216 matches
-
sunt denumite tulburări somatognozice, care sunt determinate de leziunile cerebelului și care se manifestă prin iluzii kinestezice sau prin hemisomatoagnozie, sentimentul absenței unei părți a corpului; lateralitatea, care cuprinde dislateralitatea și confuzia legată de o educație inadecvată. Cauzele tulburărilor de lateralitate sunt de natură psihologică, condiție în care copilul are dificultăți de percepere a axei corpului, a unicității corpului, datorită unor probleme afective; lateralitatea încrucișată, manifestată prin imposibilitatea precizării preferinței pentru una din cele două părți, dreapta sau stânga; structura spațială
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
părți a corpului; lateralitatea, care cuprinde dislateralitatea și confuzia legată de o educație inadecvată. Cauzele tulburărilor de lateralitate sunt de natură psihologică, condiție în care copilul are dificultăți de percepere a axei corpului, a unicității corpului, datorită unor probleme afective; lateralitatea încrucișată, manifestată prin imposibilitatea precizării preferinței pentru una din cele două părți, dreapta sau stânga; structura spațială, la care tulburările au cauze motrice și psihologice. Tulburările structurii și organizării spațiale se manifestă prin câteva semne evidente: copilul ignoră termenii spațiali
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
permis individualizarea a trei stereotipuri de masticație: -stereotipul de tocare: mișcări verticale, un determinant morfologic format din panta condiliană abruptă, curbe sagitale adânci, cuspidare accentuată, over-bite accentuat; unghiul format de axele condiliene este accentuat obtuz; -stereotipul de frecare: mișcări de lateralitate predominante cu un suport morfologic format din: pante cuspidiene lente, line, curbe sagitale aplatizate, over-bite redus, unghiul format de axele condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea: -articulației temporo-mandibulare, mușchilor mobilizatori și arcadelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
alimentului. Dacă acesta este prea dur apare durerea și se declanșează reflexul gingivo-parodonto-muscular care întrerupe contracția musculară. Dacă nu, ciclurile masticatorii urmează traseul normal. Forțele orizontale au o dublă origine, fiind: -forțe orizontale propriu-zise, care se nasc în mișcarea de lateralitate a mandibulei; -forțe orizontale consecutive, rezultate din descompunerea pe pantele cuspidiene ale forțelor verticale de presiune. Ele sunt tangențiale sau cu dispoziție radiară. Rezultă că dinții puternic cuspidați vor culege cu precădere forțe oblice și orizontale, ale căror rezultante sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înăuntru. În unele cazuri, fractura maleolei peroniere este însoțită de smulgerea ligamentelor tibio-peroniere inferioare, în special a celui anterior, astfel provocându-se diastazia tibio- peronier, care se traduce clinic prin dureri provocate la presiunea interlinului articular și mișcările anormale de lateralitate a astragalului în interiorul pensei maleoliere. Tipurile lezionare ale “macro” traumatismelor piciorului sunt cele obișnuite: plăgi, contuzii, entorse, luxații fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice: piele, contuzii, ligamente, mușchi, tendoane, articulații, os, vase și nervi.Aceste leziuni pot lăsa sechele
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Componentele psihomotricității J. Le Bouloch Nivelul funcțiilor instrumentale Nivelul structurii schemei corporale Nivelul emoțional afectiv S. Naville Motricitatea Schema Corporală Organizarea spațio-temporală, Educație prin mișcare G. Lagrange Comenzi motrice Comenzi senzorio-motrice Comenzi perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
motrice Comenzi senzorio-motrice Comenzi perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității recunoscute unanim de catre toți autorii citati în tabelul "Componentele Psihomotricității" (după Stănescu M., 2002) sînt: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. Schema corporală reprezintă imaginea pe care copilul o are
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității recunoscute unanim de catre toți autorii citati în tabelul "Componentele Psihomotricității" (după Stănescu M., 2002) sînt: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. Schema corporală reprezintă imaginea pe care copilul o are asupra propriului corp și este temelia în formarea personalității acestuia. Este o componetă a psihomotricității care se formează în timp, pe parcursul procesului de creștere și dezvoltare a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și dezvoltare a copilului. Schema corporală este o imagine pe care copilul o percepe treptat rezultă din sistematizarea a trei elemente: • amprenta corpului în scoarța cerebrală sau imaginea mentală (interioară); • cunoaștere-recunoaștere-denumire-părți segmente corporale; • atitudinea corpoală condusă voluntar în raport cu parametrii spațiali. Lateralitatea aduce aportul la definirea schemei corporale și are influență asupra propriei imagini și în definirea sinelui la copii. Îndeplinește un rol important în evoluția mentală și reprezintă "predominanța funcțională" pentru dreptaci, stîngaci sau ambidextrie. Structura spațială. Bazele orientării spațiale sînt
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ritmul în care se desfășoară o fază, etapă etc. Informațiile vizuale auditive, kinestezice, tactile și memoria de lungă durată, recalibrarea, atenția selectivă sînt factori importanți și hotărîtori în etapele procesului perceptiv-motric și ajută la conștientizarea corporală, spațială, temporală și de lateralitate. Educația fizică are rol și contribuție determinantă în învățarea conceptuală: cum se mișcă?, unde se mișcă? cum funcționează?... etc., ceea ce ne determină să afirmăm că are un rol central în procesul instructiv-educativ al copilului și nu trebuie să lipsească din
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pot aborda sau stimula în procesul instructiv educativ o componetă psiho-motrică sau mai multe în funcție de etapa în care ne aflăm în instruire. Obiectivele educației psihomotrice 1. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea etapelor necesare percepției schemei corporale a posibilităților de mișcare, și a noțiunilor de lateralitate (st., dr., față, spate etc.). 2. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea-dezvoltarea etapei necesare perceptiv-motrică a structurii spațiale (aproape, departe etc). 3. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea-dezvoltarea etapei necesare perceptiv-motrică a structurii temporale. Mijloacele de acționare: Mijloacele de acționare sînt sistemele de acționare (codificat S.A.1.2.3.....20
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
tot terenul la semnalul sonor dat de profesor și comanda ocupă cuibul elevii vor ocupa un cuib, cel care rămîne în afara cuibului primește o poruncă. Jocul se reia la comanda schimbă cuibul. Exemple: Programe de educație-formare/consolidare a schemei corporale, lateralitate, orientare spațială și orientare temporală pentru copiii din ciclul primar: Programul nr.1. Conștientizarea schemei corporale Nr. lecții/ săptămîna Teme de lecție Obiective operaționale urmărite Sisteme de acționare și jocuri de mișare 3 lecții Conștientizarea schemei corporale Elevii vor nominaliza
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și psihice..." conține două laturi una psihică și alta motrică, avînd în centrul preocupărilor sale ființa umană și felul în care aceasta este abordată în activitatea de educație fizică. 3.Care sînt componentele psihomotricității recunoscute unanim de către toți autorii: a.. Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. b.. Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. c.. Structura spațială, Orientarea temporală. CHEIA TESTELOR Testul 1 a, b, d, g, h; Testul 2 a, d, e, g, i; Testul 3 1. a; 2. b; 3
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
alta motrică, avînd în centrul preocupărilor sale ființa umană și felul în care aceasta este abordată în activitatea de educație fizică. 3.Care sînt componentele psihomotricității recunoscute unanim de către toți autorii: a.. Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. b.. Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. c.. Structura spațială, Orientarea temporală. CHEIA TESTELOR Testul 1 a, b, d, g, h; Testul 2 a, d, e, g, i; Testul 3 1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; Testul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
se face prin evaluare pedagogică sumativă bazată pe programele în care sunt incluse obiectivele învățării și standardele de performanță. Originea dificultăților de învățare este plasată în: a) disfuncții ușoare la nivel perceptiv și psihomotor; b) tulburări ale schemei corporale și lateralității; c) orientarea spațio-temporală deficitară; d) deficitele de atenție și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
știa cum Îl cheamă, nu știa să țină creionul În mână, nu frecventase grădinița; În prezent comportamentul lui s-a Îmbunătățit. Starea actuală a subiectului (capacități, competențe, lacune, puncte slabe, nevoi): a) Comportament motor și psihomotor: motricitate slab dezvoltată, bimanualitate, lateralitatea este relativ bine definită, dreapta dominantă; mănâncă dând firimituri pe jos; de multe ori confundă hainele cu ale fraților lui; se Încalță singur, dar nu știe să-și lege singur șireturile; Își descheie singur nasturii la haină, dar nu poate
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
̀ n acest caz, aprecierea volumului devenind o chestiune de raporturi și proporționalitate; din acest punct de vedere, ̀ n cel de-al doilea caz, se va ține cont de diferențele între segmentele/părțile simetrice în funcție de profesiune, sportul practicat și lateralitate (dreptaci sau stângaci). Atrofia musculară constă în diminuarea volumului mușchilor, poate fi regională și ușor de sesizat sau difuză și atunci poate fi confundată cu unele aspecte ale carențelor de creștere; în ultimul caz, este necesară adăugarea, la examinarea palpatorie
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
la vârful celuilalt, să execute naveta 10 pași înainte, întoarcere scurtă, 10 pași revenire, 10 pași mers înainte și 10 pași cu spatele. De asemenea, se mai verifică dacă poate să alerge sau să urce și să coboare scările. c) Lateralitatea Se oferă pacientului un obiect (carte, ziar etc.) și se observă cu ce mână apucă obiectul respectiv; iar dacă i se cere să încrucișeze brațele, se observă care braț este în față. Edificatoare pentru stabilirea dominantei emisferice este preferința manuală
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
alte segmente ale organismului, care prezintă dificultăți de control asupra flexiei sau extensiei de la nivelul unei articulații. b) Acțiunea subiectului însuși Sesizarea unor nereguli în buna funcționare a aparatului locomotor aparține subiectului, atunci când are formată conștiința schemei corporale și a lateralității, dar și familiei, atunci când observă unele abateri de la normal. Analiza propriilor defecte se desfășoară în două etape: • În prima etapă subiectul „descoperă” că abilitatea unui segment nu este identică cu a celuilalt sau că umerii prezintă unele abateri de la normal
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
întocmirea programului de lucru. Vor fi reținute toate problemele ce pot determina deficiența fizică și evoluția ei. Într-o ordine, ce nu se vrea exhaustivă, se notează: postura copilului, modul în care se adaptează la spațiul în care se află, lateralitatea de preferință pentru activitățile manuale, dacă mișcările pe care la excută spontan au adresabilitate, dacă există coordonare în execuția mișcărilor, preferințele pentru obiectele de joc, modul de manipulare a diverselor obiecte, inclusiv abilitățile manuale. Ortostatismul oferă condiții pentru conducerea mersului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ușurință, dacă există perioade de latență, dacă ezită sau anticipează mișcarea. De asemenea, interesează și cum reușește să-și controleze mișcările, capacitatea de adaptare la solicitări: reacția copilului la acțiunile mai dificile, rapiditatea cu care execută acțiunile, calitatea execuției, dacă lateralitatea este bine stabilită, dacă limbajul a apărut și valoarea de înțelegere a comenzilor. Kinetoterapeutului îi revine și obligația de a examina o gamă largă de particularități ale motricității controlate și reflexe, fiind de mare importanță pentru alcătuirea planului terapeutic. Din
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
metacarpo-falangian. Leziunile osteo-articulare, teno-musculare și capsulo-ligamentare pot altera diferit acest sistem biomecanic atât de necesar în prehensiune, percuție sau susținere. La nivelul interfalangienilor, mișcările sunt de flexie și extensie, iar la nivelul articulației condiliene metacarpo-falangiene se execută și mișcări de lateralitate (Leroy et al., 2003). Mobilizarea pasivă a degetelor 2-5 υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație. ω KT este plasat în lateral, P pe fața dorsală a degetelor 2-5, iar policele cuprinde degetele pacientului pe fața palmară, CP
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
are la bază și coordonate ale psihomotricității. Sunt situații în care pacientul are afectate componente de bază ale psihomotricității, cum ar fi: conduitele motrice de bază, conduitele neuromotorii, precum și structurile și conduitele perceptiv-motrice. Afectarea cu preponderență a schemei corporale, a lateralității, a orientării și organizării temporo-spațiale îl determină pe KT să includă în planul terapeutic și elemente de recuperare în relație cu psihomotricitatea. Verificarea acestor componente îi permit kinetoterapeutului să analizeze modul în care pacientul execută gesturile uzuale, pentru a reuși
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]