3,620 matches
-
Evident, lui Gh. Sânger îi era cunoscută doar activitatea din perioada ieșeană, dar și aceasta într-un chip cu totul vag, căci el scrie în continuare: "În epoca în care ziarul «Iașul» era îndrumătorul opiniei publice locale și în orașul leagăn al mișcării naționaliste apărea «Jurnalul literar» al criticului Gh. Călinescu, ne-am trezit cu senzaționala descoperire a unui autentic talent literar, trîmbițat cu surle și țimbale în paginile în cuprinsul cărora erau înjurați metodic scriitorii autohtoni..." Cum Sorana Gurian debutase
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
pe Chagall și chiar pe Doamna cu coasă. Ce istorii neobișnuite s-ar auzi! Ce ființe ciudate și înaripate ar pluti prin cameră! Aproape de viață, aproape de moarte. Exact ca în noua carte a lui Melinescu. Ea este născută în România, leagănul suprarealismului. Suprarealismul este moștenirea ei maternă. Expressen * "Melinescu a devenit un maestru în a transforma pierderile în câștig și apoi a împărți acest câștig, arta ei, cu toți cititorii ei. Ea demonstrează cum se poate întâlni timpul trecut și cum
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
cînd aveam deja vreo 4 ani, și executam niște gimnastică la bara de covoare din fața blocului. Fiindcă tot în el am aterizat, de mai am și-acuma semnul, pe undeva pe sub breton. Doar cînd am căzut de pe bicicletă și din leagăn, cînd m-a mușcat un cîine și cînd m-am fript la țeava de eșapament a unei motociclete, mi-au fost afectate picioarele. Și, o singură dată, tot ambalajul, cînd m-am dus la un curs de înot și era
Mic inventar de senzaţii tăricele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21200_a_22525]
-
dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Cine nu crede în “puterea” muzicii să facă bine să-și aducă aminte de cântecele lui David lângă chinuitul împărat Saul, de tobele și trompetele care însoțesc trupele în război și de ... cântecele de leagăn.’ ‘Muzică este partea sonoră a tăcerii!’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Muzică este o armonie agreabila în
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
mare dragoste. E târziu, e foarte târziu și nu cred că mai putem face altceva decât s-o ascultăm și să-i învățăm și pe cei mici s-o asculte. Dacă aveți copii mici, puteti începe cu acest cântec de leagăn: Culcă-te, puiuț micuț, Scoală-te mărișoruț... Excelentă idee, Dragoș ! Noi deja am facut acest lucru hai să ne cunoaștem propriile valori, înainte de a le adopta pe ale altora. (sau cum merge-o vorba-n grupul nostru: Da’ tricou cu
Diva by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82619_a_83944]
-
de promisiune. Pentru cîteva clipe, Hansi se lăsă tîrît într-o visare voluptuoasă, pe care o curmă, însă, brutal: - Și cum anume ai de gînd...ce Dumnezeu crezi că mai putem face? Crezi că scaunul tău cu rotile va putea fi leagănul nostru de tandrețe? - Pe Dumnezeu să nu-l mai pomenești! Nu-ți dau voie! Pe Ludwig, da, pe el poți să-l iei ca martor. El te mai poate înțelege, rosti ea, fără să-i sloboade mîna, pe care continua
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
în mărul putreziciunii fie ce-o fi omule mi-ai pus în mână un petic de blană de vulpe eu așternut picioarelor tale blana hirsută de urs. Amândoi vânați din imaginația lui ca o temă pentru acasă dată copiilor succesivelor leagăne. Călătorind pe calea desculță Unicul Turn La dreapta cu stolul acela de stele în față un cârd de rațe de aur din bălți ne păreau pe care urma să le împuște acest nebun. Simțeam cum se lasă seara cum adie
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
printre vii sub razele Ceahlăului. Aplaudacul De ce primul gest învățat de copii de la părinți este ,făcutul cu mâna" la despărțire: bai-bai? Despărțirea de ce, de cine? De părinți? Prematură învățătură că viața e o suită de despărțiri, începând cu despărțirea de leagănul lăuntric al mamei, apoi de sânul ei, apoi... Următorul pas în ucenicia vieții și a lumii în care intră proaspătul venit este aplaudatul. În ce scop? De ce și pe cine să aplaude, după ce părinții, bunicii și străbunicii lui au tot
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
vară. S-alerge cît îi place ursirea de prăpăd! încrîncenarea firii eu știu că-i trecătoare și contemplînd ninsoarea aievea parcă văd prin sită cum se cerne făina viitoare. C-așa-i omătul pururi, ori cade-ncetinel, ori hohotește amplu în leagăn de vîntoase. E și făina dulce, și lamă de oțel în care se retează dorințe dușmănoase. Parodia, în fine, după Maiakovski obligă fanfara tumultuosului poet să celebreze un eveniment derizoriu - cumpărarea unui bec electric: De dorul luminii cu sufletul plin
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
perfectă descriere a literelor din imprimeri- ile de odinioară." (Ioana Pârvulescu, Întoar- cere în Bucureștiul interbelic, p. 232) Dorm litere-n sicrie mici de plumb Cu flori de plumb jur-împrejurul lor; Nu-s moarte, - dar au soarta, dacă mor În leagăn, a soldatului de plumb. Li-i floarea o coroană grea de plumb Netrebnic ca o coajă de cav ou; Iar ele-adastă, singure-n cavou, Să le separi de trupul lor de plumb. ORDINE ȘI MEDALII În furou, ca-n Renoir
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și corbi de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
barbarii,/ Au ucis șaptezeci./ La Ujz al Drinei Albe/ La Lespezele Sării,/ An după ani acolo,/ Se aprind lumânările luminii/ La culele lui Gashi,/ La Uzj al Drinei Albe.// Au ajuns barbarii,/ Din alți munți veniți/ Și pe copiii din leagăn/ I-au masacrat mișelește...// În anii 1913,/ Șaptezeci de martiri,/ În Ujz al Dardaniei,/ Pentru onoarea Albaniei.” (La culele lui Gashi). Greu drumul străinătăților, plin de necunoscut dar mereu prin colbul amintirilor... „Merg jur-împrejur,/ O odaie necunoscută,/ O fereastră mică
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
bucuria, durerea, căutarea, tristețea, nemulțumirea... Tema preferată este iubirea, dăruirea totală, căci numai ea, iubirea, “E prilej de preaplină/ Lumină...” (Numai credința) Creația poetică este cea a esențelor izvorâte din întreaga ființă a poetei: “Un nu știu ce s-a furișat în leagăn/ Purtându-mă-ntre ceruri și pământ/ Și mi-a pecetluit vremelnicia/ Cu arderea-ntruparii în cuvânt” (Ca o povară) Poeziile sale sunt ca o înălțare a ființei, sunt trăiri în frumusețea și în truda cuvântului scris: “Din ierburi sălbatice și culori
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
voluptate a simțurilor”, chiar și... „după care, nu va mai fi/ niciun cuvânt” („Nuntă”, pag. 11). Sau o poezie, erotică în plan spiritual, ca un pretext ideatic: „cu sângele meu sălbăticit/ .../ am otrăvit vârful săgeții, apoi/ te-am așteptat în leagănul munților/ unde veneai tu la vânătoarea/ cu morile de apă..” („Mori de apă”, pag. 13), din care parcă doar gustul amar al.. non-dialogului este resimțit: „acolo am gustat împreună otrava/ împărțită în jumătăți egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
asigurări în fața camerelor de luat vederi că: „prin efortul nostru comun și susținut vom lichida, în cel mai scurt timp, urmările acestui adevărat dezastru, vom acorda ajutoare și despăgubiri și, în curând, satul nostru va fi, așa cum a fost întotdeauna, leagănul bucuriilor și al belșugului”. Lăcrimează puțin împreună cu toți consilierii. Nu se simte mirosul de trăscău. Nici când sătenii care căscau gura se apucă de bocete rituale deoarece începuse distribuirea ajutoarelor. De după ochiurile de geam ale caselor înzăpezite privesc niște băbuțe
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
trotuar, a făcut praf vitrina lui Raul Aur-Fals de a început să plouă cu coliere de sticlă, ceasuri de mână, broșe și inele, Marocas îi dădea înainte, în probă, pierzând controlul și mai știu eu ce, a readus în casă leagănul cu bebelușul pe care Gertrudes îl așezase în ușă, a traversat strada în zigzag, s-a năpustit în cușca cu păsări a Mafaldei Claponăreasa și și-a terminat proba în tejgheaua de la depozitul de cărbune al Galicianului, semănând panică printre
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
aproape perfectă Între teritoriul acestui regat al Daciei și conturul bazinului hidrografic al Dunării, de la Viena până la vărsarea În Marea Neagră, numită de coloniștii greci Pontul Euxin! Ceea ce confirmă faptul că acest arbore de apă, În milenara sa existență, a fost leagănul de formare și supraviețuire a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-roman. De sub piscul Kandel, din munții Pădurea Neagră, de unde răsar cele două ramuri ale uriașului arbore, până În curtea castelului Fürstenberg, unde Berg face un scurt popas până la Îmbrățișarea sa cu Brigach, la ieșirea din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de-al dracu’ ce erai, Nici în troaca nu stăteai. I-hu!!!...) Câmpulungul l-a iubit pe celebrul lăutar, fiindcă nopți de-a rândul a distrat locuitorii orășelului de munte, în vestitul local din Vișoi. Piteștiul, unde a văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Cum s-ar mai putea numi "frunză"? Pare harta insulei Samotrace Nedeslușit e murmurul încețoșat e gestul Drumurile nu mai duc la Roma Cochilia zace răvășită pe sîrma ghimpată Fiecare glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate de rid parcă leagăn i-a fost sicriul Există zbor fără prăbușire? Năzărire de sfinți vînduți pe cerul îngropat la Oia în nopți înflorite sau reversul arderii pe rugul de zăpezi? Totdeauna pregătită - semnalul de alarmă a fost tras pentru toată viața Umilită nu
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
de-al dracu’ ce erai, Nici în troaca nu stăteai. I-hu!!!...) Câmpulungul l-a iubit pe celebrul lăutar, fiindcă nopți de-a rândul a distrat locuitorii orășelului de munte, în vestitul local din Vișoi. Piteștiul, unde a văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a-i nuanța emoția și patosul oniric: "ŤO misiune scandaloasăť mi-a zis mica Evă/ când am revenit la Onești și-n apartament/ păianjenul blond i-a șoptit la ureche:/ ŤAzi acasă nu te mai duciť./ Arătându-i culcușu-n tavan: leagănul unei cruci". Pelerin între lumi, între real, tărâmul spiritual al morții și artelor, Gheorghe Izbășescu are obsesia unui sfârșit mereu amânat prin recurs la experiențe extreme, mentale, semantice, psihice: Chiar și tu, mică Evă, semeni cu Bacovia/ cel ieșit din
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
vede cei doi băieți realizați profesional - Valentin, în vârstă de 35 de ani, și Dorin - 39 de ani, care este căsătorit cu Hedda și au doi copii - Ioana și Andrei. Pentru nepoți, bunicul Florin a amenajat singur în grădină, un leagăn. De altfel, ei sunt singurii, de la care generalul de acum mai primește ordine, pe care le „execută“ fără să clipească. Acolo, în mult prea multele ore libere pe care le are acum, rânduie - așa cum făcea cu ani în urmă, în cadrul
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
i-au adus un Oscar și numeroase premii la festivalurile de la Berlin, Cannes și Veneția. Duminică, 7 septembrie INCUBATORUL DIN MATERNITATE În 1888, medicii de la o maternitate din New York au recurs pentru prima oară la un incubator (numit „hatching cradle“ - „leagănul pentru clocit“) pentru a asigura supraviețuirea unei fetițe care cântărea puțin peste un kilogram. Ulterior, incubatorul s-a răspândit în toată lumea, contribuind la salvarea a numeroși nou-născuți mai fragili. Luni, 8 septembrie PRECURSOR AL TEATRULUI ABSURDULUI În urmă cu 130
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
de 60m. Prin atmosfera medievală autentică pe care o degajă, castelul a fost asociat celebrei legende a vampirului Dracula. Castelul găzduiește și un important muzeu de istorie și artă medievală, precum și un muzeu etnografic în aer liber. Localitatea Bran reprezintă leagănul turismului rural românesc, este comuna care sfidează orașul prin vilele cochete, care sunt tot timpul pregătite pentru a primi oaspeți. Un alt important obiectiv turistic din această zonă este Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Muzeul cu icoane pe sticlă
Agenda2003-37-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281470_a_282799]