327 matches
-
lupta pentru revendicări politice și naționale dusă de Inocențiu Micu-Klein, episcopul românilor uniți, care cere drepturi și libertăți pentru românii din Transilvania, în schimbul unirii cu biserica romană (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare și afirmare a ideologiei naționale: formularea crezului latinist extremist atît pe plan filologic cît și istoric, dezvoltarea învățămîntului românesc; • Etapa pronunțat iluministă, care a culminat în Revoluția de la 1848 Trăsăturile mișcării[modificare | modificare sursă] • Caracterul politic: în 1791, burghezia română în formare trimite la Viena noului împărat Leopold
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Comitat Solonoc-Dăbâca poezii scrise cu sensibilitate. Ajunși la Jibou mantia nopții a devenit de un albastru stelar.Ne-am amintit că purta numele de Sibo, fiind un punct de popas în drumul sării de la Dej. Aici a locuit o vreme latinistul Vasile Sav și soția istoricului Ilie Vulpe, Florina. Ajunși în Gara Ulmeni-Sălaș pe peron ne-a așteptat preotul Stavropol Radu Botiș, scriitor, membru al Ligii Scriitorilor, organizatorul acestui eveniment cultural, în colaborare cu dr.Mihai Ganea, președintele Filialei Maramureș al
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică”, prelund pasaje întregi din Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al .Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355431_a_356760]
-
România din toate colțurile țării Iași, Oradea, Orșova, Bușteni, Arad, Bucovina, Brașov, Făgăraș, Strehaia, Tr-Severin, București, Pitești, Mizil, Constantă, Cernăuți, Ploiești, Slatina, Craiova ,Orașul Bălti, Insula a mai fost vizitată de Teatrul‚’’Alhambra’’,IV1938, Al Bărcăcilă ,profesor la Lic. Traian ,latinist și cunoscut arheolog ,1937. Dumitru Vasile -șef echipa Podul peste Dunăre , 2.X. 1937. Dan A.Theodor și Paul Podoleanu, ziariști la ’’Apărarea Națională’’. București 1936.C.Papacostea, profesor la Liceul Traian a vizitat insula cu elevii ,1938. Învățătorii cercului
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
popor spuneau că se trag din daci. Peste tot pe unde te duceai la sat, țăranii spuneau că cutare movilă sau val de pământ sau cetate e de pe vremea dacilor. Pentru că nu aveau posibilitatea să citească operele scrise ale corifeilor latiniști și spuneau ce știau din tradiție”. Mi-am reamintit și despre Dan Alexe, lăudat că le știe pe toate, care publică la Editura Humanitas, 2015, volumul intitulat “Dacopatia și alte rătăciri românești”, 354 de pagini, din care doar paginile 49-125
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Trebuie să recunoaștem că această lucrare monumentală a reușit să prezinte explicații clare, concise și pertinente pentru cuvintele limbii române. În privința etimologiei cuvintelor, există, însă, multe rezerve și discuții care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis”. Cu alte cuvinte
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte fascicule , considerat de specialiști „cel mai
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta „origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după cucerirea
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după cucerirea Daciei. Din această cauză, la celelalte cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică”, prelund pasaje întregi din Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al. Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
capacitate de exprimare poetică. În continuare a urmat medalionul literar”Memoria calendarului- Vasile Sav “. Despre autor și cărțile lui a vorbit cu multă competență profesorul Vasile Sfârlea și Al.Florin Țene. Profesorul Vasile Sfârlea a citit din opera poetică a latinistului Vasile Sav, după care a vorbit despre istoria Zilei Internaționale a Muncii. În cadrul momentului poetic,cu care s-a încheiat ședința, dedicat Zilei de 1 Mai, au citit din creațiile lor: Aurel Chira, Emil Tătar și Maria Pop. Viitoarea ședință
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341805_a_343134]
-
Numai că asemănarea dintre cele două limbi a făcut aproape imposibilă deosebirea cuvintelor din fondul limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia și capcana în care au căzut marii erudiți ai limbii române care au formulat teoria latinistă. Deși este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
spațiul carpato-danubian. Afirmațiile lui N. Densușianu și Emil Alexandrescu încă nu pot fi acceptate cu ușurință de specialiști din lipsa unor probe scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele prezentate de aceștia sunt suficiente pentru a se renunța la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încerca să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare câteva umile păreri personale, bazate pe studiile unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
priveam prin parbrizul mașinii și mișcările ritmice ale ștergătoarelor schimbau secvență după secvență, parcă dintr-un film cu călătoria de întoarcere a lui Ulise, când câmpurile păreau o mare peste care norii coborâseră. La Jibou ne-am adus aminte de latinistul Vasile Sav și renumita Grădină Botanică, iar la Ulmeni am vorbit de preotul scriitor Radu Botiș și revistele lui de pe internet. Ajunși la Baia Mare și parcând în fața monumentalei clădiri a Bibliotecii Județene”Petre Dulfu “, cerul parcă obosise să tot plângă
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
Munții Bucegi, din Brașov și din București! Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale.” Sigur, sunt doar opinii, dar merită cel puțin o minimă aplecare asupra lor. De altfel, acest curent ”dacist” a coexistat cu cel „latinist” încă de la începutul dezbaterilor asupra formării poporului român și a originii și evoluției limbii române. Arheologi și istorici români cunoscuți au afirmat - încă înainte sau simultan cu cei din curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
De altfel, acest curent ”dacist” a coexistat cu cel „latinist” încă de la începutul dezbaterilor asupra formării poporului român și a originii și evoluției limbii române. Arheologi și istorici români cunoscuți au afirmat - încă înainte sau simultan cu cei din curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
să ocupe sălile primăriei. Grupul provoacă imediat o oarecare nemulțumire în oraș. Atmosfera nu este favorabilă pentru critică, ci pentru mobilizarea patriotică în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românii din Sătmar, Chioar, Sălaj, Maramureș alături de G. Marchiș, S.P. Deseanu, Ignatie Sabău (12 sept. 1861); a participat la "Memorandumul Sălăjenilor" împotriva alipirii comitatelor Crasna și Soloncul de mijloc la Ungaria (Conferințe la Băsești, 18 sept. 1861); a susținut teza latinistă a "intelighenției" sătmărene (V. Lucaciu, George Marchiș, Lazăr Iernea, Dionisie Popfiu, Sigismund Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
profesorat la Beiuș (1858-1872) se evidențiază printr-o susținută activi tate de editare a unor manuale școlare (Manual de geografie pentru tinerimea română, Viena, 1871 renumit în epocă, dar rămâne ne-aprobat în sistemul școlar pentru notele istorice și etimologia latinistă) și pentru preocupările în scopul culegerii literaturii populare. Publicase O disertație asupra portului popular în Transilva nia, Banat, Crișana și Maramureș 20 (în care propune fotografii din zonele sătmărene: Portița, Santău, Babța, Homoroade, Borlești și Bicsad). În această perioadă M.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene Mărturii culturale bihorene, 1944) scria că "Toată ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni", iar Titu Maiorescu "a căutat să desece toate micile greșeli ale acestora numai pentru ca curentul susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la centenarul nașterii lui, 1941, pp. 46-47). Însă el va recunoaște că ortografia fonetico-etimologică era "un amalgam
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pseudonimul V. Mircesco, o Grammaire de la langue roumaine, alcătuită la îndemnul lui J. A. Vaillant, cu ajutorul lui A. Ubicini (care redactează și o introducere) și al lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. El însuși se
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
temperamentului artistic, sunt În sine niște modalități de limitare. Pentru cei preocupați de frumusețea formei, nimic altceva nu pare mai important. Totuși, există multe excepții de la această regulă. Rubens a fost ambasador și Goethe consilier de stat, iar Milton - secretar latinist al lui Cromwell. Sofocle a avut o slujbă civică În cetatea sa; s-ar spune că umoriștii, eseiștii și romancierii Americii moderne nu-și doresc ceva mai bun decât să devină reprezentanții diplomatici ai țării lor; cât despre prietenul lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]