415 matches
-
culcă. Dacă s-au îndeplinit sau nu aceste prescripții, hotărăște impiegatul de serviciu al stației. Animalele mari și mici precum și animalele de diferite soiuri se pot încărca în același vagon numai dacă fiecare soi este despărțit prin bariere, scînduri sau leaturi. Animalele de diferite soiuri predate în cuști, lăzi etc. trebuie să fie și ele despărțite prin leaturi etc. Aceste restricții nu se aplică la transportul vitelor mame cu puii lor sugători și al păsărilor. Este interzis că pe podelele vagoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
și mici precum și animalele de diferite soiuri se pot încărca în același vagon numai dacă fiecare soi este despărțit prin bariere, scînduri sau leaturi. Animalele de diferite soiuri predate în cuști, lăzi etc. trebuie să fie și ele despărțite prin leaturi etc. Aceste restricții nu se aplică la transportul vitelor mame cu puii lor sugători și al păsărilor. Este interzis că pe podelele vagoanelor deschise și ale vagoanelor acoperite prevăzute cu pereții de stinghii să se aștearnă material incendiabil. La transportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
la pagina 25 Anexă 2.71 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Straja, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Straja, potrivit anexei nr. 1.71, se compune dintr-un scut pe fond roșu, cu o poartă deschisă din leaturi așezate vertical și orizontal, formată din două aripi prin care se văd trei prăjini cu legături de paie (pentru dat sfara în țară), toate de aur. Chef-ul scutului micșorat, dințat, negru, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Bofan Gh. Ioan 768. Bucur G. Toader 769. Dan M. Petru 770. Dogariu V. Victor 771. Florian Ț. Gheorghe 772. Fluerasu I. Constantin 773. Grigorici V. Mihai 774. Iacob C. Vasile 775. Iliescu I. Ioan 776. Ioniță I. Vasile 777. Leat Gh. Costică 778. Maxim P. Vintilă 779. Mihăilă I. Ioan 780. Miron D. Gheorghe 781. Munteanu I. Vasile 782. Murariu V. Neculai 783. Nechifor Aglaia Marin 784. Obreja Gh. Neculai 785. Ravariu I. Ioan 786. Todirel Ț. Ion 787. Vamanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
non grata în familie, iar în aceste răbufniri am nimerit noi, copiii.” Dupa o lună de zile în armată, la unitatea militară 01334 cu regim de batalion disciplinar, unde ajunsese dintr-o întâmplare. Se oferise să-și facă stagiul înaintea leatului său, pentru că voia să se libereze înainte de admiterea la facultatea de teatru. Și doar acolo s-au mai găsit locuri. O lună întreagă a stat în unitate fără să-l bage nimeni în seamă. Costel nu înțelegea. Toți soldații erau
Costel Cașcaval () [Corola-website/Science/313866_a_315195]
-
păstrată pe portalul dinspre pronaos al intrării în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului și ajutoriul D[u]h[ului] sa rădicat această sf[â]ntă și D[u]mnezeiască beserec[ă], sa rădicat de giupănul Petca Cacul, leat 1741 octo[m]vrie 14.”". În altar, pe grinda mică ce susține nașterea bolții semiconice din stânga, pe partea laterală a tirantului s-a incizat cu dalta în chirilice: "„Scris-am eu Moață păcătosul porunca lui Dumnezeu ceresc”". Inscripția este însoțită
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
a înțelege de unde vine și spre ce încearcă să te poarte. Îți trebuie o vreme să ajustezi volumul la intensitatea potrivită. În lipsa ei, riști să treci fluierînd pe lîngă sensul acestui demers artistic meticulos. Deși solidar - estetic și moral - cu leatul său literar, Ioan Vieru a ocolit cu inteligență înregimentările zgomotoase, frondele gratuite și narcisismul ce a prăpădit atîtea talente. A rămas ce a fost de la bun început - un artist autentic. Poetul a cărui maturitate o celebrează acum Poeți români contemporani
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile lor. Lucian Blaga scria în poezia "Întoarcere": „Lângă sat iată-mă iarăși, Prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul Începutului, străbunul. Câte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, Dup-atâți prieri și toamne, Neschimbat ca Tine, Doamne.” În același spirit cu Lucian Blaga, Enescu afirma: „Am remarcat că viața oricărui om e ca o coardă de arc, care, întinsă, oscilează și revine încet la
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ferestre și luminator nealterate, elemente decorative de interes, inscripții cu datare, și iconostas pictat. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârstieni este însemnat pe peretele de la intrare, în dreapta ușii: "„Leat 7267”". Leatul (anul) erei bizantine se traduce prin anii 1758-1759 ai erei noastre. Ctitorii acesteia sunt însemnați în pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
luminator nealterate, elemente decorative de interes, inscripții cu datare, și iconostas pictat. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârstieni este însemnat pe peretele de la intrare, în dreapta ușii: "„Leat 7267”". Leatul (anul) erei bizantine se traduce prin anii 1758-1759 ai erei noastre. Ctitorii acesteia sunt însemnați în pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
Bălan. În vecinătatea bisericii de lemn din Cricova s-a sfințit în 1996 o biserică parohială de zid încăpătoare, care a preluat funcțiunile celorlalte biserici de lemn. Conform inscripției de de-asupra ușii de intrare biserica a fost consacrată în ""Leat" (anul) "1695 msț" (luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
mai mic. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra; în partea de sus, deasupra coroanelor, sunt scrise cu litere chirilice cuvintele: ""Alexandru V.V. Lăpușneanu"" și ""Ruxandra Doamna"", iar în partea dreaptă jos: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 19"". În al doilea tablou este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului; în dreptul chipului său este scris cu litere chirilice: ""Soltana Domnița"", iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
zugrăvit la leat 1827, iulie 19"". În al doilea tablou este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului; în dreptul chipului său este scris cu litere chirilice: ""Soltana Domnița"", iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa Andrei cu enoriașii în anul
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa Andrei cu enoriașii în anul 7285 dechemvrie 6”", adică anul 1776 al erei noastre. Popa Andrei se regăsește în pisania nedatată de pe
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
mână, stă scris pe sulul din mâna stângă astfel: "„Cela ce va întra în bisearică cu inimă necurată de această sabie tăiată va fi. 1837 iunie 10.”" O altă însemnare se poate citi pe chenarul de jos al ușilor împărătești: "„Leat 7346 ... Popa Dumitru”", apoi: "„Dumitru ereu ...”". La dreapta ușilor spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
acestuia, se afișează... miturile, dezvoltate din credința că există ursitoare, vârcolaci, care mănâncă luna, strigoi, vise, cu menire tera peutică, ori blesteme înfiorătoare .O strălucită întoarcere din rai: Și pe cine ai văzut pe acolo? Suntem cam ăștia de un leat. Nu e mare diferență de ce este aici. Suntem grupați pe generații. Cei ajunși demult stau să treacă dincolo, într-o altă lume. Alții au trecut deja în lumea lor . Spre exemplu, pe tata nu l-am găsit. înțeleg, oarecum, ca
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
existența acestui val de piatră, deoarece multe dintre fragmentele păstrate ale coronamentului de val sunt din cretă, a cărei origine se poate afla în cariera veche. Datarea sitului s-a făcut pe baza indicației unei inscripții din naosul bisericii B4 "leat 6500", ceea ce înseamnă anul 992. Situl este monument istoric, cu . Complexul a fost descoperit în după amiază zilei de 11 iunie 1957. Se urmărea extinderea zonei de exploatare a cretei din cariera modernă către vest, făcându-se împușcături în stratul
Ansamblul rupestru de la Murfatlar () [Corola-website/Science/298629_a_299958]
-
constituie „unul dintre cele mai valoroase texte prin structurile de limbă și prin ingenuitatea și prospețimea expresiei de tip viu popular în forme vechi". În "Manuscrisul de la Ieud" textul se regăsește sub titlul "Legenda sfintei dumineci" și este datat „vă leat 6900” (1391 - 1392). "Epistolia..." nu a încetat niciodată să circule, fie ca manuscris, text tipărit sau dactilografiat. În secolul al XX-lea, s-a impus definitiv cu acest titlu. Reply With Quote
Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos ce (ne-) a trimis-o Dumnezeu din Cer () [Corola-website/Science/331953_a_333282]
-
bizantine "„... 725[5]”", adică anii 1746-1747 ai erei noastre. Inscripția este distrusă de timp și ilizibilă, însă anul de început, împreună cu alte înoiri și reparații, a fost surprins într-o pisanie pe iconostas: "„Această sf. beserică sau făcut dintăi la leatul 7255, noiala la 7267, a treia oară sau noit icoanele și coperișiu 7334, A patra oară peste tot 7390. Moși Popești: Șandru ereu, Dumitrana erița, Constandin ereu, Stana erița, George er[e]u, Bălașa erița, Nicolae, Ioana, Nestor ereu, Maria
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
ia venitul cuvenit de la cei ce vor să pască oile sau să vâneze în traistele lor. 12 ianuarie 1634: Moise Movilă face referire la ținutul Pipirigului întărind împrejurimile Mănăstirii Neamț: “Suret de pre un ispisoc de la Moisei Moghilă voievod din leat 7141 (1634) ghenarie 12 dini [...], iar de acolea piciorul țin gios până la gura Plotunului [...] în sus până la Slatina [...] până suptu Hălăucului ”. Între anii 1772 - 1773 : un document oficial privind existența unei populații pe actuala arie a comunei Pipirig, este Catagrafia
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Ridicatu-sau această sf[ă]ntă și Dumnezăiască beserecă în zilele prea luminatului d[o]mn Ioan Costandin B[râncoveanu] ipotrudis Oprea prcălabu dni 24 [ms]ț de[cemvrie] leat 7220”". Anul erei bizantine 7220 corespunde anului 1711 după nașterea lui Christos, în anul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Din aceeași vreme cu pisania este și pomelnicul de la proscomidie, aflat pe peretele dinspre miazănoapte al altarului. Se poate recunoaște aceeași grafie
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
silința și osteneala celor mai jos pomeniți ctitori: Postelnicu..., Brutaru, Dinu Brutaru, Nicolae Păscaru, ... Armianu, Mihalache Ion, Sima Hărstu..., Ioniță, Ion, Dumitrache, Matei, Scarlat, I..., Radu, ...mna Hagica, Ghiorghi, Anghel, Din...am, Stan Voicilă, SerdarulIordache, Nicola..., ...meru Cruciaru, Milu Petraru; leat 1819".' Acest sfânt lăcaș a fost restaurat în 1860, cu cheltuiala mai multor creștini, și îndeosebi a lui Dobre Podeanu și Hagi Ion, când se pare că a început și executarea picturii, concluzie susținută de faptul că icoanele praznicale de la
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]