165 matches
-
mari și pe care noi, mirm idoni de generați, nu le putem nici prețui, nici înțelege, le vizitam călăuzit de un bătrân mazil din Cotnari, la care trăsesem la gazdă. Nu știi care e balta unde au pierit atâta călărime leșească în vremea domnului Constantin Cantem ir, am î ntrebat pre călăuzul meu. — N a fost niciodată baltă, ci numai un loc hleio s, p lin de mlaștini, colo devale. — Unde mi se înglodaseră roțile trăsurii? — Așa; și încă acum e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara Turcească și din țara Muntenească, și din țara Ungurească, și din țara Leșească, și din partea Căzăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi să aibă a veni și a se strânge câtu de mulți. Și dacă vor veni și se vor așeza la cea Siliște, ce mai sus scriem de la Domnia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că le intră în sate de le pradă vecinii și-i ciobotesc fără ispravă". Instituția este mult mai veche. Cronicarul Ureche înșirând atribuțiile boeriilor fixate de Alexandru cel Bun, spune între alte boierii: „Pârcălabul de Hotin, la margine despre țara leșească și căzăcească, judecătorul tuturor la acest ținut." Ocupându-se de războiul lui Ștefan cel Mare contra turcilor pentru dobândirea cetăților Alba și Chilia, tot cronicarul Ureche scrie: și așa amândouă cetățile cu multă vărsare de sânge le dobândi, care le-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
XV-lea și al XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie, și chipul sub pălărie nemțească și împrejur slove sârbești". Devine explicabilă încercarea lui Alexandru Ioan Cuza, când ajunge domn, de a scoate din circulație monedele străine, pentru a emite una națională, care a rămas
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Banca Națională a României. În secolul al XV-lea și al XVI-lea groșul polonez avea valoarea leului vechi românesc, care egala în valoare galbenul, iar argintul avea valoarea aurului, iar zlotul era una cu leul de argint, iar mai apoi, luând valoarea leșească, zlotul a ajuns să prețuiască numai 30 parale, pe când leul vechi avea 40 de parale. Trecând de la bani, de la groși, la pământ, Ghibănescu arată care era obiceiul în transmiterea proprietății, cum se făcea împărțirea pământului. O moșie mare care la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757 pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
18 lei - 2 cupe de argint în greutate de 90 dramuri a 24 bani dramul; 32 lei - 10 linguri și o căldărușă de argint în greutate de 322 dramuri a 13 lei dramul; 7 lei - opt coți de mașa, pânză leșească. De unde se vede că Lazarov, cămătarul, pusese dobânda din 10-15, ceea ce a făcut ca neamurile să se ridice să scape de necaz pe jupâneasa lui Gherghel (vezi și „Opinia" din 13 august, 1910). Ce se întâmpla cu răufăcătorii care ajungeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți din rădăcinile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pădurile, hățisurile și terenurile mlăștinoase, cunoscute numai de către localnici, au atras deseori în capcane oștirile dușmane. În pădurea de la Crasna, pe Valea Bârladului, voievodul Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a obținut o importantă biruință asupra oastei leșești venită să-l întroneze în Moldova pe Alexăndrel. Să revenim însă la tema monografiei și a descrierilor anterioare! Între timp, Bârladul devenise reședința marelui vornic al Țării de Jos. Primul dregător învestit în această funcție se numea Huru. Această dregătorie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Altădată, Ionuț pleacă să-și elibereze iubita din mâinile tătarilor, pe jupânița Nasta, dar aceasta se aruncase de pe corabia care o ducea în robie. Al doilea volum tratează tema iubirii. Marușca, iubita lui Simion Jder este răpită, dusă în Țara leșească, eliberată de Simion. Cei cinci Jderi (Simion, Nicoară, Cristea, Damian, Ionuț) sunt credincioși domnitorului care, între altele, participă la vânătoarea bourului. Voievodul voia să se sfătuiască, în taină, cu sihastrul din munții Ceahlăului, cu privire la problemele țării. În cel de-al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nepoata lui Motoc", "Încă un pas", " Mărirea"), bucuria măririi, dar și amărăciunea căderii. Proiectat pe fundalul socio-politic al veacului al XVI-lea, Răzvan urca treaptă cu treaptă spre devenirea să: este mai întâi ofițer de haiduci, apoi ofițer în armată leșeasca, hatman și în final domn. Lupta împotriva prejudecăților epocii, constituie principalul element al conflictului dramatic de esență estică și psihologică, adaugandu-se celui social. Pe masura desfășurării acțiunii, conflictul social (boieri-popor-domn) rămâne în umbră, conturandu-se din ce in ce mai susținut cel psihologic
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
a reprezentat un punct strategic de maximă importanță pentru Moldova, valorificat datorită proximității geografice. E vorba de Liov, unde drumul moldovenesc se intersecta cu ruta pornită de Cracovia pentru a ajunge la Kiev60. Atât de puternică a fost atracția puterii leșești, încât la apogeul ei în debutul Epocii moderne, deși Moldova era închinată turcilor de ceva secole, mai existau domnitori care gravitau în jurul Poloniei. Căderea Uniunii polono lituaniene la scurt timp a adus după sine noi stăpânitori ai rutei Cracovia Liov
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Au reușit să supună Hanatul Crimeii, pentru ca apoi să se îndrepte spre Polonia, fostul regat protector al Moldovei. Astfel, Moldova a fost transformată de otomani într-o bază de expansiune spre Podolia. Au angajat lupte în care au slăbit puterea leșească, fără a-și da seama făceau loc unei alte primejdii care le-a fost fatală. În pădurile boreale din nord, își făcuse apariția, în jurul Moscovei, o putere care, în absența unor obstacole naturale, se extindea cu agilitate spre sud, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea din punctul de vedere religios, iar În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri de plante, Însă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de uniforma lor, care e pentru ei articol de lege”, precum și că ei „ar vrea să moară cum s-au născut, cu tichia de catifea și cu toate celelalte rămășiți din Evul Mediu”. „Ar trebui - continuă Russo - ovreilor moldovenești și leșești un om mare, destul de puternic, ca să-i facă să-și schimbe costumul ; aceasta ar face, fără Îndoială, ca mulțimea [de creștini] să nu mai aibă pentru ei simțiminte așa de dușmănoase” <endnote id="(366, pp. 322 și 132)"/>. Un astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mai elocventă În Țara Românească. Cei doi misio nari scoțieni amintiți mai sus observau că, În București, „nouă din fiecare zece dulgheri sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Programul Statului Etnocratic [1937], ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1997. 603. Parlamentari evrei În forul legislativ al României (1919-1940). Documente, volum editat de Ion Șerbănescu și colectiv, Editura Hasefer, București, 1998. 604. Leon Volovici, „Polonii și Țara Leșească În literatura română”, În Anuar de Lingvistică și Istorie Literară, tom XXVIII, B, 1981-1982, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1982, pp. 57-64. 605. Pentru „mândria leșilor”, ca stereotip etnopsihologic cu conotații negative În cultura română („semeție”, „trufie”, „pohvală” etc.), vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduse de doi evrei de pe plaiurile moldovenești. E posibil ca în împrejurarea menționată să fie vorba de o practică permisă de convențiile economice polono-moldave și care avea să se extindă până în secolul al XVIII-lea, anume ca boii din țara leșească să fie scoși la păscut pe plaiurile moldovenești, fără obligații vamale. Cum lesne se poate observa din documentele citate, din multe altele, statele și regatele medievale din nordul și estul continentului, precum și Constantinopolul, nu se pot dispensa de activitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative, bucuria măririi, dar și amărăciunea căderii. Proiectat pe fundalul socio-politic al veacului al XVI-lea, Răzvan urca treaptă cu treaptă spre devenirea să: este mai întâi ofițer de haiduci, apoi ofițer în armată leșeasca, hatman și în final domn. Lupta împotriva prejudecăților epocii, constituie principalul element al conflictului dramatic de esență estică și psihologică, adaugandu-se celui social. Pe masura desfășurării acțiunii, conflictul social (boieri-popor-domn) rămâne în umbră, conturandu-se din ce in ce mai susținut cel psihologic
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din anul 1469, care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul Vejei: "Veța în limba leșească ari înțelegeri de un turn sau stâlp zidit..." Însăși noțiunea de "veghe" provine din latinescul "vigilare", care are și sensul de a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Între anii 1650-1653 și terminată de fiul său, Ștefăniță Vodă. "Strălucită și bogat Înzestrată", biserica apare ca o construcție monumentală care Îmbină, după exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici În vizită la 1711, „trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. Mănăstirea este Înconjurată de un zid Înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate În 1667 și un turn-clopotniță, refăcut la 1900. Turnul Goliei are o Înălțime de 30 m și este construit tot din piatră. Acest turn
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
fratelui său vitreg Ștefan, a uneltit să-l otrăvească pe Iliaș, ca să-și vadă feciorul încoronat. Iliaș-Vodă a înșfăcat-o de păr și a înecat-o în hârdăul cu apă de ploaie din curtea Cetății... Ștefan, fiul Stancăi, cu ajutor leșesc îl înfrânge pe Iliaș și-și răzbună mama, arzându-i lumina ochilor cu fierul înroșit tortură de la bizantini învățată. Iliaș, cu ochii scurși, a orbecăit ani și ani pipăind zidurile Sucevei, blestemând de ură neputincioasă, până și-a făcut sama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
acatiste peste acatiste "pentru iertarea păcatelor", doar-doar o potoli mânia Cerească și ardoarea stafiei "iubitului frate Iliaș" ce-i bântuia nemilos, nopțile... Nu s-a liniștit decât atunci când Roman, fiul lui Iliaș cel Orb, l-a răzbunat tot cu ajutor leșesc și trădare boierească. L-a măcelărit pe Ștefan Vodă despicându-l în două ca pe porci de i-a rămas porecla "Voievodul răzbunării". Dar va veni și pentru Roman Vodă, răsplata... Petru, fiul lui Ștefan-Spintecatul, vine cu oaste ungurească, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turnat pe gât un pocal de vin în care topise o teribilă otravă venețiană ce pe dată i-a înghețat sângele în vine... Șirul crimelor fratricide, continuă. Alexăndrel, alt frate al lui Roman Răzbunătorul, măcar că era necopt -, vine cu oaste leșească și, cu ajutorul acelorași boieri trădători, își răzbună fratele otrăvit, înjunghiindu-l pe Vodă-Petru, aici, chiar în ăst paraclis în timp ce se ruga. Se ruga, poate, să-l ierte Domnul pentru păcatul de moarte: "uciderea de frate"... Cu pumnalul împlântat în spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]