceste secvențe ieșeau dintr-o prelungită și insuportabilă latență. La apariția Lucrurilor... se putea dintr-odată constata că Experiențele sunt și ele, mai multe (opt în total). Și că, inclusiv în forma din volumul colectiv Cinci existaseră câteva intervenții minore. În plus față de umplerea acestor goluri știute, Mușina introducea
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
275 pag. Este o eroare să vezi în vocație o condiție a împlinirii, aidoma unui succes judecat după criterii de notorietate. De obicei vocaț ia se împlinește împotriva biografiei și cel mai adesea sfidînd voința artistului. E ca și cum scoaterea din latență a unei însușiri dăunează posesorului ei, căci însușirea ajunge să strălucească, dar persoana sucombă sub cîmpul de forță al manifestării ei. În cazul lui Alex Ștefănescu, însușirea dominantă este pasiunea literară, și dacă admitem că vocația nu e decît intensitatea
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
măruntului”, care trebuie neapărat subliniată: inconsistența trupului femin e tratată în specie infantilă. În fragilitate, Lovinescu nu citește, prin urmare, numai slăbiciune, ci și potențialitate. În corpul de copil al scriitoarei, criticul descifrează formele posibile ale operei, creația ca o latență. De aici, oscilația atât de rapidă a portretisticii feminine între notarea slăbiciunii și a genialității 8. „Geniu? - scrie Lovinescu în portretul Luciei Demetrius - Când am mai întrebuințat cuvântul acesta? Sau cine a mai îndrăznit să îl întrebuințeze decât doar față de
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
de inspirație mitică transpuse în cadru scenic. Acestui oficiu scenic i se poate spune „operă“ numai în măsura în care respectăm etimologia lui „opera“ (ca sinonim pentru opus, cu sensul de „act“, adică de dramă în cursul căreia spectatorul e martorul declanșării unor latențe de origine populară). Opusul dramei scenice e latența lirică a reveriei goale. Ce vede publicul la Bayreuth nu e un spectacol de artiști, ci un receptacul de mistere populare. Wagner e un creator cu totul „popular“, mizînd pe fenomenul originar
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
oficiu scenic i se poate spune „operă“ numai în măsura în care respectăm etimologia lui „opera“ (ca sinonim pentru opus, cu sensul de „act“, adică de dramă în cursul căreia spectatorul e martorul declanșării unor latențe de origine populară). Opusul dramei scenice e latența lirică a reveriei goale. Ce vede publicul la Bayreuth nu e un spectacol de artiști, ci un receptacul de mistere populare. Wagner e un creator cu totul „popular“, mizînd pe fenomenul originar al entelehiilor din firea poporului german, nici un compozitor
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
afirmațiile ei anterioare, ea nu mai este ascultată, semn că mecanismul socio-psihologic al excluderii s-a pus în funcțiune. Lucas reușește să recupereze credibilitatea convingându-și într-un mod dramatic prietenul de nevinovăția sa. În Dogville, Lars von Trier dezgropa latențele de cruzime și ignominie ale unei burghezii cu o imagine fără retuș. Locuitorii unei mici comunități converteau ospitalitatea în abuz extrem și linșaj moral transformând străinul în victimă. Aici experiența se vrea încă mai tulburătoare pentru că nu este vorba de
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
există nici un drum, deci nici o ieșire), iar al treilea constă într-un zid care e peretele unui cerc al cărui diametru e infinit. Oricît ai merge de-a lungul peretului, nu vei găsi vreo curbură. A patra poziție scoate din latență etimologia „auditivă“ a absurdului („absurd e ceea ce sună prost în ureche“). Sub acest unghi, viața devine absurdă cînd nu mai primești ecou de la semeni sau de la Dumnezeu. Orice ai face, nici o reacție nu vine să-ți tulbure intimitatea, nici sub
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
cărții lui Ștefan Afloroaiei stă în sugestiile pe care lectura le poate declanșa într-o imaginație cu aplecare spre asociații conceptuale. Din acest motiv, absurdul nu numai că nu e o temă sterilă, dar e chiar un filon cu multe latențe în planul speculației.
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
uram pentru insensibilitatea lor, deși nu făcuseră decît să-mi facă despărțirea de ea mai ușoară. În acele zile, ființa mea refuză să mai trăiască.“ (p. 14) Asemenea episoade nu sunt cauze ale suferinței, ci doar împrejurări favorizante, scoțînd din latență o natură excesiv de sensibilă, care răspunde neașteptat de acut la evenimente pe lîngă care alții ar trece indiferenți. În copilărie, Mihaela refuză să se joace cu copiii, se izolează și devorează cărți. E atrasă de filosofie și de limba franceză
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
moment. O astfel de tensiune exclude reveriile idilice, cum exclude și reprezentările unei imaginații bogate. Muzica e dezvăluirea unui numen care se manifestă prin om. Omul nu e creator, ci mijlocitor. Un compozitor nu „creează“ muzică, el doar scoate din latență condițiile de apariție a muzicii. Iar pentru savurarea muzicii conștiința trebuie să se golească de ingerințele lumii. Afirmația fenomenologilor cum că orice conștiință umană este intențională, adică este „conștiință a ceva“, nu are sens din punct de vedere muzical. Pentru
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
Creangă. Semn al unei construcții sufletești primitive, marelui povestitor îi lipsește sentimentalismul, erosul său nedepășind nivelul instinctului. Nostalgia amoroasă ar fi treabă orășenească. De aici, scrisul plin de echivocuri și aluzii, "luminându-se pe sub înțelesul aparent de o abia reținută latență sexuală." Finul comentator constată apoi că la Creangă avem de-a face cu un epic pur, viteza în descrierea faptelor nu lasă loc analizei sau descripției, tablourile de natură abundă numai la scriitorii culți. Or, humuleșteanul aparține tipului popular și
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
aspirația către o altă realitate, oricare ar fi natura acesteia. Gîndită ca imagine accidentală, relevată în pozitiv/negativ prin fracturarea blocului de piatră, lucrarea lui Bochiș este o glosă pe marginea codurilor culturale, a structurării amorfului prin actul gîndirii, a latențelor expresive care se cer activate. Noii veniți în ediția 2005, adică Denisa Curte, Alexandru Lupu și Ștefan Călărășanu, au asigurat componenta dinamică a ediției, aducînd forme care, deși identificabile ca principiu în situl deja existent, nu au constituit pînă acum
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
București: Comunicare.ro, 2004, P.115-p144. Studiul lui Lazarsfeld, care a deschis drumul cercetării comportamentului politic, a arătat la sfârșitul anilor '60, ca propagandă politică generează trei efecte importante. În primul rând, apare un efect de activare a predispozițiilor politice latențe care trezește interesul, duce la o receptivitate mai mare și cristalizează opțiunea "deja aleasă". În al doilea rând, printr-un efect de întărire, solidifica intenția de vot a partizanilor și în al treilea rând poate avea un efect de convertire
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o modifice și să influențeze percepția asupra imaginii și caracterului candidaților. În cercetarea asupra efectelor dezbaterilor electorale asupra alegătorilor este de referință clasificarea realizată de McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a imaginii candidaților și efectele latențe. Efectele cognitive indică faptul că alegătorii care urmăresc dezbaterile au mai multe cunoștințe despre problemele țării și soluțiile candidaților și reușesc, prin comparație, să analizeze ofertele politice ale candidaților și să-i poziționeze corect pe scena politică 7. Efectele comportamentale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sine pozitivă și o imagine negativă a contracandidatului. Telespectatorul uită destul de repede argumentele raționale aduse de un politician, insă reține mai bine impresiile asupra ritmului dezbaterii (faze animate sau plictisitoare), tonul protagoniștilor (agresiv sau conciliant), punctele "marcate" asupra adversarului. Efectele latențe ale dezbaterilor asupra alegătorilor trimit la creșterea încrederii acestora în procesul electoral și căutarea informațiilor suplimentare despre funcționarea instituțiilor democratice, creșterea ratei de participare la vot, stimularea discuțiilor interpersonale pe teme politice și scăderea cinismului politic. La finalul acestei scurte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
schimbe o conduită. Persuasiunea este acel act cognitiv care se referă la schimbarea opiniilor sau comportamentelor indivizilor, cu acordul acestora, prin campanii sau publicitate 8. Persuasiunea este folosită pentru: (1) a schimba sau neutraliză opiniile ostile, (2) a cristaliza opiniile latențe sau atitudinile pozitive și (3) a păstra opiniile favorabile 9. Pentru că persuasiunea să aibă succes, trebuie îndeplinite anumite condiții: să se cunoască bine oamenii, să se știe cum se lucrează cu ei; să se ofere argumente logice; să se dovedească
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a creațiilor apare însoțită, în perspectiva unei istorii vii, cu momente de asimilație, rejectare și corijare, de schimbări periodice ale percepției. Avem a face cu "mutația valorilor", proces care "aduce la zi" creațiile trecutului, curățindu-le de scoriile conformismului, activîndu-le latențele, organizîndu-le și ierarhizîndu-le altminteri: Există o dinamică a receptării ale cărei manete se află (și se vor afla mereu) în prezent. Operele intră în umbră și revin în lumină succesiv, în măsura în care în spațiul lor există zone apte de a fi
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
da contrasti; a cominciare, come și è detto, dall'interpretazione del marxismo, per sfociare nell'articolo di Croce Intorno all'idealismo attuale, pubblicato sulla La Voce nel novembre 1913 e nel gennaio 1914, che fă scoppiare un contrasto șino allora latențe tra i due modi diverși di concepire l'essenza, la funzione e îl significato storico della filosofia, sia pure della stessa filosofia idealistica. Se nei primi anni poteva sembrare che îl più vecchio fosse andato a scuola di filosofia dal
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sa”, spune Laura, la un moment dat, după care continuă: „Numai Dumnezeu cunoaște toate gândurile noastre. în fața lui suntem cu adevărat sinceri, numai El ne poate înțelege cu adevărat.” Absența e-o prezență negativă, E-un gol, o așteptare, o latență. E moarte și viață, deopotrivă - Chiar Domnul, pentru simțuri, e-o absență. De neatins fiind, și nevăzută, Asociind realități contrare, Absența naște jale și frustrare și-un gând de neputință absolută. Ne-existând, nu poate să se-ascundă. Ne-existând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
73). Viața este trăită tragic și discontinuu, parcă sub semnul deconstrucției derridiene: sub fatumul unui hazard copleșitor, provenit din lipsa iubirii și a comprehensiunii, ea o apucă ireversibil doar pe unul din drumurile posibile, pierzându-și din mers bogăția, savoarea, latențele: "de fapt, viața era chiar/ bulevardul părăsit. calea dibuită din greșeală. la dreapta și la stânga ei, copacii erau mereu retezați de o mână de grădinar ce cocheta cu chirurgia" (p. 74). Impresionează, prin dramatismul și haloul lor, numeroasele poeme "de
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]